Microsc electronica – ultimu LP

Citim de la cursuri noţ de ultrastrc + in mare fncţ organitului respectiv

Planşa cu RE

- se vad ribosomii care pot sa

fie liberi sau grupati sub
froma de
polisomi/poliribozomi (PS –
notaţia pe imagine)
- robozomi recunosc ARNm
(nu se vede in img pt ca e o
molecula prea mica)
- şi se aşează pe el => aspect de
margele pe aţă a polisomilor
- Polisomi citesc aceeaşi info
genetica dp ARNm => vor
sintetiza aceeasi catenă
polipept

- obs canalicule in vecinatatea ncl

=RE care poate fi situat si mai la
periferia celulei daca e vb de REN
- se obs mb dublă a ncl cu
eucromatina (laxă, genele sunt
active) si heterocromatină (mai
compactă)
- sunt vizibile si mitoc
(mai prost dar un specialist le
recunoaste)
- pe RER se vad riboz (reg – pe
img)
- RER e dezvoltat in principal la
celulele care prez secreţie proteica
crescută (glande exo/endocrine)
Lumenul RER
mb cu ribozomi
- veziculele sunt tot RER doar ca a
fost surprins în secţiune transversala
=> lumenul se prezinta ca un cerc

- REN
- mitoc – ne orientam dupa tipul de
creste ca sa aflam tipul celulei
- crestele sunt tubulare deci e celula
din corticosuprarenala (crestele se
form tot prin plierea mb interne doar
ca intr-un mod caracteristic celulelor
din CSR)
- noi aici vedem practit o sectiune prin
mitoc asa ca ne imaginam ca plierea
are loc in fata sau in spatele imaginii
- REN e dezvoltata in CSR pt ca ea
are rol in sinteza H derivati din
colesterol

Plansa cu mitocondrii
- dispozitia crestelor ne sugereaza tesutul
- vedem ncl cu mb dubla

- spatiu e canalicului biliar (cb) si e intodeauna înconjurat de 3 hepatocite – mb-nele lor

alcatuiesc peretii canaliculuilui
- mitoc au crestele mici deci ne dam seama ca e vorba de hepatocit

mitoc in miocard (are nevoie > de ATP pe unitate de

timp) deci crestele sunt mari destul de late si dispuse
transversal pt ca in mb interna are loc sinteza de ATP

- se mai vede si REN

Sa nu confundam mitoc cu ncl pt ca la ncl se vad

granulatii in interior = cromatina (nu plieri ca la mitoc)

- artefact de la prelucrarea imaginii

- mitoc in CSR
- Granule de Ca

Plansa cu lizoz
- procesul de endocitoza -> corp multivezic : o serie de vezicule ce pot sa fie si endosomi =
cuprins intr-o veziculă mai mare

- lizoz II sunt mai > si au continut

neomogen + enzime active

- mai obs strcturi veziculare mai <

cu mb simpla care pot sa fie ori
lizoz I ori peroxizomi ori
incluziuni lipidice

- aparat G pt ca vedem niste saci

suprapusi

- RER + se obs riboz la suprafata lui

Patologia la lizoz

- tezaurismoze- se acumuleaza
substrat in lizoz II dat lipsei
enzimelor pt digestia lor mai ales
in splina, SN si ficat
=> lizoz gigant

- mb celulelor
- lizoz din splină

- lizoz II in care se acumul

substrat iar dispozitia asta a
substratului depinde de natura
biochimica a acestuia
- lizoz din neuron

Endocitoza

Pinos = a bea
Fagos = a manca
- deci in functie de continutul lichid/solid distingem pino/fagocitoză
 - vedem aspectu diferitelor vezicule de endocitoza
care vor fuziona ulterior cu un lizoz I
- vezicula are o imbracaminte de clatrină (P cu forma
de triskelion) -> asocierea mai multor astfel de
molecule va forma o cuşcă de aici si de numirea ce
coated-pit (cp)
- endocitoza se prod cu participarea plasmalemei din
care se detaşează o porţiune care va forma mb
veziculei

Fagolizoz – mom cand fuzionează

Lizoz II
Planşa cu centriolul

- exista 2 crentrozomi (2 cesntrioli

dispuşăi perpendic form un crentrosom)
- dublarea centroz se face încă din faza
S a ciclului celular

Planşa cu peroxizomi
- se aseamăna cu lizoz I
- ne uitam la crestele mitoc care sunt
mici nu nu-s ordonate deci e vb de ficat

peroxiz

- aspectul particular al peroxiz:

conţin o zonă centrala opacă = nucleoid
cristaloid care da ac. aspect normal în ficatul de
şobolan. Şi la om exista dar numa în condiţii
patologice
- mb e alcăt dintr-un strat dublu L si care
au dispizitie in oglindă cu gruparea polară
la ext iar la int se află lantul de AG. În
acest strat există P cu funcţii specifice (fie
de ecranare, receptor, transport)

P intrinseci sunt cele care străbat mb cel şi

pot fi identificare printr-o tehnica specială
= criofracturare prin care cel sunt
îngheţate, fracturate iar mb cedează în pctu
ei mai slab adică la mijlocul ei (intre AG)..
Se indeparteaza monostratul L extern, +
umbrire cu metale grele

La periferie rămâne gheaţa

Se obs o porţiune din mb (restu cel se află in spatele img) linia de fractură = nivelul
la care s-a îndepartat monostratul L extern

Examinarea a fo facuta cu microsc de transmisie Sunt vizibile P datorită umbririi (şi în

zona unde este stratul L extern exista
P doar ca ele nu sunt vizibile pt ca nu
au fost umbrite)