Sunteți pe pagina 1din 7

Alexandru Lapusneanu - Costache Negruzzi - rezumat pe capitole Costache Negruzzi este un scriitor pasoptist raspunzand idealurile generatiei sal

, Negruzzi se va inspira din trecutul istoric al tarii, din literatura populare si va evoca frumusetile naturii romanesti. Costache Negruzzi ramane in istoria literaturii romane drept intemeietorul nuvelei istorice . Tema nuvelei este de factura romantica, este evocat destinul unui tiran sangeros Alexandru Lapusneanu intors la cea de a doua domnie. Elemente clasice si romantice. -Prin tema nuvela este realista pentru ca se inspira din istoria tarii. -Prin caracterul personajului (tiran sangeros) si prin caracterul grotesc al unor scene (piramida de capete) nuvela este romantica. -Prin perfectiunea stilului si sobrietatea lui nuvela este clasica . Compozitia nuvelei. Nuvela e structurata pe 4 capitole, fiecare capitol cu cate un motto care a devenit o adsevarata metafora. Capitolul : 1) "Daca voi nu ma vreti, eu va vreau" 2) "Ai sa dai sama doamna" 3) "Capul lui Motoc vrem", replica celebra : "Prosti da multi" 4) "De ma voi scula, pe multi am sa popesc si eu" 1) "Daca voi nu ma vreti, eu va vreau" Dupa ce Iacob Euclid, poreclit Despotul, murise de mana lui Stefan Tomsa, iar dupa ce Alexandru Lapusneanu fusese invins de doua ori, se retrasese la Constantinopol. El pleaca spre Moldavia cu gandul de a-si recapata tronul cu ajutorul celor 7 mii de spahii si celor 2 voinici Bogdan si Motoc, postelnicului Veverita, si spatarului Stroici. Ajuns in Moldova, Lapusneanu afla ca nu este dorit nici de popor nici de boieri. Printre acesti boieri se afla si Motoc cel care-l vanduse o data pe Lapusneanu, cum l-a vandut si pe Iacov Eraclid, dupa ce aflase de la Alexandru Lapusneanu ca va domni peste Moldova cu sau fara acordul boierilor sau al poporului. Motoc incearca sa-l faca sa aiba din nou incredere in el, dar subtil Lapusneanu taindu-i vorbele mieroase cu zicatoarea: "Lupul parul schimba dar naravul ba" Lapusnuanu recunoaste ca nu-si va pata sabia cu sangele lui Motoc, care sub orice forma incearca sa-l ademeneasca pe Lapusneanu sa aiba incredere in el.

2) "Ai sa dai sama doamna" Tomsa nefiind pregatit sa se infrunte cu Alexandru fuge in Valahia astfel incat Lapusneanu isi recapata usor tronul. Devenind domnitor, poporul spera intr-o viata mai buna cu el in timp ce boierii sunt ingroziti. Dar acesta dezamageste poporul dand foc la toate cetatile Moldovei inafara de Hotin. Domnitorul lua toate averile boierilor sub tot felul de pretexte, fara ca acestia sa se impotriveasca sau sa macar sa comploteze impotriva lui caci stiau ca vor fi omorati asa cum au fost omorati si alti boieri Alexandru cunoscan-do pe fiica lui Petru Rares, Ruxandra se casatoreste cu ea, casatoria fiind facuta cu ajutorul intereselor comune a celor doi soti Zilele treceau astfel incatintr-o zi pe Ruxandra o opri in strada o femeie care ii spuse ca e vaduva ca are 5 copii si ca sotul ei ucide fara mila, si pentru faptele rele facute de sotul ei Ruxandra va plati. Aceasta se sperie si il roaga pe Lapusneanu sa nu mai ucida pe nimeni. Acesta ca drept leac pentru tristetea ei da un mare ospat la palat la care erau invitati toti boierii. 3) "Capul lui Motoc vrem" Dupa ce fusesera anuntati toti boierii de marele ospat ce va fii dat, ei se dusera la mitropolie unde veni si Lapusneanu pentru a asculta slujba dupa care, Lapusneanu cobora si pupa moastele sfantului Ioan In mitropolie el cuvanta in fata boierilor si a poporului spunand ca este timpul sa termine cu toate crimele si ca de acum inainte sa se aiba cu boierii ca fratii. Acesta este iertat de boieri si de popor, mai putin de boieri : Spancioc si Stroici acestia nefiind luati in seama. Dupa acel discurs boierii incalecara pe cai si pornira spre palat. In interiorul palatului o masa ca-n povesti astepta Dupa ce se ospatara Lapusneanu il lovi in cap cu Buzduganul pe boierul Veverita in timp ce acesta se inchina in fata lui. Dupa aceasta incepe un adevarat razboi intre osteni si boieri ramanand dupa batalie o baie de sange Poporul, stand la poarta palatului striga in gura mare "Capul lui motoc vrem", facandu-l pe acesta vinovat pentru cele intamplate. Domnitorul dadu norodului ceea ce cereau sub forma de cadou de la domnitor asezand capetele boierilor sub forma de piramida dupa rangul fiecaruia Lapusneanu o chema pe Ruxandra care ingrozita lesina. 4) "De ma voi scula, pe multi am sa popesc si eu" Dupa 4 ani de la acel macel, pe tiran il apuca dorul de a ucide asa ca incepu a ucide din oamenii norodului, peste care pusese stapanire. Dar il chinuia gandul ca nu a petut sa-i omoare pe cei doi boieri:Stroici si Spancioc, pentru asta trebuia sa-i supravegheze, astfel incat se muta in cetatea Hotinului unde se inbolnaveste. Fiind pe patul mortii acesta ceru sa fie popit inainte sa moara, dupa care lesina. Dupa un timp indelungat isi reveni si ceru ca Ruxandra si fiul ei sa fie omorat, cu toate ca avea mustrari de constiinta. Moartea lui Lapusneanu pusa la cale de cei 2 boieri care-l otravesc. Trupul sau a fost dus la manastirea Slatina.

Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi

Alexandru Lpuneanul de C. Negruzzi este prima nuvel istoric din literatura romn, o capodoper a speciei i un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior (de exemplu: Al. Odobescu). Publicat n perioada paoptist, n primul numr al Daciei literare (1840), nuvela ilustreaz dou dintre cele patru idei formulate de Mihail Koglniceanu, conductorul revistei, n articolul-program intitulat Introducie, care constituie i manifestul literar al romantismului romnesc: promovarea unei literaturi originale si inspiraia din istoria naional.Ulterior, Alexandru Lpuneanul a fost inclus n ciclul Fragmente istorice, din volumul alctuit chiar de autor n 1857, Pcatele tinereilor, alturi de alte texte narative de inspiraie istoric: Aprodul Purice, Sobieski i romanii, Regele Poloniei i domnul Moldovei. Aceasta opera literar este o nuvel istoric de factur romantic.Ca nuvel , este o specie epic n proz, cu o construcie riguroas, avnd un fir narativ central. Se observ concizia intrigii, tendina de obiectivare a perspectivei narative i aparena verosimilitii faptelor prezentate. Personajele sunt relativ puine, caracterizate succint i graviteaz n jurul personajului principal.Este o nuvel istoric pentru c este inspirat din trecutul istoric: tema, subiectul, personajele i culoarea epocii (mentaliti, comportamente, relaii sociale, obiceiuri, vestimentaie, limbaj). In ce priveste sursele de inspiratie ale operei,scriitorul declar ca izvor al nuvelei Letopiseul rii Moldovei de Miron Costin, de unde ntr-adevr prelucreaz, pentru episodul omorrii lui Motoc din nuvel, scena uciderii lui Batiste Veveli n timpul domniei lui Alexandru Ilia. n schimb, imaginea personalitii domnitorului Alexandru Lpuneanul este conturat din Letopiseul rii Moldovei de Grigore Ureche. Tot din cronica lui Ureche Negruzzi preia scene, fapte i replici (de exemplu: motoul capitolului I i al IV-lea), dar se distaneaz de realitatea istoric prin apelul la ficiune i prin viziunea romantic asupra istoriei, influenat de ideologia paoptist. Concepia autorului nu este subordonat concepiei cronicarilor asupra istoriei. Dintre principalele evenimente consemnate de cronicar, autorul preia urmtoarele: mprejurrile venirii lui Lpuneanul la a doua domnie, solia boierilor trimis de Toma pentru a-i mpiedica ntoarcerea, uciderea celor 47 de boieri la curte, arderea cetilor Moldovei, boala, clugrirea i moartea prin otrvire a domnitorului. Negruzzi comprim, omite sau modific unele fapte istorice (de exemplu: decapitarea lui Motoc la Liov). Scriitorul transform evenimentele menionate de cronicar n scene ample/ episoade (de exemplu: uciderea boierilor), crora le confer o desfurare narativ impus de evoluia conflictului.Transfigurarea artistic a faptelor istorice este motivat estetic: gradarea tensiunii narative, reliefarea caracterelor personajelor n relaie cu spectaculosul aciunii, mesajul textului narativ. Negruzzi a neles spiritul cronicii romne i a pus bazele unui romantism pozitiv, scutit de naive idealiti"(George Clinescu, Istoria literaturii romane de la origini pn n prezent). Autorul modific realitatea istoric, dar aciunea nuvelei se pstreaz n limitele verosimilului. n mod eronat, cititorii pot suprapune/ confunda persoana/ personalitatea istoric i personajul literar. Personajul ilustreaz un tip uman, iar existena sa se datoreaz unei elaborri n conformitate cu viziunea autorului i cu ideologia paoptist, spre deosebire de persoana/ personalitatea istoric a crei existen este consemnat n cronici sau n lucrri tiinifice. De pild, ca persoane, vornicul Motoc, postelnicul Veveri i sptarul Spancioc fugiser la Liov, n Polonia, i nu mai triau n a doua domnie a lui Alexandru Lpuneanul; ca personaje, ele sunt prezente pentru a ilustra tipuri umane (boierul trdtor i linguitor, boierii cu iubire de moie"), iar autorul le atribuie alte destine i profiluri psihologice. Nuvela are ca tem evocarea artistic a unei perioade zbuciumate din istoria Moldovei, la mijlocul secolului al XVI-lea; cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lpuneanul (1564-1569), lupta pentru impunerea autoritii domneti i consecinele deinerii puterii de un domnitor crud, tiran.

Naratorul este omniscient, sobru, detaat, predominant obiectiv, dar subiectiveaz uor naraiunea prin epitetele de caracterizare (de exemplu: tiran", curtezan", mielul boier", denat cuvntare"). Naraiunea (la persoana a IlI-a) este cu focalizare zero, viziunea dindrt". Naraiunea se desfoar linear, cronologic, prin nlnuirea secvenelor narative i a episoadelor. Respectnd criteriul succesiunii temporale, procedeul face ca ritmul naraiunii s devin alert. Caracterul dramatic al textului este dat si de rolul capitolelor n ansamblul textului (asemenea actelor dintr-o piesa de teatru), de realizarea scenic a secvenelor narative, de utilizarea predominant a dialogului i de minima intervenie a naratorului prin consideraii personale. Pauza descriptiv este o descriere static inclus n naraiune, avnd ca efect crearea suspansului printr-un moment de ateptare. Este cazul portretului fizic al doamnei Ruxanda, realizat naintea discuiei cu domnitorul (n capitolul al II-lea). Alte funcii ale descrierii sunt: funcia anticipativ a descrierii vestimentaiei domnitorului i funcia simbolic, realizat prin descrierea romantic a cetii Hotinului: Cetatea era mut i pustie ca un mormnt de urie. Nu se auzea dect murmura valurilor Nistrului, ce izbea regulat stncoasele ei coaste, sure i goale, i strigtul monoton a ostailor de straj, carii ntru lumina crepusculului se zreau rzmai pe lungile lor lance." Incipitul i finalul se remarc prin sobrietate, iar stilul lapidar se aseamn cu cel cronicresc. Paragraful iniial rezum evenimentele care motiveaz revenirea la tron a lui Lpuneanul i atitudinea lui vindicativ. Sunt frecvent utilizate substantivele proprii, nume de domnitori, orae, ri, prin care este evocat contextul istoric i politic: se nturna acum s izgoneasc pre rpitorul Toma i s-i ia scaunul, pre care nu l-ar fi perdut, de n-ar fi fost vndut de boieri". Frazele finale consemneaz sfritul tiranului n mod concis, lapidar i obiectiv, amintind de stilul cronicarului, iar menionarea portretului votiv susine verosimilitatea: Acest fel fu sfritul lui Alexandru Lpuneanul, care ls o pat de snge n istoria Moldaviei. La monastirea Slatina, zidit de el, unde e ngropat, se vede i astzi portretul lui i al Familiei sale". Echilibrul compoziional este realizat prin segmentarea textului narativ n cele patru capitole, care fixeaz momentele subiectului. Capitolele poart cte un moto semnificativ, care le rezum i care constituie replici rostite de anumite personaje: capitolul I - Dac voi nu m vrei, eu v vreu..." (rspunsul dat de Lpuneanu soliei de boieri care i ceruse s se ntoarc de unde a venit pentru c norodul" nu l vrea); capitolul al II-lea - Ai s dai sam, Doamn.!" (avertismentul pe care vduva unui boier decapitat l adreseaz doamnei Ruxanda, pentru c nu ia atitudine fa de crimele soului su); capitolul al III-lea - Capul lui Motoc vrem..." (cererea vindicativ a norodului care gsete n Motoc un vinovat pentru toate nemulumirile); capitolul al IV-lea - De m voi scula, pre muli am s popesc i eu..." (ameninarea rostit de Lpuneanu care, bolnav, fusese clugrit potrivit obiceiului, dar pierduse astfel puterea domneasc). Capitolul I cuprinde expoziiunea (ntoarcerea lui Alexandru Lpuneanu la tronul Moldovei, n 1564, n fruntea unei armate turceti i ntlnirea cu solia format din cei patru boieri trimii de Toma: Veveri, Motoc, Spancioc, Stroici) i intriga (hotrrea domnitorului de a-i relua tronul i dorina sa de rzbunare fa de boierii trdtori). Capitolul al II-lea corespunde, ca moment al subiectului, desfurrii aciunii i cuprinde o serie de evenimente declanate la reluarea tronului de ctre Alexandru Lpuneanul: fuga lui Toma n Muntenia, incendierea cetilor, desfiinarea armatei pmntene, confiscarea averilor boiereti, uciderea unor boieri, intervenia doamnei Ruxanda pe lng domnitor pentru a nceta cu omorurile i promisiunea pe care acesta i-o face. Capitolul al III-lea conine mai multe scene: participarea i discursul domitorului la slujba duminical de la mitropolie, ospul de la palat i uciderea celor 47 de boieri, omorrea lui Motoc de mulimea revoltat i leacul de fric" pentru doamna Ruxanda. Capitolul cuprinde punctul culminant. n capitolul al IV-lea, este nfiat deznodmntul, moartea tiranului prin otrvire. Dup patru ani de la cumplitele evenimente, Lpuneanul se retrage n cetatea Hotinului. Bolnav de friguri, domnitorul este clugrit, dup obiceiul vremii. Deoarece cnd i revine amenin s-i ucid pe toi (inclusiv pe propriul fiu, urmaul la tron),

doamna Ruxanda accept sfatul boierilor de a-1 otrvi. Cruzimea actelor sale este motivat psihologic prin dorina de rzbunare pentru trdarea boierilor n prima domnie. Conflictul nuvelei este complex i pune n lumin personalitatea puternic a personajului principal. Conflictul exterior, principal este de ordin social: lupta pentru putere ntre domnitor i boieri. Impunerea autoritii centrale/ domneti n faa oligarhiei boiereti a constituit n secolul al XVI-lea o necesitate. Dar intenia, bun n aparen, este dublat de setea de rzbunare a domnitorului (sursa conflictului interior) care i schimb comportamentul n a doua domnie i devine un tiran. Conflictul secundar, ntre domnitor i Motoc (boierul care l trdase), este anunat n primul capitol i ncheiat n capitolul al III-lea. Timpul i spaiul aciunii sunt precizate i confer verosimilitate naraiunii: ntoarcerea lui Lpuneanu, la a doua sa domnie. In primele trei capitole, evenimentele se desfoar ndat dup revenirea la tron, iar n ultimul capitol se trece, prin rezumare, patru ani mai trziu, la secvena morii domnitorului. n desfurarea narativ, Alexandru Lpuneanu este principalul element constitutiv, celelalte personaje gravitnd n jurul personalitii sale. Alexandru Lpuneanu este personajul principal al nuvelei, personaj romantic, excepional, care acioneaz n situaii excepionale (de exemplu: scena uciderii boierilor, a pedepsirii lui Motoc, scena morii domnitorului otrvit). ntruchipeaz tipul domnitorului tiran i crud. El este construit din contraste i are o psihologie complex, caliti i defecte puternice, un damnat" romantic (G. Clinescu). Echilibrul dintre convenia romantic i realitatea individului se realizeaz prin modul de construire a personajului: subordonarea celorlalte nsuiri unei trsturi principale, voina de putere, care i cluzete aciunile. Crud, hotrt, viclean, disimulat, inteligent, bun cunosctor al psihologiei umane, abil politic, personajul este puternic individualizat i memorabil. Este caracterizat direct (de ctre narator, de alte personaje, autocaracterizarea) i indirect (prin fapte, limbaj, comportament, relaii cu alte personaje, gesturi, atitudine, vestimentaie). Fora excepional a personajului domin relaiile cu celelalte personaje, care, n general, sunt manipulate de domnitor. Avnd capacitatea de a ne surprinde, ntr-un mod convingtor", Lpuneanul este un personaj rotund", spre deosebire de celelalte personaje individuale din nuvel, personaje plate", construite n jurul unei singure idei sau caliti" (E.M. Forster). Doamna Ruxanda este un personaj secundar, de tip romantic, construit n antitez cu Lpuneanul: blndee cruzime, caracter slab -caracter tare. Ea nu acioneaz din voin proprie nici cnd i cere soului su s nceteze cu omorurile, nici cnd l otrvete. Dei n evul mediu femeia -chiar soie de domn - nu avea prea multe drepturi, doamna Ruxanda nfieaz n nuvel un caracter slab, care pune n lumin, prin contrast, voina personajului principal. Alt personaj secundar, Boierul Motoc reprezint tipul boierului trdtor, viclean, la, intrigant. Nu urmrete dect propriile interese. De aceea l trdase pe Lpuneanu n prima domnie, iar la ntoarcerea acestuia, dup refuzul de a renuna la tron, l linguete asemenea cinelui care n loc s muce, linge mna care-l bate". Este la n faa primejdiei, comportndu-se grotesc n timp ce ncearc s-1 determine pe domn s nu-1 dea mulimii. Personajele episodice Spancioc i Stroici reprezint boierimea tnr, pre buni patrioi", cu spiritul mai treaz dect al marilor boieri, prevztori, capabili s anticipeze micrile adversarului. Ei rostesc replica premonitorie: Spunei celui ce v-au trimis, strig ctre ei Spancioc, c ne vom vedea pn-a nu muri!". Sunt personaje cu rol justiiar. O sftuiesc pe doamna Ruxanda s-1 otrveasc pe tiran i asist cu cruzime la ultimele clipe ale acestuia, adresndu-i o alt replic sugestiv: nva a muri, tu care tiai numai a omor." Personajul colectiv, mulimea revoltat de trgovei, apare pentru prima dat n literatura noastr. Psihologia mulimii este surprins cu finee, n mod realist: strngerea norodului la porile curii domneti din cauza unor veti nelmurite, descumpnirea gloatei care venise fr s tie pentru ce au venit i ce vrea" n faa ntrebrii

armaului, glasurile izolate care exprim nemulumirile, n sfrit, rostirea numelui Motoc, n care toi vd un vinovat pentru toate suferinele: - Motoc s moar! ~ Capul lui Motoc vrem!". Se observ capacitatea lui Lpuneanu de manipulare i de dominare a gloatei. El orienteaz micarea haotic a mulimii spre exprimarea unei singure dorine, n acelai timp rzbunndu-se pentru trdarea de odinioar a vornicului Motoc i mplinindu-i promisiunea. Odat cererea satisfcut, mulimea mulmindu-se de ast jertf, se mprtie", ca i cnd ar fi venit anume pentru acest lucru. Arta naratorului este de a surprinde gradat strile psihologice ale mulimii prin notaii scurte, care separ replicile personajelor asemenea indicaiilor scenice dintr-o dram: Prostimea rmas cu gura cscat." ;Acest din urm cuvnt gsnd un eho n toate inimile, fii ca o schinteie electric. Toate glasurile se fcur un glas, i acest glas striga: Capul lui Motoc vrem!" ; Ticlosul boier czu n braele idrei acestei cu multe capete, care ntr-o clipal l fcu buci". Limbajul conine expresii populare (rmas cu gura cscat"), regionalisme fonetice (clipal", gsnd"), dar for de sugestie au neologismele care conserv forma de secol XIX, unele fiind integrate n figuri de stil: eho", comparaia Acest din urm cuvnt *...+ fu ca o schinteie electric", metafora n braele idrei acestei cu multe capete". Modalitile narrii realizate n nuvel sunt: relatarea (modalitate de a nfia evenimentele rezumativ sau panoramic; de exemplu, biografia doamnei Ruxanda sau aciunile domnitorului la reluarea tronului) i prezentarea (asemntoare unei reprezentri scenice; de exemplu, scena uciderii celor 47 de boieri). Mrcile prezenei naratorului sunt: topica afectiv (antepunerea adjectivelor, de exemplu: aceast denat cuvntare", ticlosul boier", nenorocitul domn") utilizat n caracterizarea directa sau pentru notarea gesturilor/ a detaliilor semnificative, lexicul combinat (arhaisme i regionalisme pentru a conferi culoarea local; neologisme cu forme de secol XIX). Limbajul personajelor este unul dintre principalele mijloace de caracterizare i concentreaz atitudini, red trsturi n mod indirect, prin replicile memorabile (de exemplu: Dac voi nu m vrei, eu v vreau, rspunse Lpuneanul, a crui ochi scntier ca un fulger, i dac voi nu m iubii, eu v iubesc pre voi i voi merge ori cu voia, ori fr voia voastr. S m ntorc? Mai degrab-i va ntoarce Dunrea cursul ndrpt"). Stilul narativ se remarc prin concizie, sobrietate, claritate, echilibru ntre termenii arhaici i neologici, frecvena gerunziului, simplitatea topicii. Stilul indirect alterneaz cu stilul direct, realizat prin dialog i intervenie izolat. Valori stilistice generate de folosirea registrelor limbii: regionalismele (de exemplu: pan", epte") i arhaismele sunt utilizate pentru culoarea local (arhaisme lexicale: spahii", hanul tatarilor, vomicul", sptarul'; arhaisme semantice: proti" cu sensul oameni simpli, a mplini" cu sensul a obliga la plata drilor, arhaisme fonetice: mprotivire", pre", junghi"; arhaisme gramaticale - folosirea formelor de plural cu sens de singular: Venise fr s tie pentru ce au venit"). Puinele neologisme nu influeneaz claritatea stilului, ci exprim concis ideea: curtezan", regent", schinteie electric", eho". In concluzie, prima nuvel istoric din literatura romn nu aduce n faa contemporanilor un model de patriotism, ci un antimodel de conductor (ca un avertisment adresat contemporanilor ntr-o perioad de efervescen revoluionar) i reconstituie culoarea de epoc, n aspectul ei documentar. Coexistena elementelor romantice cu elemente clasice ntr-o oper literar este o trstur a literaturii paoptiste. Fiind o nuvel istoric n contextul literaturii paoptiste, Alexandru Lpuneanul este i o nuvel de factur romantic, prin respectarea principiului romantic enunat n Introducie la Dacia literar - inspiraia din istoria naional, prin specie, tem, personaje excepionale n situaii excepionale, personajul principal alctuit din contraste, antiteza angelic-demonic, culoarea epocii, spectaculosul gesturilor, al replicilor i al scenelor. Elementele romantice se mpletesc cu elemente clasice: echilibrul compoziiei, construcia simetric, aspectul verosimil, credibil al faptelor, caracterul obiectiv al naraiunii. Interesul romantic pentru specific i culoare local

deschide drumul observaiei realiste a cadrului prin tehnica detaliului semnificativ, caracterul pictural al unor scene, revolta mulimii. Valoarea nuvelei este exprimat prin afirmaia criticului G. Clinescu: nuvela istoric Alexandru Lpuneanul ar fi devenit o scriere celebr ca i Hamlet dac ar fi avut n ajutor prestigiul unei limbi universale. Nu se poate nchipui o mai perfect sintez de gesturi patetice adnci, de cuvinte memorabile, de observaie psihologic i sociologic acut, de atitudini romantice i intuiie realist"(G.Clinescu).