Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de L.

Blaga

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii i nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntlnesc n calea mea n flori, n ochi, pe buze ori morminte. Lumina altora sugrum vraja neptrunsului ascuns n adncimi de ntuneric, dar eu, eu cu lumina mea sporesc a lumii tain i-ntocmai cum cu razele ei albe luna nu micoreaz, ci tremurtoare mrete i mai tare taina nopii, aa mbogesc i eu ntunecata zare cu largi fiori de sfnt mister i tot ce-i neneles se schimb-n nenelesuri i mai mari sub ochii meicci eu iubesc i flori i ochi i buze i morminte.

1.Aparitia si incadrarea in specie:

Poezia eu nu strivesc corola de minuni a lumiideschide volumul Poemele lumii(1919).Este o arta poetica,deoarece reprezinta profesia de credinta a lui blaga, care pune in evidenta cele doua preocupari ale sale:filozofia si poezia. Creatia literara a lui Blaga sta sub semnul modernitatii, a expresionismui,iar relatia dintre viziunea poetica si acest curent se realizeaza/contureaza in jurul unor aspecte precum excerbrarea eului poetic in fata cosmosului,sentimentul absolutului, interiorizarea si spiritualizarea peisajului interior. 2.Titlul: Este alcatuit dintr-un enunt amplu ce anticipa continutul de idei al discursului liric si se reia in incipitul acestuia. 3. Tema: O reprezinta atitudinea poetului fata de misterele universului la care se adauga si dorinta acestuia de a raspunde problemei destinului omului in univers,problemei cunoasterii si rolului creatorului in lume. 4.Structura si semnificatiile: Poezia este alcatuita din 20 de versuri libere, cu metrica variabila, utilizandu-se tehnica moderna a ingambamentului. In prima segventa se reia titlul astfel incipitul este alcatuit din primele doua versuri care precizeaza pozitia eului liric fata de misterele universului.In acest context pronumele personal eu il desemneaza pe poet ,iar verbele nu strivesc si nu ucid sugereaza atitudinea acestuia fata de corola de minuni a lumii o metafora revelatorie ,sugestie pentru misterele universului. Incipitul este in stransa relatie cu finalul, care explica motivul pasiunii pentru protejarea si amplificarea tainelor universale. Cea de-a doua segventa este o ampla confesiune lirica ce se organizeaza in jurul unor opozitii ce se amplifica mereu: eu-altii ,lumina mea-lumina altora.Termenii sunt utilizati cu sensuri conotative,astfel lumina mea este o metafora ce reflecta gandirea poetica,gandire de tip lucifer,pe cand lumina altora exprima gandirea celorlalti ,gandirea logica, rationala, de tip paradiziac. Prin formele concrete ale misterelor: flori,ochi,buze ,ori morminte Blaga marcheaza frumusetea naturii,puritatea sufletului , iubirea,posibilitatea comunicarii sau taina mortii. Verbele au forma afirmativa sporesc ,imbogatesc.Ele capata valoarea unui prezent etern si marcheaza atitudinea poetului,grija si datoria pe care o are fata de misterul cosmic. Finalul poeziei constituie ultima segventa, cu rol de concluzie, chiar daca este exprimata in raport de cauzalitate prin caci. Prin urmare in viziunea lui Blaga cunoasterea poetica este un act de contemplare, dar si un act de iubire caci eu iubesc si flori si ochi,si buze si morminte.. 5.Nivelurile limbii:

La nivel morfo-sintactic se poate observa plasarea pronumelui personal euin pozitie initiala,care se repeta de 6 ori, ceea ce sustine caracterul de confesiune si pune in evidenta raportul poetului cu lumea.De asemenea conjunctia si aparede 10 ori ceea ce-i da cursivitate discursului liric si accentueaza ideea de cunoastere. La nivel lexico-semantic se observa termnii din campul semantic al misterului, realizat printr-o serie de metafore revelatorii, ca de exemplu a lumii taine, nepatruns ascuns,intunecata zare, sfant mister, neintelesuri si mai mari. Opozitia intuneric-lumina da echilibru textului sipune in relatie cele doua tipuri de cunoastere:poetica si lirica. Din punct de vedere stilistic, textul este o ampla metafora, iar organizarea ideilor se face in jurul unor imagini realizate printr-o comparatie ampla,a atitudinii poetice cu luna si-ntocmai cum cu razele ei luna . 6.Concluzia: Poezia lui Blaga are caracter modern, deoarece pornind de la conditia ganditorului,a creatorului de geniu, se ajunge la o noua forma de versificatie, prin promovarea versului liber. Problema misterelor universului l-a preocupat intotdeauna pe Blaga,cel care in eseul Pietre pentru templul meu,marturisea Datoria noastra in fata unui adevarat mister, nu e sa-l lamurim, ci sa-l adancim asa de mult incat sa-l transforman intr-un mister si mai mare.