49. Lisosomii alc ultrastructurala:Lisosomii sunt organite de forma ovoidala, delimitate de o membrana lipoproteica, au diametrul intre 0.2-4 micrometri.

Sunt alcatuiti din 2 componente structurale:membrana delimitanta,matricea lisosomala.Membrana lisosomala este unica si contine o proteina transportoare de protoni.Aceasta consuma ATP pentru efectuarea sarcinii de pompare a protonilor in interiorul lisosomului.Asftel se asigura un pH intralisosomal de aproximativ 5.0 necesar pt activitatea hidrolazelor acide din acest compartiment(proteaze, nucleaze, glicozidaze, fosfolipaze).Membrana lisosomala si pH-ul acid constituie bariera impotriva efectelor nocive ale hidrolazelor asupra restului celulei.Membrana lisosomala este permeabila pt produsii de hidroliza pe care ii excreta in citoplasma unde sunt reutilizati. Matricea lisosomala poate sa fie omogena sau sa prezinte un aspect polimorf.Lisosomii omogeni sunt de talie micasi au un continut bogat in enzime hidrolitice.(lisosmomi primari).Compartimentul lisosomal cuprinde si lisosomi secundari de marimi variabile.Contin hidrolaze, substante macromoleculare sau complexele suprastructurate. Lisosomii cu matricea de aspect polimorf iau nastere din lisosomii primari printr-un proces de acumulare a unor materiale de provenienta diferita sunt denumiti LISOSOMI SECUNDARI. 50. LISOSOMII SECUNDARI:Sunt impartiti in 2 categorii:1) HETEROLISOSOMII, in care sunt incluse materiale din afara celulei, se formeaza ca urmare a procesului de endocitoza; veziculele de endocitoza si vacuolele de fagocitoza ce contin macromolecule si particule fagocitate, fuzioneaza cu lisosomii primari formand lisosomii secundari.HETEROLIZA faciliteaza:functia de nutritie;procesele de aparare impotriva bacteriilor sau virusurilor care sunt incluse in celula prin fagocitoza;catabolismul proteinelor inglobate in hepatocite saucnefrocite. 2)AUTOLISOSOMI-inglobeaza materialele luate din citoplasma,vacuole autofage, ce contin fragmente de membraen, mitocondrii, ribosomi.Aceste zone din citoplasma delimitate de citomembrane in care sunt incluse diferite organite citoplasmatice degradate sunt denumite autofagosomi si prin unirea cu lisosomi primari formeaza autolisosomii.In autolisosomi au loc procese de degradare a componentelor celulare.Tot in grupa lisosomilor secundari mai sunt inclusi si CORPII REZIDUALI in care se acumuleaza si se depoziteaza materiale de natura diferita,precum si CORPII MULTIVEZICULARI.CORPII REZIDUALI se formeaza in cazul in care substantele nu pot fi degradate, si sunt incarcati cu materiale de natura foarte diferita(ceroide, saruri de fier, etc) ce parasesc celula printr-un proces de exocitoza.Prin indeplinirea functiei de digestie intracelulara, compartimentul lisosomal exercita cel putin 2 roluri importante:degradarea macromoleculelor si a structurilor supreamoleculare;degradarea si eliberarea constituentilor extracelulari internalizati.Astfel se realizeaza digestia factorilor nutritivi, se elibereaza compusii activi de reglare(hormoni) si sunt inactivate particulele straine si microorganismele patogene. 51.STRUCTURA BIOCHIMICA A LISOSOMILOR+BOLI LISOSOMALE.:Lisosomi contin hidrolaze acide precum:-fosfataza acida; -enteraza;-peptidaze;-lipaze.etc.Enzimele hidrolitice acide sunt mentinute in interiorul membranei lisosomale in stare de latenta,activitatea lor litica nu se

manifesta atat timp cat membrana lisosomala este integra.Metoda cea mai frecvent utilizata este cea de evidentiere a fosfatazei acide si care socotita enzima marker a lisosomilor.Factori care initiaza permeabilitatea membranei lisosomale si de activare consecutiva a enzimelor hidrolitice continute in lisosomi sunt foarte numerosi precum:radiatii X, ultraviolete; agenti chimici(detergenti etc), droguri, hormoni, vitamine,etc. Acesti agenti responsabili de aceste modificari se numesc LABILIZATOR.BOLILE LISOSOMALE: Apar datorita unui defect genetic la nivelul lisosomilor prin lipsa uneia sau mai multor hidrolaze acide ce duc la degradarea incompleta a elementelor fagocitare, ramanand nedigerate acele substante pt care lipseste enzima respectiva.Aceste substante vor fi depozitate in citoplasma, ceea ce face ca celula sa creasca mult in volum. Bolile lisosomale se mai numesc si TEZAURISMOZE. 52.PEROXIZOMII:-sunt organite celulare prezente in citosolul tuturor celulelor animale si vegetale.Pot lua nastere din RE prin dilatarea si desprinderea anumitor parti terminale ale cisternelor acestuia; dar se mai pot forma prin intermediul:RE- complex GOLGI. FCTII: -intervin in metabolismul apei; Se presupune ca ar avea rol si in termogeneza producand caldura si adaptarea la frig. Nr. lor este crescut in tesutul adipos brun. Boli PEROXISOMALE : provin din lipsa la nastere a unei enzime din matricea organitului.In cazur bolilor peroxisomale congenitale:cand lispeste la nastere catalaza in peroxizomi, boala=ACATALASEMIE;-cand nr de peroxisomi este redus cu continut enzimatic alterat= SINDROMUL CEREBRO-HEPATO-RENAL ZELLWEGER. 53. INCLUZIUNILE CELULARE:In citosol se pot acumula in mod normal produsi ai metabolismului sub forma de depozit temporar sau definitiv. Aceste depuneri se mai numesc INCLUZIUNI si pot fi de diferite tipuri:proteine, lipide, glucide, pigmenti, cristale si cristaloizi.Proteinele-depozitate in granulele secretorii ale celulelor specializate.Lipidele- apar sub forma de picaturi de diverse marimi.Prezenta lipidelor sub forma de picaturi mici indica o celula foarte activa cu un mare turnover metabolic.Glucidele- apar sub forma de glicogen in celulele animale in special in celulele hepatice si musculare.Pigmentii- repr . de granulele de melanina, in celulele pigmentare sau sub foema de lipofuscina, in cel nervoase, in cel ale corticosuprarenalei. Cristalele si cristaloizii- apar in mod normal in citosolul celulelor SERTOLI si LEYDIG din testicul dar pot aparea si in nucleii unor hepatocite. 54.NUCLEUL CELULAR: FUNCTII-joaca un rol central in viata celulei-constituie centrul de comanda al celulei;-contine genomul celulei;-contine echipamentul necesar pt repararea genomului, pt transcrierea sa in ARN si prelucrarea ARN-ului. 55. STRUCT NUCL-INVELIS NUCLEAR-membrana dubla prevazuta cu pori, vizibila la microscopul electronic care in interfaza separa continutul nuclear de citoplasma.-inv nuclear prezinta:-foita externa=o continuare a membranei RE;-membrana nucleara interna=vine in contact direct cu continutul. nucleului=poate fi considerata membrana propriu-zisa.-spatiul dintre cele 2 foite= spatiu perinuclear=foitele vin in contact la nivelul porilor.-foita interna-pe fata sa nucleara prez o structura lamelara=lamina densa interna alc din proteine fibrilare.-Porii nucleari: -diametru de

80 nm.-orificiul porului prez o structura speciala formata din 8 coloane ce prezinta niste

prelungiri su forma de fibrile. -fctiile porilor:-transportul prin por=transport cu permeabilitate selectiva, transportul se face prin potentialul de membrane; -transportul macromoleculelor-se face cu ajutorul proteinelor de transport nuclear. 56.CROMATINA NUCLEARA-reprezinta forma relaxata a cromosomilor.Cromosomii sunt formatiuni filamentoase in forma de bastonas.-la microscopul optic cromatina se prezinta sub forma unei retele structurata din granule si dilamente interconectate. -fibrele de cromatina : fir lu lungime variabila care se interconecteaza cu formatiuni granulare cu diametrul de 10 nm. -STRUCTURA CROMATINEI: -in comp chimica intra:-ADN, proteine, ARN. -histonele=proteine bazice gr moleculara aprox 10.000-20.000 Da(daltoni) -histonele sunt impartite in 5 clase:H1,H2A,H2B(bogate in lizina), H3 si H4(bogate in arginina). -La ME Cromosomii=forma unui ghem alc din fibre de cromatina. 57. Unitatea fundamentala de oragnizare a cromatinei este nucleosomul. In struct sa identificam un miez si o portiune de ADN internucleosomic-ADN-ul de legatura dintre 2 nucleosomi. Miezul are in centru un octomer format din 8 histone. Octomerul are forma unui cilindru turtit cu dimensiunile de 10 nm si lungime de 5 nm; pe circumferinta octomerului, ADNul este infasurat in 2 spire. Lungimea ADN-ului infasurat pe octomerul de histone este fixa la toate speciile. In schimb ADN-ul internuleosomic are lung variabila la diferite specii si de el se leaga histonele din clasa H1. 58. La MO, nucleolul apare ca 1 corpuscul globulos cu diametrul 0,5ym.Numarul nucleolilor variaza in functie de intensitatea productiei de ribosomi. Nucleolul fiind sediul biogenezei ribosomilor, marimea lor reflecta intensitatea productiei de ribosomi.Ei lipsesc in celule care nu au sinteza proprie de proteine.Nucleolii sunt bine vizibili in celulele care cres rapid dar si in celulele care sintetizeaza o mare cantitate de proteine. In cel secretorii, nucleolii sunt mari si multiplii iar in celulele canceroase acestia aj pana la 10-12 cu forme monstruase.In celulele batrane, cu activ metabolica redusa nucleolule tse mic si unic.Ca structura, nucleolul prezinta 2 parti cu morfologie diferita-una fin fibrilara si cealalta granulara.Unii nucleoli contin si o parte amorfa.Prin inelul perinucleolar patrund bucle de eucromatina ce ajung in pars fibrosa.Aceste bucle reprez ADN pe care sa gasesc genele care codifica ARN ribosomal.Aceste gene se vor replica si pe baza lor se va sintetiza ARN ribosomal.Acesta impr cu proteinele ribos form particule ribosomale.Acestea sunt ansamblate si stocate temporar in partea grandulara sub forma de precursori ribos. 59. Carioplasma, denumita si matrice nucleara, reprezinta o alta componenta a nucleului, in afara membranei nucleare, cromatinei si nucleolului. Matricea nucleara-formata din: apa, ioni, micromoleule, proteine fibrilare precum nucleoplasmina, proteine nonhistonice de tipul enzimelor care intervin in glicoliza asigurand energia necesara sintezei ADN-ului si ARN-ului sau nucleaze, proteine care intra in structura cromatinei cu rol structural sau reglator.

60.Cromosomii reprez forma condensata a cromatinei nucleare in mitoza;in interfaza cromatina se gaseste sub forma granulara mai mult sau mai putin condensata.La inceputul diviziunii,in nucleoplasma are loc condensarea cromatinei si formarea cromosomilor.Fiecare cromosom este organizat pe baza unei singure molecule de ADN.In procesul de diviziune,fiecare cromosom se cliveaza in 2 jum simetrice,numite cromatide,unite la niv centromerului.NR de cromosomi este constant la toate celulele unei anumite specii.La om-46 cromosomi cu exceptia gametilor.Gametul femel-22autosomi+X/22autosomi+Y.Cei 2 gameti rezulta in urma diviziunii reductionale.Fiecare pereche de cromosomi autosomi are unul din cromosmi de origine materna si una paterna,acestia numindu-se cromosomi omologi pt ca au aceeasi morfologie si aceeasi aranjare a genelor.Cromosomii de sex nu sunt omologi,unde la barbat cromos X>croms Y, nici la femeie unde exista 2 cromos X, unul din ei este condensat.Cromos sunt princip struct celulare ale ereditatii.Toate caracterele ereditare, atat cele morf cat si cele fiziologice si biochimice,sunt determ de genele situate in genomul nucleului.Informatia genetica este reprez de secventa nucleotidelor din gena.Exprimarea inform se face in 2 etape:1etapa-are loc transcrierea inform genetice de pe ADN intr-o molecula de ARN mesager.a2-a etapa-traducerea inform genetice-care se realiz prin sinteza proteinelor. 62.Diviziunea celulara:Mitoza-este o forma a diviziunii indirect,in care dintr-o celula diploida=>2 celule tot diploid.Acest tip de diviz are 1 durata de aprox 60 min si se desfasoara in 4 etape: profaza,metafaza,anafaza,telofaza.Intre profaza si metafaza se descrie o subfaza numita prometafaza,care marcheaza sfarsitul profazei si este caracterizata prin evenimente terminale ale nucleului si citoplasmei,care au declansat profaza.Profaza-cea mai lunga faza a diviziunii si dureaza 30 de min.In aceasta faza au loc modif morfologice si molecular localizate la niv citoplasmei si a nucleului.La niv citoplasmei, are loc formarea aparatului mitotic care consta in formarea fusului de diviziune intre cei 2 centrosomi si formarea asterilor in jurul acestora.Metafaza-aici cromosmii,avand fiecare cate 2 cromatide,sunt situati in ecuatorul fusului de diviziune si legati de fibrele fusului la nivelul centromerului.La sfarsitul metafazei,se produce clivarea longitudinal a cromosomilor in cele 2 cromatide surori.Anafaza-fiecare cromatida devine un cromosom individual,=>2seturi identice de cate 46 de cromosomi.Fiecare set de cromosomi,prin intermediul fibrelor cinetoorice de care sunt ancorati acestia,se deplaseaza de la ecuatorul fusului de diviziune, spre polii celulei.In finalul acestei faze,se vor identify in celula 46 cromos la 1 pol,46 la celalat pol, se realiz prin alungirea fibrelor polare,fibre care pleaca de la fiecare centrosom catre mijl fusului de diviz unde se intrepatrund.In Telofazaevenimentele se succed in ordinea inversa a celor din profaza.La niv citoplasmei are loc desamblarea aparatului mitotic prin depolimerizarea tubulinei,scindarea celulei la mijl distantei dintre cei 2 centri celulari,fenomen numit citodiereza.La acest process de scindare participa microtubule, complezul actina-miozina,cu aspect de inel dispus sub plasmalema in plan ecuatorial.Plasmalema este strangulate pana ce celula se scindeaza.=>astfel 2 celule diploide.

63.Meioza este o diviziune reductionala. In ac tip de div nr de cromozomi e redus la jum;din cel diploide (2n=46 cromozomi) se form cel haploide (2n=23 cromozomi). La om meioza 1 este o div reductionala prin cares setul diploid se imp in doua jum continanad cate un cromozom in fiecare pereche(22+x la femeie, 22+x sau y la barbat).Meioza 2 se desf ca o mitoza, in care din setul de cromozomi redus la jum din prima div se cliveaza cate un cromozom in cele 2 cromatide comp, rez in final tot doua cel haploide care difera de cele rez in meioza 1 prin faptul ca au croozomi alc dintr-o singura cromatida.la sf procesului de meioza dintr-o cel diploida rez 4 cel haploide. Ovogeneza repr proc de form a cel sex fem.Se desfas la niv corticalei ovariene si se finaliz la niv trompei uterine dupa ovulatie. Form gametilor fem incepe la niv ovarului fetal in a doua luna de viata intauterina si pana in luna 6 de viata intrauterine; la niv cordoanelor sex sec au loc procese de multiplicare mitotica, din care vor rez ovogonii si apoi ovocite primare.In luna 6 de dezv fetala urm per de crestere maturativa care tine pana la ovulatie si cuprinde meioza 1 si meioza 2.In meioza 1(div reductionala) se form doua cel cu nr haploid de cromozomi-ovocitul secundar(23 crom) si un globul polar.Din meioza 1 et cea mai lunga o are profaza care se desf in 5 faze.Inainte de ovulatie se reiau fazele meiozei 1.Meioza 2 se prod numai pt ovocitul sec; cromozomii ovocitlui sec au cate 2 cromatide.Rezultatul final este producerea ovulului si celui de-al doilea globul polar. 64.Spermatogeneza:proc de form al cel sex masc.Procesul se desf la niv tubilor seminiferi.Se disting 3 etape: 1.de multiplicare consta in multiplicarea cel sex primare num spermatogonii. 2. etapa de crestere si maturare in care rezulta spermatocitul primar (de ordin I).Aceste cel care sunt dilpoide sunt supuse unei din reductionale (meiozaI) rez spermatocitele de ordin II cel haploide.In urma meiozei II rez spermatidele. Etapa 3 se num spermiogeneza si in aceasta etapa se form spermatozoidul. 65.Matricea extracelulara este form din:o comp fluida (substanta fundamentala) repr de lichidul tisular-format din apa, electroliti, proteine, metabolite; o comp solida repre de : fibre de collagen, fibre elastice, fibre de reticulina. Fibrele au rol de support mechanic in tesuturi iar membr bazale form invelisuri pentru celulele musculare, celulele glandulare neuroni. Lichidul tisular ocupa sp dintre fibrele sicelulele diferitelor tesuturi.Molec organie sunt de nat glicoproteica: colagenul, elastina, proteoglicanii. 66.Colagenul este secretat de cel conjunctive, epiteliale, musc sub forma de glicoproteine precursoare numite proteoglicani. Fibrele de collagen au propr de a fi inextensibile, rezistente la tractiune si se gasesc in tot tesutul conjunctive dar mai ales in aponevroze tendoane, ligamente. La MO au diam de aprox 10 microni fiind fie isolate sie sub forma de fascicule.Dupa tratare cu subst alkaline apar form din subinitati numite fibrile. La ME s-a observat ca fiecare fibrila e form din subunit numite protofibrile care la randul lor sun talc din filamete formate din 1-3 lanturi de polypeptide.Au fost identify 7 lanturi alfa cu aprox 1050 reziduuri de aa. Desi se

pot forma mai multe tipuri de collagen din combinatia celor 7 numai 5 sunt cunoscute sis n collagen de tin I, II, III, IV, V. Colagenul tip I e form din 2 lanturi alfa1 cu putina lizina si un lant alfa2 bogat in aa hidrofobi.E sntetiz la niv fibroblastelor, osteoblastelor, si fibrelor musc netede. Colageul tip II e form din 3 lanturi alfa 1. E sintetiz in condroblaste si se gaseste in cartilajul hialin. Colagenul tip III e form din 3 lanturi alfa1.E sintetiz de fibroblast si se gaseste in tesuturile fetale in piele si organelle interne. Colagenul tip IV e form din 3 lanturi alfa 1 care prez la o extremitate zone globulare.Sunt sintetiz in cel endoteliale ale vaselor sau in cel epiteliale si se intaln in membr bazale, capsula cristalinului si sacul vitelin. Colagenul tip V e form din 2 lanturi alfa1 si un lant alfa2. E sintetiz la niv hepatocitelor si fibroblastelor. 67.Fibrele de reticulina (collagen tip III) se mai num si fibre precolagene sau argirofile deoarece se trateaza cu fibre de argint. Sunt structuri fibrilare fine, ramificate formand retele cu ochiuri de dif dimens. Sunt mai abundente in stroma organelor hematopoietice. 68.Fibrele elastice mai subt decat cele de collagen si sunt de culoare galbuie.Se ramifica si se anastomozeaza form retele neregulate sau lamele.Din punct de vedere biochimic sunt structurate din elastina care este const dintr-o comp proteica, mucoidica si una lipidica.Comp proteica este structurata dintr-o mare cantitate de aa:acid aspartic, arginina, glicina.Comp mucoida e reprez de mucopolizaharide.Comp lipidica e slab reprezentata. 69.Componenta fibrilara a matricei extracel(col de evidentiere):a)hematoxilina-eozina-apar col in roz; b)albastru de anilina(tricromic Masson)- albastru; c)verde de lumina-verde; d)fuxina acida-rosu. Pt ex elastinei se util: a. orceina cand fibrele apar col in rosu brun; b. rezocin-fuxina rosu aprins; c.aldehid-fuxina negru; d.hematoxilina-eozina roz palid. Pt ev membranei bazale se fol: a) impregnarea argentica cand fibrele de reticulina se evident in brun-negru; b) reactia PAS membr bazale apar col in rosu purpuriu. 70.Molecule matriciale cu rol de adezivitate(fibronectina si laminina). Fibronectina este o glicoprot care se gaseste pe supr cel si in plasma sangvina.E secr de fibroblaste de unele cel epiteliale si de cel amniotice.La supr celulei formeaza polimeri cu legatur disulfhidice.Acestia se leaga pe de-o parte cu supr cel sip e de alta parte cu colagenul de toate tipurile dar si cu unele molec extracel. Laminina este o glicoprot a membr bazale localiz in lamina rara a memb bazale aceasta evidentiind rolul ei in interactia cel epiteliale cu membr bazala.E alc din 3 lanturi alfa si un lant beta legate la un capat de punti disulfhidice.Lanturile sunt polypeptide distincte. 71.Molec matriciale cu rol de adeziv( condronectina si proteoglicanii) Condronectina e o glicoprot serica ce mediaza atasarea condrocitelor de colagenul de tip II din cartilaj. E sintetiz de condrocite. Proteoglicanii sunt localiz in matricea extracel.Acestia sunt macromolec complexe form dintr-un lant polipeptidic sit central de care se leaga lanturi laterale de

glicozaminoglicani.Confera plasticitate celulei.Mai multi monomeri proteoglicanici sunt legati prin intermediul miezului proteic.Glicozaminoglicanii sunt polizaharide ce cont unit dizaharidice repetitive. Miezul este format dintr-o proteina care se ancoreaza de acidul hialuronic prin unul din capete. Legatura se face de-a lungul a 5 unitati dizaharidice ale acidului hialuronic. Un lant de acid hiluronic are 100 de proteine atasate. Fiecare proteina are atasat cam 50 de lanturi keratin-sulfat si 100 de condroitin sulfat.Proteoglicanii sunt bogati in grupari hidroxil, carboxyl, sulfat.Miezul proteic e asociat cu dermatansulfatul.Sinteza proteinelor se realiz la niv ribosomilor si RER si se completeaza in struct golgiene unde se desf sulfatarea, apoi sunt eliminate in matr extracel.In matr extracel se gaseste si o mca cant de lichid tisular, apa si ionii trec in substanta fundamentala.Apa se gaseste sub forma de apa libera si sub forma de apa legata de mucoproteide.Prot din matr extracel sunt produse de celulele matriceale sau sunt audse pe cale sangvina. Difuzia plasmei spre sp celular se face prin interm subst fundamentale a tesutului conjunctiv.Subst fundamentala serveste ca si depozit pt subst minerale si pt proteine si participa la mentinerea homeostaziei edului intern. 72.Diferentierea celulara(def,carac generale,etape) Diferentierea e un process essential in biologie fiind fenomenul cheie al aparitiei si existentei individului.Este un process lent care se manifesta in cursul dezvoltarii embrionare,dar il gasim si la adult unde este mai redus si se manifesta in anumite sectoare.Intensitatea fenomenelor diferentierii sunt variabile in cursul acestor etape ale vietii,maxima fiind in timpul embriogenezei.Celulele care au potential maxim de diferentiere sunt denumite celule pluripotente. Soarta acestora se hotaraste in cursul embiogenezei. Factorii care impun celulelor alegerea unui anumit parcurs evolutiv sunt cunoscuti sub numele de inductor. Pt ca actiunea lor asupra celulelor sa fie posibila, celulele tinta trebuie sa primeasca anumite mesaje pt a devein cellule permissive. Inductorii pot actiona numai secvential intr-o ordine precisa.Diferentierea se produce in doua etape : 1.Diferentierea intracelulara- aparitia intr-un anumit moment in interiorul celulei a unor modificari structural successive care sunt responsabile de aparitia formei si structurii specific celulei differentiate.Aceasta face posibila diferentierea intercelulara. 2.Diferentierea intercelulara- coincide cu acumularea unei substante specifice, cum ar fi o proteina cu functie enzimatica, ce va avea ca rezultat functional al diferentierii aparitia unor functii specific fiecarui tip cellular constituit. 73.Inductia si inductorii Inductia este fenomenul care presupune o interactiune intima intre anumiti factori si o populatie de celule. Fenomenul de inductie e reciproc dar nu este egal. Intreruperea sau modificarea actiunii inductoare a unei component are rasunet si in partea indusa. Se stabilesc corelatii functionale reciproce foarte puternice, interrelatii care sunt in primu rand de ordin metabolic.Fenomenul de inductie explica un mare numar de fapte embriologice iar natura inductorilor poate varia, ei putand actiona ca activatori ai genelor, ca depresori la nivelul

transcriptiei ARN mesager etc. Din punct de vedere chimic, inductorii sunt o categorie heterogena reprezentata de: factori din mediul extracellular,celule si produsi de secretie ai unor celule. Inductorii pot actiona fie local in celula gazda, fie la distanta dup ace difuzeaza in umorile organismului cum ar fi in cazul factorilor de crestere si in cazul hormonilor morfogeni.Inductorii controleaza:morfogeneza,diferentierea si proliferarea celulara .Fiecare inductor actioneaza in mod specific numai asupra unui grup de celule si numai can dele sunt permissive. Atat celulele differentiate cat si cele nediferentiate prezinta anumite caractere generale specifice. 74.Diferentierea celulara in ontogeneza Diviziunile celulare si procesele de diferentiere au o intensitate si viteza max de derulare,rezultand aparitia unui organ mixt cu miliarde de celule diferite ca structura si functie.Ontogeneza e cea mai dinamica etapa a vietii care incepe prin unirea celor 2 celule sexuale process numit fecundatie.Ajunse in contact, cele 2 celule sexuale isi contopesc cei 2 pronuclei pt a forma o celula diploid:oul/zigotul. Pt fecundatie sunt necesare:a)maturarea ovocitului de ordin 2 expulzat din ovar in metafaza celea dea 2a diviziuni de maturatie; b)capacitatea spermatozoizilor de a strapunge invelisul ovocitului.Indeplinind aceste conditii, pronucleul spermatozoidului si pronucleul ovocitului fuzioneaza, permitand, dupa dedublarea cantitatii de AND, formarea unei duble placi cromozomiale si a fusului de diviziune precum si inceperea segmentarii oului. 75.Diferentierea celulara la adult. Nu se intalnesc celule pluripotente dar exista reserve de celule STEM-partial differentiate, care se autointretin prin diviziune in mai toate tesuturile. Organismul e alcatuit din 2 categorii de celule:somatice si sexuale, pt care exista reserve de celule stem.Mecanismul diferentierii celulare la adult e acelasi cu acel in timpul etapei embrionare, dar numarul inductorilor care actioneaza asupra celulelor nediferentiate la organsimul adult este mai mic.Rolul major de diferentiere la organismal adult il iau interactiunile intercelulare cu rol indufctiv, dar si factorii de climat extracellular. 76.Imbatranirea celulara. Imbatranirea e rezultatul modificarilor continue accumulate in organismele vii de la nastere pana la moarte. Procesul imbatranirii organismului e totodata rezultatul imbatranirii fiecarui sistem in parte:molecule, celule, tesuturi si organe. Imbatranirea celulara difera de la celula la celula. In mod similar procesulul de imbatranire a tesuturilor si organelor e specific fiecaruia in parte.Pe masura inaintarii in varsta a celulei pot surveni modificari la nivelul procesului de sinteza care datermina aparitia unor molecule proteice cu proprietati fizico-chimice.Aceste abateri de la normal sunt rezultatul procesului de imbatranire a moleculelor.Pt celulele indivizibile in cursul vietii imbatranirea inseamna acumularea de macromolecule cu proprietati diferite de cele initiale sau acumularea de substante nedegradabile . Imbatranirea tisulara si a organelor e rezultatul imbatranirii moleculelor celulelor si a modificarii compozitiei chimice a matricei intercelulare.

77.Celula canceroasa(caractere generale, clasificare tumorilor) Orice celula normal angajata in ciclul de diviziune are potentialul de a devein maligna. Sistemele de detectare si control din organism sunt capabile sa impiedice transformarea celulelor normale in celule tumorale. Aparitia unei tumori maligne e rezultatul triumfului ei asupra mecanismelor de aparare al organismului.Elementul morfologic esential care sta la baza structurilor tumorale maligne este Celula Canceroasa.Se cunosc 2 tipuri de tumori:benigne,maligne Tumorile benigne:bine differentiate , morfologia asemanatoare cu cea a celulelor normale, activitate mitotica in limite normale, viteza de crestere lenta, tipul de crestere este expansiv, vascularizatia e slab exprimata. Tumorile maligne(cancerele):slab differentiate, morfologia celulelor e mai mult sau mai putin anormala, activitatea mitotica e crescuta, viteza de crestere e rapida, tipul de crestere e invaziv fara zona de demarcatie intre tesutul normal si tumoral, vascularizatie bine determinate. 78.Modificari generale ale celulelor tumorale Modificari de membrana- particularitatile functionale ale celulelor canceroase par sa fie dependente de modificarile morfologice si biochimice ale membranelor celulare. Modificari cromozomiale- s-au evidentiat numeroase anomalii numerice si structural ale unuia sau mai multor cromozomi. Modificarile proteinelor cromozomiale in celule maligne; modificari biochimice