Paoptismul romnesc, avnd ca nucleu revoluia de la 1848, implic o perioad mai ndelungat de pregtiri i una de consecine, delimitat ntre

1830 i 1860. Ca micare politic i cultural, paoptismul are un rol decisiv n procesul de modernizare a societii romne. Paoptitii din rile romne aveau origini sociale, formare i studii diferite, ns i unea contiina misiunii lor istorice. Paoptismul nu a fost un curent literar n sens strict estetic, ci unul cultural-literar, exprimnd o aspiraie colectiv spre creaie i cultur, grefat pe un program ce urmrea dezvoltarea naional. Paoptismul literar coincide cu nceputul romantismului romnesc. Programul paoptismului este cuprins n articolul Introducie, aprut n revista Dacia literar, condus de Mihail Koglniceanu, n 1840, la Iai. Literatura romantic paoptist va avea trsturi specifice, care, particulariznd-o n Europa, i vor asigura originalitatea. Acestea vor fi exemplificate prin operele scriitorilor acestei perioade. Costache Negruzzi public nuvela Alexandru Lpuneanul n 1840, n primul numr al revistei Dacia literar, inaugurnd seria operelor de inspiraie istoric n literatura romn. Sub influena programului romantismului romnesc, sintetizat n articolul Introducie, al lui Mihail Koglniceanu, C. Negruzzi valorific informaiile cuprinse n cronicile moldovene ntr-o creaie clasic prin sobrietatea construciei, pregnana caracterelor i vigoarea conflictelor. Ideile formate de Kogalniceanu formeaza un curent literar in primul rand al revistei si in al doilea rand al istoriei. El critica publicatiile anterioare, reprosandu-le caracterul provincial si arata necesitatea unei reviste in care sa se regaseasca scriitori din toate zonele tarii, afirmand unitatea de cultura si literatura romana. Criticand traducerile si imitatiile, Kogalniceanu sustine ca acestea nu fac o literatura pentru ca omoara in noi duhul national. Propune o literatura cu specific national, originala, avand ca surse de inspiratie istoria nationala, natura patriei, folclorul, realitatile sociale ale timpului. El anticipeaza critica lui Maiorescu, prin propunerea de a fi criticata cartea si nu persoana autorului. Asimilarea clasicismului, romantismului si a realismului a reprezentat una din consecintele aparitiei revistei Dacia literara, alaturi de formarea unui curent national poplar si publicarea unor opere literare romanesti care constituie inceputurile literaturii noastre moderne. Autorul a indicat ca surs a scrierii sale cronica lui Miron Costin. n realitate, Grigore Ureche a consemnat, n Letopiseul rii Moldovei, fapte din cele dou domnii ale lui Alexandru Lpuneanu (1552-1561, 1564-1568). De la Grigore Ureche sunt preluate informaiile despre a doua domnie a lui Alexandru Lpuneanu: intrarea domnitorului n ar, cu ajutor turcesc; respingerea lui de ctre solia marilor boieri; politica extern i intern (distrugerea cetilor cerut de turci, nelegerea cu craiul polonez, fuga boierilor n Polonia); moartea domnitorului, suspectat ca ucidere prin neltorie. Fidelitatea fa de cronic n ceea ce privete evenimentele majore este necesar pentru obinerea veridicitii atmosferei. n privina celorlalte personaje, C. Negruzzi a ignorat consemnrile cronicii. Astfel, n realitate, domnitorul Toma fuge n Polonia, la Liov, nsoit de Mooc vornicul, Veveri postelnicul i Spancioc sptarul. Aici sunt decapitai, din ordinul craiului leilor, n urma interveniei lui Lpuneanu prin intermediul turcilor. Sfritul atribuit n nuvel lui Mooc este, de fapt, acela al boierului moldovean Batite Veveli, ucis de o mulime de rani, din cauza laitii domnitorului Alexandru Ilia, care l ndeprteaz de lng el (evenimentul este descris n cronica lui Miron Costin). Modificrile aduse modelului cronicresc sunt explicabile prin finalitatea urmrit: cronicarii urmresc consemnarea faptelor i evenimentelor istorice ct mai fidel; C. Negruzzi este creator de literatur, iar aceasta presupune metamorfozarea personalitilor reale, atestate de cronic, n personaje literare, n conformitate cu obiectivele programului Daciei literare ( creare unei literaturi originale ). n nuvel, exist scene i episoade care aparin n totalitate ficiunii ( uciderea lui Lpuneanu prin intervenia Ruxandei, a lui Spancioc i Stroici, invitaia la osp printr-o denat cuvntare, ameninarea cu moartea adresat tuturor celor prezeni n scena clugririi, decapitarea boierilor ucii i aezarea capetelor ntr-o piramid, n conformitate cu rangul deinut etc.). Se poate remarca existenta concomitenta a trei curente literare: clasicismul, romantismul si realismul.

Astfel, clasicismul isi face simtita prezenta prin oglindirea in structura riguroasa a operei. Cele patru capitole ale operei pot fi comparate cu actele unei piese de teatru. Fiecare motto dezvolta replica unui personaj si sintetizeaza continutul. Tot de clasicism tine si frecventa scenelor dialogate, prin care evolueaza actiunea. De asemenea putem identifica si o tenta moralizatoare a operei in faptul ca naratorul interpreteaza domnnia voievodului ca pe o pata ed sange in istoria Moldovei. Elementele de romantism se regasesc in caracterul exceptional al personajului principal, folosirea antitezei ca mijloc de caracterizare, rasturnarile de situatie sau loviturile de teatru. Atmosfera de epoca este sugerata cu ajutorul descrierii de vestimentatie si de interior. Realismul se manifesta in scena razvratirii maselor populare si crearea personajului colectiv. Ca structur compoziional, nuvela este alctuit din patru pri, fiecare precedat de cte un moto semnificativ. Fiecare parte este structurat printr-o nlnuire de episoade, care urmresc un conflict concentrat n jurul personajului principal. Toate evenimentele care alctuiesc subiectul operei urmresc crearea unei atmosfere de epoc. Expozitiunea : Primul capitol sub motoul Daca voi nu ma vreti, eu va vreu relateaza episodul venirii lui Alexandru Lapusneanul in Moldova, hotarat sa ocupe tronul pentru a doua domnie. Acum la conducerea tarii de afla Stefan Tomsa care-l inlaturase de la domnie pe Iacob Eraclid, poreclir DespotVoda. La randul sau Lapusneanul fusese izgonit de la scaunul tarii de catre Despot-Voda. El izbutise sa aune osti turcesti si venise acum in Moldova cu gandul de a izgoni pre rapitorul Tomsa. Aceiasi boieri care-l tradase in prima domnie venisera acum sa-l intampine aproape de granita: vornicil Motoc, postelnicul Veverita, spatarul Spancioc si Stroici. Acestia se inchina in fata lui Lapusneanul, dorind sa-l convinga sa renunte la tron deoarece tare este linistita iar iar norodul nu te vrea nici te iubeste. Intriga: Manios cu ochii scanteind ca un fulger, Alexandru Lapusneanul este hotarat sa se instaleze pe tronul Moldovei, raspunzand boierilor cu fermitate:Daca voi nu ma vreti, eu va vreu() si daca voi nu ma iubiti eu va iubesc pre voi (). Desfasurarea actiunii: Al doilea capitol are ca moto Ai sa dai sama, doamna! si incepe cu inscaunarea lui Lapusneanul care nu intampina nici o piedica, deoarece Tomsa fugise in Valahia. Lapusneanul este primit de norod cu speranta. Prima masura pe care o ia Lapusneanul este aceea de a arede toate cetatile Moldovei in afara de Hotin cu scopul de a starpi cuiburile feudalitatiisi sa se razbune pe boierii tradatori dar, la cea mai mica banuiala sau impotrivire, ii ucide fara mila. Doamna Ruxandra incearca sa-l induplece sa crute vietile boierilor, gandindu-se la credinta in Dumnezeu si lacrimile jupaneselor vaduve. Cu riscul de a fi pedepsita cu moartea, doamna Ruxandra ii relateaza vorbele unei jupanese vaduve cu 5 copii, care a amnintat-o ca va da seama pentru faptele voievodului, in timp ce-I arata capul insangerat al boierului ucis infipt intr-o teapa. Afland de frica sotiei sale si auzindu-i rugamintea, Lapusneanul ii promite ca a doua zi ii va da un leac pentru frica , iar peste doua zile nu va mai vedea asemenea privelisti sangeroase. Punctul culminat: incepe odata cu al treilea capitol Capul lui Motoc vrem. Alexandru Lapusneanul facuse de stire tuturor boierilor sa participe impreuna la slujba de la Mitropolie, dupa care erau cu totii invitati sa pranzeasca la curte cu scopul de a impaca pe domnitor cu boierii. La ospatul de impacare de la curtea domneasca, Lapusneanul porunceste sa fie ucisi 47 de boieri ale caror capete sunt asezate dupa ranguri, intr-o urisa piramida. Vazand acesta dovada de cruzime, doamna Ruxandra lesina neacceptand aces leac de frica. In acest timp, putinii slujitori aflati in curte venise la portile curtii domnesti. Acestia au inceput sa strige Capul lui Motoc vrem. Lapusneanul il dadu pe Motoc multimii si intr-o clipa il facu bucati, pedepsind astfel un alt boier tradator. Deznodamantul: coincide cu ultimul capitol care are ca moto De ma voi scula pre voi am sa popesc si eu. Timpde 4 ani Alexandru Lapusneanul nu a mai taiat capetele boierilor, dar nascocise alte moduri de a-I schingiui pe banuiti: scotea ochi, taia maini.

Aflat in cetatea Hotinului, domnitorul se imbolnaveste grav si doreste sa se calugareasca. Mitropolitul ii indeplineste dorinta dandu-I numele de Paisie. Auzindu-si numele de calugar ii alunga cu jigniri si amenintari pe fratii sai intru credinta : M-atapopit voi, dar de ma voi indrepta, pre multi am sa popesc si eu! Iar pre cateaua asta voi s-o tai in patru bucati impreuna cu tancul ei! Ingrozita de amenintarile lui Lapusneanul, Doamna Ruxandra accepta sfatul lui Spancioc de a-I pune sotului ei otrava in bautura. Alexandru Lapusneanul, lasand o pata de sange in istoria Moldovei, a fost inmormantat la manastirea Slatina unde se vede si astazi portretul lui si al familiei sale. Perspectiva asupra evenimentelor relatate este aceea a naratorului obiectiv i omniscient. Culoarea de epoc se obine prin reconstituirea fidel a obiceiurilor, a vestimentaiei i a relai ilor dintre personaje. Verosimilitatea relatrii este susinut de mbinarea dintre elementul real, preluat din cronic i elementul fictiv, rod al imaginaiei scriitorului care nu este cronicar, ci creator de literatur. Cronologia este liniar, succesiunea faptelor este previzibil, ntruct ntre evenimente se stabilesc relaii de cauzalitate i consecutivitate. Toate firele narative sunt susinute de evoluia personajului principal, al crui caracter se construiete pe parcursul aciunii. Constructia personajului subliniaza cel mai bine romantismul nuvelei. Creat pe calitati si defecte la fel de mari, in general, personajul literaturii romantice este impatimit, revolutionar, indragostit, meditativ, bolnav, selenar, bulversat, adeseori nebun, dar mai ales inegal in comportare, extremist, dilematic etc. Lapusneanu imbina trasaturi extreme este retinut, capabil de stapanire de sine in scena cu boierii si incapabil sa se stapaneasca in timpul macelului, cand nu-si mai poate ascunde sentimentul de dementa bucurie a razbunarii; ii caracterizeaza pe boierii veniti sa-1 primeasca la intrarea in tara cu inteligenta si cu finete psihologica, dar nu dovedeste deloc ratiune politica atunci cand distruge cetatile de granita; pare incapabil de sinceritate si totodata isi exprima fara menajamente gandurile. Amestecul acesta de luciditate si dementa reprezinta o trasatura importanta a personajului romantic. Nuvela lui Costache Negruzzi ilustreaz ideile despre literatur promovate de Mihail Koglniceanu i include elemente specifice romantismului, recrend, din perspectiv literar, imaginea unei epoci istorice, pentru a demonstra c istoria noastr poate furniza sujeturi de scris. Se poate afirma, aadar, c romantismul patruzecioptist este punctul de plecare al literaturii romne moderne; nuvela lui Costache Negruzzi este un prim pas fcut n aceast direcie.