CELULA Celula este unitatea biologica ,structurala si functionala si genetica a oricarui organism viu.

INVELISURILE CELULARE PERETELE CELULAR: are natura :pecto-celulozica Membrana celulara are naturachimica: lipido-proteica CONSTITUENTI DE BAZA AI CELULEI EUCARIOTE Membrana celulara,citoplasma,nucleu. MEMBRANA CELULARA: are naturachimica: lipido-proteica,(contine fosfolipide,proteine si glucide,care se ataseaza de proteine sau de fosfolipide)

PERETELE CELULAR(component specific celulei vegetale) -trei regnuri care cuprind organisme alcatuite din celule cu perete celular : Procariota,Protista,Plante. -peretele celular al unor organisme din regnul Protista si din Regnul Plante este de natura celulozopectica. -peretele celular contine mureina la bacteria,chitina la fungi si celuloza ,hemiceluloza si pectina la plante. -peretele celular are structura rigida,elastica si plastica. -ROLUL PERETELUI CELULAR: delimiteaza si protejeaza celulele vegetale -mentine forma,confera rigiditate -asigura rezistenta si pozitia in spatiu -invinge forta de atractie gravitationala -permite transportul unor substante,datorita permeabilitatii sale pentru apa si majoritatea substantelor solubile in apa. MEMBRANA CELULARA Modelul organizarii celulare este modelul ,,mozaicului fluid fiind alcatuita din doua straturi de de fosfolipide strabatute de proteine. -fosfolipidele au partile hidrofile orientate spre exterior,in contact cu proteinele si formeaza legaturi de hidrogen cu apa,iar cele hidrofobe vin in contact intre ele ,fiind orientate una spre cealalta,respingand astfel apa -proteinele sunt:dispuse pe fata interna sau externa a membrane,dar si transmembranar -componenta functionala a membranei -periferice avand rol de:marker,receptori,enzime -integrate de sustinere

-transmembranare-formeaza canale,pompe ionice,asigurand transportul ionilor prin membrana Membrana celulara este fluida,are consistenta uleiului vegetal.Lipidele si proteinele membranei sunt in permanenta miscare: proteinele se deplaseaza de-a lungul lipidelor schimbandu-si locul si formand desene sau mozaicuri. -lipidele dau uniformitate membranei celulare iar proteinele dispuse din loc in loc printre lipide ii dau aspectul mozaicat. -membrana celulara poate suferi ample deformari. -este ROL:delimiteaza contintul celular,are rol de protectie,are permeabilitate selectiva,asigura schimbul selectiv de substante cu mediul,receptioneaza stimulii din mediu.

NUCLEUL Rol -coordonator al tuturor proceselor vitale celulare ; al intregii activitati celulare,inclusiv diviziunea -depoziteaza cea mai mare parte a informatiei genetice necesara pentru sinteza proteinelor -contribuie la transmiterea caracterelor ereditare Componentele nucleului:invelisul nuclear(membrana externa si membrana interna cu pori ,carioplasma(nucleoplasma),unul sau doi nucleoli(sunt corpusculi densi, fara membrana proprie;contin ADN ,ARN,si proteine )cromatina din care pe durata diviziunii celulare se individualizeaza cromozomii (filamentele de cromatina sunt lungi,subtiri,reprezinta forma decondensata a cromozomilor) Caracteristici structurale ale nucleului membrana dubla,prezenta nucleolilor,a nucleoplasmei;membrana cu pori ;carioplasma /nucleoplasma formata dintr-o parte lichida ,numita cariolimfa si o parte dispersata , numita cromatina. DEOSEBIRI INTRE NUCLEU SI NUCLEOID -NUCLEUL-este delimitat de un invelis nuclear; -NUCLEOIDUL-vine in contact direct cu citoplasma NUCLEUL-are mai multi cromozomi NUCLEOIDUL- are un singur cromozom circular NUCLEUL-prezinta unul sau mai multi nucleoli NUCLEOIDUL- nu are nucleoli Diviziunea nucleului este de tip cariochinetic(mitoza,meioza);nucleoidul se divide prin diviziune simpla (amitoza) ORGANITE CELULARE/CITOPLASMATICE COMUNE -mitocondrii,reticul endoplasmatic,ribozomi,lizozomi,aparat Golgi (dictiozomi),vacuole. ORGANITE SITUATE LANGA NUCLEU :mitocondrii,dictiozomi ,centrozom

LIZOZOMII -Rol in digestia intracelulara/nutritie sau protectie/aparare/autofagie/heterofagie -sunt delimitati de o membrana simpla -lizozomii se gasesc in numar mare in leucocite deoarece leucocitele au rol imunitar, iar lizozomii prin enzimele hidrolitice pe care le contin ,asigura realizarea digestiei intracelulare (fagocitarea antigenelor inglobate in leucocite cu ajutorul pseudopodelor,distruge particulele straine,microorganismele,fragmentele deteriorate) RETICULUL ENDOPLASMATIC -Rol in transportul intracelular. asigura legaturile intercelulare -este format dint-un sistem membranar de tuburi /cisterne/tubuli si vezicule /cavitati intracitoplasmatice,delimitate de o membrana simpla. -cele doua fete ale RE contin enzime cu rol important in fiziologia celulei -localizare intre membrana celulei sic ea a nucleului Sunt doua tipuri de RE:neted (REN),lipsit de ribozomi cu rol in transportul intracellular,conectarea nucleului cu periferia,detoxifiere,sinteze de lipide; si rugos/granular,(RER/REG)care are atasati pe suprafata ribozomi,cu rol in sinteza de citomembrane si de proteine. REG predomina in celulele secretoare,pentru ca are rol in sinteza proteinelor REN-predomina in celulele in care este necesara sinteza lipidelor si procesele de detoxifiere (cum este ficatul). MITOCONDRIILE -sunt organite veziculare alungite ,alcatuite dintr-un invelis membranar dublu si matrix.Membrana externa ,neteda si alta interna, puternic pliata,formand criste.Matrixul contine enzime oxidoreducatoare,ADN,ARN,ribozomi. -mitocondriile sunt in numar mare in celule cu activitate metabolica intensa(de exemplu :hepatocitele) -numarul mare de mitocondrii in celula musculara striata este in corelatie directa cu oxidarile celulare intense care au loc in acestea . -mitocondriile sunt sediul respiratiei celulare si al ereditatii extranucleare. -in mitocondrii substantele organice sunt oxidate cu ajutorul enzimelor oxido-reducatoare,proces in urma caruia rezulta energia inglobata in substanta organica oxidata si depozitata in molecula de ATP . Energia eliberata este utilizata in activitatile celulare. COMPARATIE NUCLEU -MITOCONDRIE Asemanari:au membrane lipo-proteica,se afla in celula eucariota,contin acizi nucleici,au membrana dubla. Deosebiri:mitocondriile au rol in respiratia celulara ,reprezinta un organit,au membrane interna pliata,au ereditate extranucleara,au enzime oxido-reducatoare iar nucleul are rol de coordinator al celulei ,reprezinta un component fundamental al celulei ,are membrane cu pori,are ereditate nuclear,contine cromozomi caracteristici speciei. RIBOZOMII -sunt organite celulare prezente in celula procariota si eucariota avand in rol in sinteza proteinelor

-localizarea ribozomilor:liberi ,in citoplasma,atasati de cisternele reticulului endoplasmatic,atasati de membrana externa nucleara. Caracteristici structurale : sunt organite lipsite de membrana ,formate din doua subunitati inegale,contin ARN si proteine,descoperitorul ribozomilor a fost savantul de origine romana .Georgr Emil Palade. APARATUL GOLGI -ansamblu de saci aplatizati (cisterne) si vezicule . -rol:-predominant secretor: sinteza polizaharidelor,prelucrarea proteinelor si lipidelor,implicat in formarea peretelui celular la fungi.

PLASTIDELE(organite celulare specifice celulei vegetale) -sunt specifice celulei vegetale 1.plastidele incolore se numesc leucoplaste si au rolul de a depozita unele substante de rezerva -in functie de natura chimica a substantelor depozitate ,leucoplstele pot fi:amiloplaste(depoziteaza amidon),proteinoplaste/proteoplaste(depoziteaza proteine),oleoplaste(depoziteaza lipide) 2.cloroplastele(plastid fotosintetizatoare) sunt formate din membrana dubla si o cavitate ;membrana externa este neteda ,iar cea interna trimite in cavitate perlungiri numite tilacoide.Ele ocupa interiorul cloroplastului si formeaza structuri discoidale dispuse in fisic reprezentand grana;in cavitate se gaseste o substanta fundamentala numita stroma-care contine: enzime,ADN cloroplastic,ribozomi,incluziuni lipididice,granule de amidon. -cloroplastele rol-procesul de fotosinteza,din care rezulta substante organice si se elibereaza oxigenul. -pigmentul specific este clorofila. -in procesul de fotosinteza ,energia luminoasa este convertita in energie chimica datorita pigmentilor clorofilieni- clorofila a si clorofila b. -rodoplaste-pigmenti ficobilinici 3.cromoplastele contin pigmenti carotenoizi dau culoare petalelor,unor frunze si unor radacini (morcov) rol ecologic,in atragerea insectelor COMPARATIE PLASTIDE SI MITOCONDRII ASEMANARI: plastidele si mitocondriile au membrana dubla;contin acizi nucleici,ambele contin ADN propriu;ambele contin ribozomi de dimensiuni mici DEOSEBIRi:plastidele(cloroplastele au rol in fotosinteza ,iar mitocondriile au rol in producerea de energie celulara;mitocondriile contin enzime ce intervin in respiratia celulara (oxidoreducatoare),cloroplastele contin clorofila; membrana interna a mitocondriei prezinta pliuri denumite criste mitocondriale -cloroplastul prezinta un sistem de vezicule aplatizate ,denumite tilacoide;acestea sunt associate si ordonate sub forma unor fisicuri constituind grana -membrana tilacoidelor contine pigmenti fotosintetizanti ,predominand clorofila -substanta fundamentala a cloroplastului este denumita stroma,iar cea de la nivelul mitocondriei ,matrice mitocondriala. -in cloroplstantelor are loc sinteza de substante organice,prin procesul de fotosinteza, in timp ce in mitocondrie are loc degradarea substantelor organice ,prin procesul de respiratie celulara. VACUOLELE -sunt organite mari si permanente in celula vegetala,respectiv mici si temporare in celula animala.

-rol in depozitare. CONSTITUENTI CELULARI DELIMITATI DE O MEMBRANA SIMPLA aparatul golgi,RE,lizozomii,vacuolele

COMPARAREA CELULEI VEGETALE SI CELULEI ANIMALE ASEMANARI Ambele celule au membrana celulara,citoplasma,nucleu,organite commune(mitocondrii , ribozomi,RER,REN,aparat Golgi),au un anumit numar de cromzomi ,se divid mitotic si meiotic. Sunt eucariote DEOSEBIRI Celula vegetala prezinta prezinta perete celular si plastide,realizeaza fotosinteza ,are vacuole mari ,iar cea animala prezinta centrozom (centru celular).

CELULA PROCARIOTA -peretele celular contine mureina -materialul genetic,numit nucleoid,este lipsit de membrane si este reprezentat de un singur cromozom alcatuit dintr-o molecula de ADN circulara. -in citoplasma prezinta ribozomi.

COMPARATIE CELULA PROCARIOTA SI CELULA EUCARIOTA ASEMANARI -au membrana,citoplasma,ribozomi DEOSEBIRI -la procariote perete celular cu mureina ,nu au nucleu,ci un nucleoid care nu este delimitat de o membrana ,astfel incat vine in contact direct cu citoplasma),un singur cromozom,din organitele celulare au doar ribozomi,nu au mitoza si meioza,formeaza doar organisme unicelulare, formeaza doar organisme microscopic; este lipsita de organite delimitate de membrane;plasmalema nu poate forma vezicule;organismele care au celula de tip procariot fac parte din regnul MONERA(PROCARIOTA). -la eucariote :la celulele vegetale exista perete celular cu celuloza si hemiceluloza,au nucleu(au membrana nucleara),numar mare si specific de cromozomi ,au multe tipuri de organite celulare ,au mitoza si meioza ,formeaza organisme unicelulare dar mai ales pluricelulare, formeaza organisme microscopice dar mai ales organisme macroscopice. -comparativ cu celulele procariote cele eucariote sunt mai mari in volum,au o compartimentare mai pronuntata. ACIZII NUCLEICI Localizare;nucleu,mitocondrii,cloroplaste,ribozomi. Doua tipuri de acizi nucleici sunt :ADN si ARN ADN-contine informatia ereditara a organismelor.

ARN-rol esential in sinteza proteinelor. Asemanare:sunt substante macromoleculare polinucleotidice Deosebiri:-zaharul pentru ADN este DEZOXIRIBOZA ,iar pentru ARN este RIBOZA -ADN are ca baza azotata pirimidinica specifica TIMINA ,iar ARN- URACILUL CICLUL CELULAR -reprezinta ansamblul de transformari care se produc din momentul formarii celulei prin diviziune pana in momentul unei noi diviziuni a celulei. -cuprinde doua etape:Interfaza Diviziunea propriu -zisa TRANSFORMARILE CROMATINEI PE PARCURSUL CICLULI CELULAR In interfaza se observa filamentele de cromatina ,iar la inceputul diviziunii propriu zise,filamentele se condenseaza( se spiralizeaza) si devin vizibili cromozomii (care sunt structuri permanente in nucleu );la finalul diviziunii,cromozomii se decondenseaza,formand filamentele de cromatina. INTERFAZA Perioadele interfazei:presintetica,sintetica,postsintetica;pe durata perioadei de sinteza se dubleaza cantitatea de ADN. In interfaza are loc un proces de sinteza de acizi nucleici si proteine ,adica de cromatina(se dubleaza cantitatea de material genetic). In interfaza centrozomul sau centrul celular este format din doi centrioli,inconjurati de centrosfera. DIVIZIUNEA CELULARA INDIRECTA -este tipica celulelor eucariote. -sunt doua tipuri de diviziune indirecta: mitotica(mitoza) =diviziunea prin care se formeaza noi celule somatice Meiotica(meioza) -organitul celular care formeaza fusul de diviziune este centrozomul sau centrul celular; -componentele celulare,vizibile in timpul diviziunii celulare,care detin si transmit informatia genetic sunt cromozomii. Volumul nucleului inainte de diviziunea celulara se modifica deoarece replicarea materialului genetic in perioada S a interfazei a dus la dublarea cantitatii de cromatina. DIVIZIUNEA MITOTICA(MITOZA) MITOZA-este o diviziune care se desfasoara in celulele somatice,iar celulele-fiice rezultate au acelasi numar de cromozomi cu celula mama ;tipul de celule in care se desfasoara celule eucariote. ROLUL DIVIZIUNII CELULARE MITOTICE -cresterea numarului de celule si formarea tesuturilor si organelor; -repararea tesuturilor si organelor traumatizate , uzate -mentine constant numarul de cromozomi ,celulele fiice avand seturi cromozomale identice cu celula mama -cresterea organismelor,dezvoltarea lor -inlocuirea celulelor si tesuturilor imbatranite sau traumatizate -informatia genetica codificata in ADN ul celulei mama se transmite identic la celulele-fiice. ETAPELE DIVIZIUNII CELULARE

PROFAZA -are loc dezorganizarea membrane nucleare /invelisului nuclear si dezorganizarea nucleolilor - individualizarea sau condensarea cromozomilor(spiralizarea treptata a cromozomilor) -formarea fusului de diviziune -diviziunea centrului celular -METAFAZA -cromozomii bicromatidici sunt dispusi la mijlocul fusului de diviziune sau in zona centrala a celulei sau zona ecuatoriala,formand placa ecuatoriala sau metafazica -cromozomii in metafaza sunt alcatuiti din doua cromatide unite prin centromer;fiecare cromatida este reprezentata de o molecula de AND puternic condensate. -cromozomii ating maximul de condensare si de spiralizare. -la sfarsitul metazazei mitotice,are loc clivarea centromerului si cromozomii bicromatidici devin cromozomi monocromatidici -cromozomii se prind ,prin centromer ,de fibrele fusului de diviziune -la sfarsitul metafazei mitotic cromozomii bicromatidici devin monocromatidici. -ANAFAZA -cromozomii sunt monocromatidici;ei migreaza spre capetele fusului de diviziune; sunt la jumatatea distantei dintre centru sau ecuator si polii celulei. TELOFAZA -se reface membrana nucleara si nucleolii - cromozomii se despiralizeaza si se reface cromatina -cromozomii ajung la poli -se dezorganizeaza fusul de diviziune -se formeaza peretele despartitor intre cele doua nuclee rezultand doua celule fiice

MODELE DE FRAZE DIVIZIUNEA CELULARA MITOTICA Prin sintaza de ADN cromozomii monocromatidici devin cromozomi bicromatidici si se dispun in placa ecuatoriala in timpul metafazei. Cromozomii metafazici sunt mai scurti ,mai grosi(puternic condensati) si sunt alcatuiti din doua cromatide. In timpul diviziunii celulare ,in nucleul celulelor eucariote se individualizeaza cromozomii. Cromozomii bicromatidici sunt alcatuiti din doua cromatide unite intre ele prin centromer cu ajutorul caruia se fixeaza pe fibrele fusului de diviziune. In profaza diviziunii celulare cromatina se spiralizeaza treptat,evidentiindu-se cromozomii. In profaza si metafaza diviziunii meiotice ,cromozomii sunt formati din doua cromatide unite prin centromer. In metafaza diviziunii mitotice ,cromozomii sunt bicromatidici si dispusi in placa ecuatoriala.In anafaza,cromozomii monocromatidici sunt la jumatatea distantei dintre centru si polii celulei. Cromatina contine AND si prin condensare formeaza cromozomii. Prin mitoza se formeaza celule somatice,iar prin meioza celule reproducatoare. In profaza ,cromozomii incep procesul de condensare si se prind de fibrele fusului de diviziune prin centromer.

In interfaza,in nucleu se pot observa 1-2 nucleoli si filamente de cromatina,care reprezinta forma decondensata a cromzomilor. COMPONENTE CELULARE CU ROL IN DIVIZIUNEA CELULEI -NUCLEUL,CENTROZOMUL

DIVIZIUNEA MEIOTICA(MEIOZA) ETAPELE DIVIZIUNII CELULARE MEIOTICE I.ETAPA REDUCTIONALA:profaza I,metafaza I,anafaza I,telofaza I. II.ETAPA ECVATIONALA Interfaza dintre cele doua etape ale meiozei este foarte scurta si nu are loc sinteza de substanta cromatinica,deoarece cromozomii rezultati la finalul etapei reductionale sunt bicromatidici . In interfaza care precede meioza II cantitatea de ADN nu se dubleaza astfel incat sa fie posibila reducerea la jumatate a numarului de cromozomi in gametii rezultati. DIFERENTA DEFINITORIE DINTRE ETAPA REDUCTIONALA SI CEA ECVATIONALA A MEIOZEI -in urma etapei reductionale are loc formarea celule fiice cu numar de cromozomi redus la jumatate fata de celula mama ,iar in urma etapei ecvatoinale se formeaza patru celule fiice in care se pastreaza acelasi numar de cromozomi ca si in celulele de la care s-a plecat.

I.ETAPA REDUCTIONALA CARACTERISTICI ALE PROFAZEI I MEIOTICE -spiralizarea si individualizarea cromozomilor,formarea fusului de diviziune,dezorganizarea membranei nucleare/invelisului nuclear,dezorganizarea nucleolilor,formarea bivalentilor/ tetradelor cromozomale ,schimbul reciproc de gene intre cromozomii pereche(crossing-over-ul),dublarea centrozimilor -Caracteristici ale tetradelor : Formare :meioza ,in profaza I;se formeazaprin imprecherea cromozomilor omologi Rol:recombinarea intracromozomiala (schimb de informatie genetic intre cei doi cromozomi =crossingover)

IMPORTANTA DIVIZIUNII MEIOTICE -mentinerea unui numar constant de cromozomi caracteristic fiecarei specii,deoarece prin reducerea numarului de cromozomi la jumatate in timpul meiozei se poate reface garniture diploid de cromozomi in momentul fecundarii ,altfel s-ar ajunge la un numar aberant de cromozomi, care ar spori numarul de cromozomi ai descendentilor ,asigurarea diversitatii organismelor. MODELE DE FRAZE DIVIZIUNEA CELULARA MEIOTICA Meioza este diviziunea celulara indirecta.

Meioza se finalizeaza cu formarea de celule haploid si se desfasoara in doua etape,a doua fiind etapa ecvationala. Gametii produsi prin meioza se contopesc prin fecundatie si refac in celula ou formata garniture dubla de cromozomi. Meioza este o diviziune cariochinetica care are loc in organele reproducatoare si care formeaza celule haploide reprezentate de gameti. MEIOZA se finalizeaza cu formarea a patru celule haploide ,care contin jumatate din cantitatea de material genetic fata de cea acelulei mama.

DIFERENTE INTRE DIVIZIUNEA MITOTICA SI CEA MEIOTICA -Diferenta definitorie intre anafaza mitotica si anafaza I meiotica consta in faptul ca in anafaza I meiotica cromozomii sunt bicromatidici si recombinati iar in anafaza mitotica sunt monocromatidici. -profaza meiotica este mai lunga fata de cea mitotica -in profaza meiotica cromozomii omologi se asociaza in bivalenti sau tetrade cromozomale. -mitoza este diviziunea celulelor somatice -meioza are loc numai in organele reproducatoare,contribuie la mentinerea constanta a numarului de cromozomi ai specie,genereaza variabilitate Deosebire intre profaza mitozei si profaza I a meiozei -in profaza mitozei cromozomii sunt bicromatidici,iar in profaza I a meiozei cromozomii materni formeaza perechi cu cei paterni,denumite tetrade cromatidice;intre cromozomii materni si cei paterni are loc un schimb de informatie genetic(recombinare) ROL:MITOZA -crestere MEIOZA-inmultire

localizare:MITOZA-organe MEIOZA-organe de reproducere numar de etape:MITOZA 1 MEIOZA 2 numar de cromozomi din celulele rezultate : mitoza 2n meioza n tipul de celule formate dupa numarul de cromozomi Mitoza diploide,deci se conserva numarul de cromozomi ai celulei mama(genereaza uniformitate) Meioza-haploide Tipul de celule formate dupa rol Mitoza-somatice Meioza-reproducatoare (gameti) Tipul de cromozomi Mitoza-materni si paterni Meioza-recombinati Numar de celule formate la finalul diviziunii Mitoza 2 Meioza 4 Prezenta crossing-over-ului-Mitoza:nu Meioza :da Prin mitoza dincelula- mama diploida iau nastere doua celule fiice tot diploide,iar prin meioza din celula mama diploida iau nastere patru celule-fiice haploide.

-In mitoza nucleul se divide o singura data ,iar in meioza de doua ori. DEOSEBIRI INTRE MEIOZA I SI MITOZA -in profaza I a meiozei cromozomii omologi formeaza tetrade cromatidice (bivalenti);intre cromozomii omologi are loc fenimenul de crossing-over. -in anafaza mitozei ,spre cei doi poli ai celulei migreaza cromozomi monocromatidici ,sunt cromozomi materni si paterni,iar in anafaza I a meiozei cromozomii care migreaza spre cei doi poli sunt bicromatidici,sunt cromozomi recombinati. -in urma mitozei rezulta doua celule diploide sau cromozomi monocromatidici -in urma etapei reductionale a meiozei rezulta 2 celule haploide sau cromozomi bicromatidici.

ASEMANARI DIVIZIUNEA MITOTICA SI DIVIZIUNEA MEIOTICA -ambele sunt diviziuni indirecte sau cariochinetice Asemanare intre profaza mitozei si profaza I a meiozei -cromatina se condenseaza si se organizeza cromozomii;se dezorganizeaza membrana nucleara si nucleoli;incepe formarea fusului de diviziune -atat in anafaza mitozei cat si in anafaza I a meiozei cromozomii migreaza spre polii celulei ;in anafaza ei se gasesc la jumatatea distantei dintre ecuator si cei doi poli ai celulei. ASEMANARI ETAPA I SI ETAPA II ALE MEIOZEI PROFAZA I SI PROFAZA II ALE MEIOZEI -pe durata ambelor faze se dezorganizeaza invelisul nuclear si nucleoli METAFAZA I SI METAFAZA II -dispunerea cromozomilor in plan ecuatorial al celulei si formarea placii metafazice. ANAFAZA I SI ANAFAZA II -cromozomii migreaza spre polii celulei ,cromozomii sunt atasati de fibrele fusului de diviziune,cromozomii sunt recombinati datorita crossing-over-ului din profaza I DIFERENTE ETAPA I SI ETAPA II ALE MEIOZEI PROFAZA I SI PROFAZA II ALE MEIOZEI -pe durata profazei I cromozomii se grupeaza in bivalenti sau tetrade cromozomiale,iar in timpul profazei II,cromozomii sunt bicromatidici si recombinati. DIFERENTE METAFAZA I SI METAFAZA II -in metafaza I cromozomii sunt bivalenti (sau tetrade cromatidice),sau omologi (unul mostenit de la mama,celalalt de la tata),iar in metafaza II cromozomii sunt bicromatidici si recombinati. ANAFAZA I SI ANAFAZA II -cromozomii sunt bicromatidici in anafaza I si monocromatidici in anafaza II

STRUCTURA CROMOZOMILOR -sunt alcatuiti din doua cromatide si centromer -contin informatia genetica a organismelor TIPURI DE CROMOZOMI Autozomi=cromozomii celulelor somatice(corpului) Heterozomi=cromozomii sexului -femeie : 44 autozomi ,2 heterozomi (XX) -barbat : 44 autozomi, 2 heterozomi(XY)

CELULELE DIPLOIDE SI HAPLOIDE Celulele diploide(2n) au un numar de cromozomi perechi ;au doua seturi de cromozomi Celulele haploide(n) au numarul de cromozomi redus la jumatate ;au un singur set cromozomial COMPARATIA CROMOZOMILOR DE LA EUCARIOTE CU CEI DE LA PROCARIOTE Asemanare-sunt alcatuiti din ADN Deosebire-procariotele au un singur cromozom circular pe cand la eucariote numarul de cromozomi si forma lor difera de la o specie la alta. -Substanta nucleara din care se individualizeaza cromozomii la eucariote este cromatina . -Numarul de cromozomi in celula procariota este un cromozom ,care este localizat in citoplasma,iar la eucariote numarul de cromozomi este variabil si caracteristic speciei si sunt localizati in nucleu.

EREDITATEA -este capacitatea parintilor de a transmite urmasilor caracterele lor. VARIABILITATEA -reprezinta proprietatea organismelor vii,care apartin aceleiasi specii,de a se deosebi intre ele. -este capacitatea indivizilor unei specii de a se deosebi prin caractere ereditare si neereditare. HIBRIDAREA -reprezinta incrucisarea intre indivizi homozigoti care se deosebesc prin una sau mai multe perechi de caractere ereditare. LEGILE MENDELIENE ALE EREDITATII -Monohibridarea si legea puritatii gametilor :gametii sunt intotdeauna puri din punct de vedere genetic,adica ei contin doar unul din factorii ereditari pereche; fiecare caracter este determinat de o pereche de factori ereditari (gene) ;in timpul meiozei factorii ereditari se despart si gametii primesc doar cate un factor ereditar din fiecare pereche. Segregarea in F2 dupa fenotip este de 3:1 genotip este de 1:2:1 -Dihibridarea si legea segrarii independente a perechilor de caractere :fiecare pereche de factori ereditari segrega independent de alte perechi de factori ereditari /caractere Segregarea in F2 dupa fenotip este de 9:3:3:1 genotip este de 1:2:1

DEOSEBIRI INTRE MONOHIBRIDARE SI DIHIBRIDARE -monohibridarea este incrucisarea intre indivizi care se deosebesc printr-o singura pereche de caractere pe cand dihibridarea este incrucisarea intre indivizi care se deosebesc prin doua perechi de caractere. -indivizii heterozigoti din F1 ,produc,in cazul monohibridarii,doua tipuri de gameti iar in cazul dihibridarii produc patru tipuri de gamete.

MODELE DE FRAZE DESPRE LEGILE MENDELIENE ALE EREDITATII Prin monohibridare,in F1, se produc numai organism heterozigote care au genotip impur din punct de vedere genetic si manifesta fenotipic caracterul dominant. Fenotipul reprezinta suma insusirilor unui organism rezultate din interactiunea genotipului cu mediul. Organismul heterozigot are factorii ereditari diferiti in pereche. Din punct de vedere genotipic,organismele pot fi homozigote si heterozigote. Organismele heterozigote manifesta , in fenotip,caracterul dominant. In experientele de monohibridare ,Mendel a incrucisat plante de mazare cu bob galben cu plante cu bob verde. Organsmele homozigote pot exprima in fenotip chiar si caracterele determinate de o formula genotipica formata doar din gene recesive. Genele recesive nu se manifesta la indivizii heterozigoti ,ci doar in cazul indivizilor homozigoti recesivi. ALTE TIPURI DE SEGREGARE CODOMINANTA-este fenomenul in care doua gene sunt dominante si se exprima ambele in genotip. Fenomenul se manifesta in cazul grupelor de sange care sunt determinate de trei gene : LA LB l Genele LA si LB sunt dominante fata de gena l iar impreuna sunt codominante ,determinand un nou fenotip,grupa de sange AB IV.

GENOTIPUL si FENOTIPUL GENOTIPUL reprezinta totalitatea genelor(factorilor eredtari) unui organism iar FENOTIPUL reprezinta totalitatea caracterelor morfologice,fiziologice,biochimice si de comportament ale unui individ( rezultatul interactiunii dintre genotip si mediu. EXPLICATIA DE CE DOI INDIVIZI DE MAZARE CU BOB NETED POT AVEA GENOTIP DIFERIT

-doua plante de mazare cu bob neted pot avea genotip diferit,deoarece gena care determina forma neteda a bobului (N) este o gena dominanta fata de gena care determina bobul zbarcit (z),care este recesiva;genele dominante se manifesta la indivizii heterozigoti;astfel,un individ homozigot (NN) SI unul heterozigot Nz ,prezinta ambii acelasi fenotip (bob neted). ORGANISME HOMOZIGOTE SI HETEROZIGOTE HOMOZIGOTE=organismele care au un singur tip de factori ereditari / factorii ereditari sunt identici sunt pure din punct de vedere genetic . HETEROZIGOTE=organismele care poseda ambii factori ereditari / factorii ereditari sunt diferiti; sunt impure din punct de vedere genetic .

GENE DOMINANTE SI GENE RECESIVE GENE DOMINANTE= se exprima in fenotip GENE RECESIVE =nu se exprima in prezenta genei dominante;se exprima in fenotip doar daca gena este in stare homozigota . RAPORTUL DE SEGREGARE DE 9:3:3:1 OBTINUT IN URMA DIHIBRIDARII -Se explica prin faptul ca genele care determina caracterele respective sunt plasate pe cromozomi diferiti si ca atare segrega. ARGUMENTE PENTRU ALEGEREA PLANTELOR DE MAZARE CA MATERIAL EXPERIMENTAL -Mazarea este usor de cultivat ,produce multe seminte,are polenizare directa/autopolenizare (este autogama),dar si polenizare incrucisata , caracterele contrastante sunt usor de identificat. CARACTERE EREDITARE URMARITE DE MENDEL LA MAZARE SI FORMELE CONTRASTANTE SUB CARE SE EXPRIMA ACESTEA -culoarea florilor:rosie sau alba -pozitia florilor:axiala sau terminal -talia tulpinii:inalta sau scunda -forma bobului:neteda sau zbarcita -culoarea semintelor:galbena sau verde -culoarea pastaii:verde sau galben

TEORIA CROMOZOMALA A EREDITATII THOMAS MORGAN si colaboratorii sai : -au elaborate tezele teoriei cromozomale a ereditatii ,care au fundamentat o noua stiinta ,citogenetica=studiaza ereditatea la nivel celular. -au efectuat cercetari pe musculita de otet Drosophila melanogaster,care prezinta urmatoarele avantaje ca material de studio:se inmulteste foarte repede(o generatie la 12 zile),este foarte prolific;se creste usor in laborator pe un mediu de cultura simplu;are numai 4 perechi de cromozomi diferiti morphologic;larvele prezinta in celulele glandelor salivare cromozomi uriasi care pot fi studiati la microscop. -au elaborat 3 teze: -Prima teza este teza dispunerii liniare a genelor in cromozomi genele sunt dispuse liniar in cromozomi,fiecare gena ocupand un anumit loc (locus genic);genele care determina sexul sunt plasate in heterozomi(cromozomii sexului) s-a constatat ca numarul genelor este mai mare decat numarul cromozomilor ,deci mai multe gene influenteaza acelasi caracter. -A doua teza este transmiterea inlantuita a genelor din acelasi cromozom=linkage. -genele plasate in acelasi cromozom se transmit inlantuit in descendenta si nu se mai respecta raportul de segregare din F2 obtinut de Mendel in a doua lege. -A treia teza este schimbul recirpoc de gene intre cromozomii omologi ,care poarta denumirea de crossing over. -recombinarea intracromozomiala sau schimb de informatie genetica intre cei doi cromozomi sau crossing-over. -schimbul reciproc de gene sau crossing-over-ul este una dintre cauzele variabilitatii organismelor,deoarece contribuie la realizarea de noi combinatii ale genelor mostenite de la genitori.;in

timpul meiozei ,cromozomii omologi pereche (unul mostenit de la mama,celalalt de la tata) se apropie foarte mult si se ating in unul sau mai multe puncte (chiasme).In aceste puncte de contact cromatidele se pot rupe ,astfe ca inre cromozomii pereche poate avea loc un schimb de segmente cromatidice. In urma acestui proces de crossing-over rezulta cromozomi recombinati.Recombinarea genetica prin crossing-over se mai numeste si recombinare intracromozomiala. RECOMBINAREA GENETICA -consta in totalitatea proceselor care conduc la formarea de nio combinatii genice -este universal valabila in lumea vie -este una din principalele surse ale variabilitatii organismelor -are loc in timpul proceselor de sexualitate atat la organismele procariote cat si eucariote La bacterii se realizeaza prin conjugare-procesul prin care se realizeaza schimb de material genetic de la un individ la altul. La eucariote se realizeaza pe trei cai: -recombinarea intracromozomiala are loc prin crossing-over -recombinarea intercromozomiala sau ,,dansul cromozomilor are loc in etapa reductionala a meiozei;fiecare pereche de cromozom segrega independent fata de celelalte perechi ,astfel are loc combinarea pe baza de probabilitate a cromozomilor proveniti de la bunuci. -conversia genica-apare datorita faptului ca la anumite organisme (de exemplu ciuperci din genul Aspergillus) ,meioza se desfasoara in trei etapa successive ; conversia presupune un transfer de segmente cromozomale de pe o cromatida pe alta ;segmentele transferate inlocuiesc segmente similare ca marime ,dar diferite ca informatie genetic,se realizeaza treceri de la starea homozigota la cea heterozigota. DETERMINISMUL CROMOZOMAL AL SEXELOR La om determinismul sexelor este de tip cromozomal . Sunt doua tipuri de determinism cromozomal al sexelor : Drosophila de exemplu :musculita de otet, mamifere,canepa,spanac,hamei, Abraxas de exemplu pasari,reptile,insect,amfibieni:pasari,reptile,insect,amfibieni CROMOZOMII IMPLICATI IN DETERMINISMUL CELOR DOUA SEXE LA OM AUTOZOMI SI HETEROZOMI AUTOZOMI-prezenti in celulele somatice HETEROZOMI :XX la femeie si XY la barbat HETEROZOMII COCOSULUI -sexul mascul este XX,iar sexul femel este XY. DIFERENTA DEFINITORIE DINTRE SEXUL HOMOGAMETIC SI HETEROGAMETIC -consta in faptul ca sexul homogametic XX produce un singur tip de gameti (100% gameti cu cromozom X) ,iar sexul heterogametic XY produce doua tipuri de gameti (50 % gameti cu heterozom X si 50% gameti cu heterozom Y).

MODELE DE FRAZE DETERMINISMUL CROMOZOMAL AL SEXELOR In determinismul cromozomal al sexelor ,proboscidienii au tipul Drosophila ,iar vrabia are tipul Abraxas. In cazul pasarilor,tipul de determinism sexual se numeste tipul Abraxas ,heterozomii fiind XY la sexul femel si XX la sexul mascul.

MUTATIILE SI AGENTII MUTAGENI Mutatiile sunt modificari in structura si functiile materialului genetic,care se transmit ereditar si nu sunt consecinta recombinarii genetice. CLASIFICAREA MUTATIILOR -dupa tipul de celula in care apar mutatiile sunt: somatice si nu se transmit ereditar gametice si se transmit ereditar -dupa tipul cromozomilor afectati :mutatie autozomala si heterozomala -dupa tipul modificarii numerice :mutatie de : tip aneuploidie : de exemplu ;2n+1=trisomie;2n+2=tetrasomie;2n-1=monosomie tip poliploidie-distrugerea fusului de diviziune (cu ajutorul colchicinei extrasa din brandusa de toamna sau din cauza unor variatii bruste de temperature de la o zi la alta ) duce la aparitia de forme poliploide,deoarece cromozomii dedublati nu ai pot migra la poli si raman in aceeasi celula. -dupa cantitatea de material genetic implicat ,mutatiile pot fi: genomice -determina modificarea numarului de cromozomi din celule cromozomiale - determina rearanjari ale unor fragmente cromozomale;afecteaza structura cromozomilor genice- afecteaza genele sau perechi de nucleotide ale acestora -dupa modul in care apar: Natural apar spontan ;genereaza variabilitate Artificial-sunt induse de om,genereaza variabilitate FACTORII MUTAGENI -pot fi : fizici- de exemplu radiatiile ionizante,neionizante chimici- de exemplu agentii alkilanti,analogii bazelor azotate,acidul nitros,unii coloranti, ,antibiotice,cofeina,iperita,pesticide ,medicamente precum colchicina biologici - de exemplu virusurile. MODIFICARI CARE POT SA APARA IN STRUCTURA CROMOZOMILOR IN URMA ACTIUNII FACTORILOR MUTAGENI Exemple:deletii,duplicatii,inversii,translocatii MODELE DE FRAZE MUTATIILE SI FACTORII MUTAGENI Radiatiile ultraviolete constituie un factor mutagen fizic,determinand mutatii genice la nivelul cromozomilor. Print-o mutatie a unei gene plasate pe cromozomul X apare boala numita daltonism. CARIOTIPUL UMAN PATOLOGIC

Maladia ,,cri-du-chat este cauzata de deletia partiala a bratului scurt al cromozomului 5;celulele somatice ale indivizilor afectati demaladie aceasta maladie au 2n=46 de cromozomi. CAUZA APARITIEI ANOMALIILOR NUMERICE HETEROZOMALE -Cauza o reprezinta non-disjunctia cromozomilor omologi in meioza,fenomen ce duce la aparitia unor gamete cu numar modificat de cromozomi. SINDROM DETERMINAT DE O ANOMALIE NUMERICA HETEROZOMALA Sindrom: de exemplu: Turner XO,44 autozomi si heterozomul X (2n=45) ,klinefelter XXY,XXXY,44 autozomi si 3 heterozomi XXY (2n=47) Triplo X=superfemela (XXX),44 autozomi si 3 heterozomi XXX(2n=47) -determinate de nondisjunctia heterozomilor in timpul diviziunii meiotice,ceea ce duce la formarea unor gameti cu numar anormal de heterozomi sau fara heterozom . -sunt mutatii heterozomale numerice =mutatii genomice SINDROM DETERMINAT DE O ANOMALIE NUMERICA AUTOZOMALA -de exemplu :sindromul Down =mongolism=trisomia 21 -cauzat de nondisjunctia perechii 21 de cromozomi in cursul meiozei;creste ca frecventa la copii proveniti din mame de peste 35-40 de ani. MALADIE EREDITARA (GENICA) HETEROZOMALA RECESIVA(sex linkata) De exemplu: hemofilia,daltonismul -gena mutanta este localizata pe heterozomul X =cromozomul de sex -la barbat exista fenomenul de hemizigotie ,gena mutanta se manifesta intr-un singur exemplar. -la femei,gena mutanta se manifesta doar in stare homozigota. BOLI EREDITARE DETERMINATE DE MUTATII GENICE -albinismul-absenta pigmentului melanic din piele,par,ochi -este o maladie autozomala recesiva boala nu are o incidenta mai mare la unul dintre sexe. anemia falciforma-prezenta unor globule rosii in forma de secera;capacitatea de fixare si de transport a oxigenului la nivelul acestor globule rosii modificate este redusa. cauza- o mutatie genica punctiforma la nivelul genei care codifica sinteza hemoglobinei polidactilia-prezenta unor degete suplimentare;boala autozomala dominanta sindactilia unirea a doua sau mai multe degete MALADII GENICE HETEROZOMALE CARE SE TRANSMIT DIFERIT LA CELE DOUA SEXE -de exemplu hemofilie,daltonism Modul de transmitere: Mama bolnava transmite gena fetelor si boala baietilor Tata bolnav transmite gena fetelor ,care sunt purtatoare La barbati gena se manifesta intr-un singur exemplar,la femei doar in stare homozigota/in dublu exemplar

BOLI EREDITATRE CONDITIONATE DE O DEFICIENT ENZIMATICA -deficieta apare ca rezultat al unei mutatii genice ce perturba lantul metabolic: guta,diabetul zaharat,maladia Tay-Sachs

MODELE DE FRAZE MALADIILE GENETICE Pe heterozomul X sunt plasate gene care pot determina aparitia unei maladii numita hemofilie si care se manifesta prin incapacitatea de coagulare normala a sangelui. In mutatia genomica,genotipul are numarul de cromozomi modificat. In procesul de formare a spermatozoizilor (meoiza) ,se poate produce non disjunctia heterozomilor si pot aparea persoane afectate de sindromul Turner (XO),care este o monosomie. Sindromul Turner este o monosomie,afecteaza heterozomii si se intalneste doar la femei. Hemofilia este o maladie heterozomala ,care se manifesta prin hemoragii puternice la traumatisme usoare ,ca o consecinta a lipsei unor factori de coagulare din sange. Dintre aberatiile numerice ale cariotipului uman face parte si sindromul Down ,care se datoreaza nondisjunctiei autozomilor in timpul meiozei (ceea ce determina formarea unor gameti cu numar diferit de 23). Mutatiile genomice pot afecta autozomii si heterozomii ,ducand adesea la aparitia unui sindrom foarte grav,iar alteori avand un efect letal. Sindromul Klinefelter apare din cauza nondisjunctiei heteromilor in timpul meiozei. Hemofilia este o maladie provocata de mutatia unei gene de pe heterozomul X,mai frecventa la barbati decat la femei si se caracterizeaza prin incapacitatea de coagulare a sangelui.

VIRUSURILE Virusurile sunt structuri acelulare lipsite de metabolism propriu si de capacitatea de autoreproducere. -adenovirusuri -contin ADN si ribovirusuri ARN -exemple:virusul gripal,virusul HIV,virusul hepatitei Conform nomenclaturii binare orice organism are o denumire stiintifica,alcatuita din doua cuvinte in limba latina,ce semnifica doi taxoni :genul si specia. -caractere generale -sunt entitati infectioase,structure subcelulare,paraziti obligatorii -sunt situate la limita dintre viu si neviu -nu au organizare celulara -sunt strict parazite intracelular -nu au metabolism propriu -nu se pot multiplica decat in celula gazda -sunt formate din capsida virala si genom viral -nu au enzyme -au ADN sau ARN,niciodata ambele tipuri de acid nucleic -produc viroze Viroze la om : hepatita virala,oreionul,turbare,gripa,herpes,encefalita,varicela,poliomielita. Virusul HIV se poate transmite prin transfuzii si produce la om SIDA.

REGNUL PROCARIOTA (MONERA ) Eubacteriile au in alcatuirea celulei perete celular rigid,nucleoid ,membrana,citoplasma,flagel -tipuri- coci forma sferica;bacilli forma de bastonas;spiril sau spirochete-forma spiralata Nutritia (hranirea )poate fi : autotrofa prin fotosinteza sau chemosinteza) heterotrofa-saprofita bacteriile saprofite produc fermentatii:alcoolice,lactice,acetice sunt descompunatori in lanturile tofice sunt utilizate in industria textile parazita bacteriile parazite provoaca boli=bacterioze: tetanus, tuberculoza,sifilis,pneumonie,meningita,difterie,lepra,dizenterie,holera,tifos

Bacilul Koch este un organism unicelular parazit. este o bacterie parazita care afecteaza grav plamanii,producand tuberculoza. Respiratia-anaeroba si aeroba Reproducere(inmultire)-asexuata diviziune directa =sciziparitate Rol: in circuitul materiei in natura produc fermentatiile alcoolica,lactica,acetic, importante in industria alcoolului ,panificatie,alimentara sunt utilizate la fabricarea unor produse alimentare si a conservelor sunt utilizate in biotehnologii,pentru obtinerea unor substante interferonul sunt utilizate pentru extractia zacamintelor de titei de descompunatori ,asigurand reciclarea substantelor in ecosistem REGNUL PROTISTA -Sporozoare plasmodiul malariei-provoaca boala numita malaria -babesia boala numita babesioza -coccidium- boala numita coccidioza -Alge unicelulare-hranire-autotrof-fotosinteza -inmultire-asexuata si sexuata matasea broastei increngatura sau filumul Chlorophyta ADAPTARI LA PARAZITISM A UNUI SPOROZOAR PARAZIT -plasmodiul malariei este un organism imobil care are structura corpului mult simplificata,lipsesc organitele de miscare,lipsesc vacuolele contractile , se hraneste prin absorbtie ,formeaza spori de rezistenta ASEMANARE SI DEOSEBIRE INTRE O SPECIE DE ALGA SI DE SPOROZOAR Asemanare-plasmodiul malariei si verzela zidurilor (alga) sunt organisme unicelulare Deosebire-alga are capacitatea de a se hrani autotrof la lumina

DEOSEBIRI INTRE PROTISTE SI BACTERII PARAZITE -bacteriile sunt organisme procariote iar protistele sunt eucariote -protistele au nucleu delimitat de o membrana nuclear pe cand bacteriile au nucleoid

-bacteriile spre deosebire de protiste sunt lipsite de organite celulare delimitate de membrane plasmatice MODELE DE FRAZE PROTISTE SPOROZOARELE alcatuiesc un grup de organisme eucariote cu mod de hranire heterotrofa.

REGNUL FUNGI -doua grupe sistematice de ciuperci: Ascomicota si Bazidiomicota;reprezentant din fiecare grup:Ascomicota:drojdia de bere,drojdia de vin,mucegaiul verde,cornul secarei,sbarciogul Bazidiomicota :rugina graului,taciunele porumbului,ciuperca de camp,palaria sarpelui,bureti,ghebe,hribul,muscarita -tipuri de nutritie caracteristice ciupercilor:nutritia saprofitasi nutritia parazita ASEMANARI INTRE ASCOMICETE SI BAZIDIOMICETE - prezinta miceliu dezvoltat,sunt talofite,cu corpul reperzentat de un miceliu format din hife,nu au pigmenti asimilatori,sunt imobile,sunt heterotrofe,au celule eucariote,au pereti celulari cu chitina,au depozite celulare de glicogen,se reproduce asexuat si sexuat,au nutritive heterotrofa;au si reprezentanti microscopici si macroscopici ;se inmultesc prin spori - DEOSEBIRI INTRE ASCOMICETE SI BAZIDIOMICETE -la ascomicete sporii sexuati se numesc ascospori,iar la bazidiomicete bazidiospori;la ascomicete sporangele este asca,iar la bazidiomicete este bazidie;ascomicetele au spre deosebire de de bazidiomicete ,si inmultire prin inmugurire(drojdia de bere);cele mai multe bazidiomicete au corpul format din picior si palarie ,pe cand la ascomicete putine specii au corp de fructificatie(sbarciog,trufe) Exemple de ciuperci si mediul lor de viata: mucegaiul-verde-diverse alimente,fructe ,care-i asigura hrana -corpul este un tal,alcatuit di hife pluricelulare ramificate,care formeaza un miceliu dezvoltat,septat,iar nutritia este de tip heterotrof saprofit cornul-secarei ,care traieste parazit pe secara; rugina graului traieste parazit pe grau(are nutritie parazita), hrib,bureti,care traiesc pe soluri bogate in substante organice. ASEMANARI INTRE CIUPERCI SI PLANTE -celula are atat la ciuperci ,cat si la plante perete celular DEOSEBIRI DINTRE CIUPERCI si FERIGI Corpul fungilor esteun tal reperzentat de un miceliu septat sau neseptat,format din hife ,neavand organe,iar corpul ferigilor este un corm format din radacina,tulpina,frunze(organe vegetative ) ,care contine vase conducatoare. DEOSEBIRI DINTRE CIUPERCI SI PLANTE -peretele celular este chitinos la ciuperci si celulozic la plante ROL -obtinerea unor antibiotic-ex:penicilina-din Penicilium notatum -unele sunt comestibile; -prin fermentatii ,drojdiile au importanta economica in industria alcoolului si panificatiei -descompunatori care asigura circuitul materiei in natura , sursa de hrana importanta pentru bazidiomicete de exemplu.

REGNUL PLANTE FERIGI: -ferigile au marcat o etapa importanta in evolutia spre plantele superioare ,mai ales de aparitia vaselor conducatoare=plante vasculare. FILICATE: Caracteristici: -au organe vegetative differentiate:nu au flori;se inmultesc prin spori -exemple de ferigi :feriga comuna

Gimnosperme : sunt plante cu semintele neinchise in fruct exemple :pinul,bradul alb arbori:bradul,pinul arbust:ienupar Organele vegetative ale gimnospermelor sunt:radacina,tulpina,frunzele CONIFERE:ex:bradul,molidul,tisa -caracteristici -sunt plante lemnoase;florile sunt organizate in conuri,semintele nu sunt inchise in fruct (ovulele nu sunt inchise in ovar) -importanta padurile de conifere au rol ecologic lemnul coniferelor este utilizat in industrie(industria lemnului,pentru constructii, industria celulozei si hartiei) din rasina se extrag substante antifungice si insecticide mugurii de conifere sunt folositi in industria farmaceutica ASEMANARI INTRE FERIGI SI GIMNOSPERME -sunt plante al caror corp se numeste corm si este alcatuit din radacina,tulpina si frunze. DEOSEBIRI DINTRE FERIGI SI GIMNOSPERME -gimnospermele sunt plante care se inmultesc prin flori si seminte iar ferigile sunt plante care se inmultesc prin spori.

Angiosperme: exemple: macesul,floarea soarelui,marul Cuprind doua clase:monocotiledonate si dicotiledonate Organele de reproducere ale angiospermelor sunt:floarea,fructul si samanta. Floarea se formeaza prima,iar dupa fecundatie se vor forma samanta si fructul. ROLUL SPERMATOFITELOR -au valoare mare nutritiva,decorativa,medicinala DIFERENTA DEFINITORIE DINTRE GIMNOSPERME SI ANGIOSPERME -consta in faptul ca angiospermele au samanta inchisa in fruct ,pe cand samanta gimnospermelor este nuda(libera). DIFERENTE INTRE GIMNOSPERME SI ANGIOSPERME -gimnospermele sunt plante lemnoase ,angiospermele sunt predominant ierboase.

- gimnospermele au ovulele descoperite,angiospermele au ovulele inchise in ovar -gimnospermele au seminte neinchise in fruct ,pe cand la angiosperme semintele sunt inchise in fruct. MODELE DE FRAZE GIMNOSPERME Gimnospermele sunt adaptate la mediul terestru ,au frunze aciculare iar florile sunt grupate in inflorescenta. Gimnospermele se inmultesc prin seminte ,iar pteridofitele se inmultesc prin spori.

MODELE DE FRAZE ANGIOSPERME Angiospermele sunt plante vasculare care au flori ale caror ovule sunt inchise in ovar. Dupa fecundatie ovulele se transforma in seminte. In organele vegetative ale angiospermelor seva bruta circula prin vase lemnoase perfecte numite trahei. Frunzele fac parte din organelle vegetative ale angiospermelor ,avand rolul de sintatiza substantek

REGNUL ANIMAL VIERMI

Increngatura Platelminti (viermi lati ):planaria,viermele de galbeaza,tenia Increngatura Nematelminti(viermi cilindrici);limbricul-increngatura sau filumul Nemathelmintes ,oxiurul,trichina;forma corpului cilindru cu capetele ascutite Increngatura Anelide(viermi inelati):2 clase;oligochete rama,hirudinee-lipitoarea rama,lipitoarea Exemple de viermi paraziti: Tenia,limbricul,oxiurul,viermele de galbeaza Rama: -mediul de viata apa dulce /sol umed -o particularitate a morfologiei corpului :de exemplu inele/cheti;corp format din inele;capul nu este evident;corp acoperit de cuticula umeda. Rama este un vierme terestru inelat care face parte din grupul oligochetelor,iar deplasarea se face cu ajutorul chetilor. DEOSEBIRI DINTRE VIERMII LATI SI VIERMII INELATI -Forma corpului_frunza sau panglica(platelminti) si inele succesive (anelide) -Organizare interna_orificiu buco-anal la platelminti;orificiul bucal separate de cel anal la nematelminti si anelide -repetarea unor organe-la anelide

- ADAPTARII LA VIATA PARAZITARA aparatului digestiv simplificat sau chiar absent (de ex. la cestode ),absenta organelor de simt ,lipsa sistemului respirator,prezenta unor structure de fixare:carlige,ventuze,respiratie anaeroba ,reducerea sau absenta locomotiei,numar mare de oua.

NEMATELMINTI PARAZITI LA OM: -limbricul,oxiurul

MOLUSTELE Ex.gasteropode:melcul de livada,limaxul,ghiocul lamelibranhiate:scoica de rau,scoica de lac,midia,scoica perlifera cefalopode:sepia,caracatita,nautilul Tipurile de locomotie: -gasteropode:tarare -lamelibranhiate:inot in apa si tarare pe fundul apei -cefalopode:inot -moluste acvatice-sepia,scoica de lac,caracatita increngatura sau filumul Mollusca -moluste terestre melcul de livada,limaxul Melcul de livada componentele corpului:cap,picior,masa viscerala -respiratia la moluste este: branhiala la cele acvatice -pulmonara-prin mantaua vascularizata care are rol de plaman la molustele terestre -unele specii sunt gazde intermediare pentru anumiti paraziti animali sau umani -multe specii sunt comestibile (unii melci,scoici,caracatita,sepia). Caracteristici morfologice commune organismelor din increngatura moluste : corpul moale si nesegmentat;corpul este format din cap,masa visceral si picior.

Gasteropodele si cefalopodele sunt incadrate in increngatura moluste deoarece au corpul moale si nesegmentat. Lamelibranhiatele si cefopodele fac parte din increngatura Moluste. Exemple de lamelibranhiate:midiile importanta: veriga in lanturile trofice,filtru pentru purificarea apelor,hrana pentru om,materie prima pentru confectionarea bijuteriilor cefolopode:caracatitele;sunt animale de prada,cu mobilitate mare si inmultire sexuata. sepia- mediu de viata acvatic marin ;mod de viata liber/pradator -locomotie-inot -nutritie-heterotrofa/carnivora/organism pradator -reproducere-sexuata/fecundatie interna Cefalopodele prezinta brate numite tentacule ,prevazute cu ventuze. Unele specii de cefalopode sunt comestibile. ASEMANARI INTRE CEFALOPODE SI LAMELIBRANHIATE -sunt animale cu respiratie branhiala DEOSEBIRI INTRE CEFALOPODE SI LAMELIBRANHIATE

-piciorul lamelibranhiatelor are forma de lama de topor iar cel al cefalopodelor este transformat in tentacule.

INCRENGATURA ARTROPODE -grupe sistematice de artropode:arahnide:scorpion,paianjen,paduche,capusa ex.paianjenul cu cruce-respiratie pulmonara crustacei:ciclop,rac,crab,langusta,crevete ex.homarul-respiratie branhiala insecte:lacusta,musca,albino,tantar,gandac de bucatarie. ex.albilita-respiratie traheala; pot fi terestre sau acvatice au corpul segmentat alcatuit din cap,torace si abdomen -o pereche de antene -piese bucale cu forme si dimensiuni variate,in functie de tipul hranei -trei perechi de picioare articulate -doua perechi de aripi -schelet extern chitinos ex de insecte care se deplaseaza prin zbor :muste,libelule mers:furnica respiratia este traheala reproducerea este sexuata ciclul de dezvoltare cuprinde mai multe stadii si poate fi: metamorfoza completa la future care are patru stadii:oularva-pupa(nimfa)-adult metamorfoza incomplete-ex:la lacusta care are trei stadii: ou-larva-adult -semnificatia termenului de artropod :animale cu picioare articulate (artros=articculat;podos=picior). Justificarea incadrarii crustaceelor si insectelor in increngatura Artropode, prin prezentarea a doua caractere morfologice commune celor doua clase:sunt metazoare tridermice cu simetrie bilateral,au picioare alcatuite din articole ,legate prin articulatii mobile.

MODELE DE FRAZE INCRENGATURA ARTROPODA Racii respira prin branhii,au corpul acoperir de o crusta calcaroasa,se hranesc heterotrof si au picioare articulate. Insectele se deplaseaza prin zbor,au respiratie traheala si picioare articulate. Increngatura artropode cuprinde mai multe clase:insecte,crustacei si arahnide.

GRUPE SISTEMATICE DE VERTEBRATE IN ORDINE EVOLUTIVA -pesti,amfibieni,reptile, pasari,mamifere

Tipurile de fecundatie intalnite la vertebrate:interna si externa.

PESTI Pesti ososi de apa dulce crap,stiuca,pastravul Pesti ososi marini-pastruga ,cega, morunul -inotatoare;corp hidrodinamic,vezica inotatoare adaptari la deplasarea in mediul acvatic Adaptari ale pestilor la viata acvatica de exemplu :corp hidrodinamic,respiratie branhiala,perzenta inotatoarelor,tegumentul acoperit cu solzi;secretia de mucus a tegumentului,vezica gazoasa,prezenta liniei laterale -respiratia la pesti se face prin branhii -reproducerea este sexuata celulele sexuale se contopesc in timpul fecundatiei si formeaza zigotul. - locomotie-prin inot -nutritie-heterotrofa -mediul acvatic permite realizarea eficienta a fecundatiei externe deoarece impiedica deshidratarea celulelor reproducatoare. AMFIBIENI Amphi =dublu;bios=viata-amfibienii sunt animale care traiesc atat pe uscat cat si in apa/realizeaza trecerea de la mediul acvatic la cel terestru. -In stadiul larvar respire prin branhii iar ca adulti au respiratie pulmo-cutanee. -in mediul acvatic se deplaseaza prin inot ,iar in mediul terestru prin salt. Reprezentanti ai amfibienilor:broasca de lac,brotacelul,brosca raioasa anure tritonul,proteul,salamandra urodele Adaptari ale amfibienilor la mediul terestru,de exemplu :alcatuirea membelor (tetrapod),respiratie pulmonara si cutanata,circulatie dubla. La amfibieni fecundatia este externa ,iar dezvoltarea se face cu metamorfoza (ou-mormoloc adult). ASEMANARI INTRE AMFIBIENI SI REPTILE -ambele au respiratie pulmonara DEOSEBIRI INTRE AMFIBIENI SI REPTILE -amfibienii adulti respire atat prin plamani ,cat si prin tegument ,care este subtire,umed si bogat vascularizat,spre deosebire de reptile care respire exclusiv prin plamani. -larvele amfibienilor respire prin branhii. MODELE DE FRAZE AMFIBIENI Broasca de lac este un tetrapod,legat de mediul acvatic prin respiratie si reproducere;larvele sale se dezvolta prin metamorfoza. REPTILE -Grupe de reptile ofidieni(sarpele boa,vipera,pitonul,sarpele cu clopotei ) lacertilieni(soparla de munte,sarpele de sticla,guster,varanul) crocodilieni:crocodilul de Nil,aligatorul,gavialul chelonieni :broasca testoasa de uscat,caretul,testoasa de apa -tegumentul ingrosat,acoperit de solzi cornosi

-locomotie -tarare -respiratie-pulmonara -fecundatia este interna;pentru prima data in seria animala apar anexele embrionare,amniosul si alantoida. DEOSEBIRI INTRE BROASCA DE LAC SI BROASCA TESTOASA -broasca de lac:reproducere dependenta de apa,fecundatie externa,oua fara coaja,dezvoltare prin metamorfoza -broasca testoasa:reproducere independent de apa,fecundatie interna,oua cu coaja,dezvoltera fara metamorfoza (dezvolatre directa). MODELE DE FRAZE REPTILE: Ca o adaptare la conditiile aride in care traiesc,reptilele au tegumentul gros si solzos.El este inlocuit periodic ,procesul numindu-se naparlire. Reptilele au tegumentul acoperit de solzi cornosi ,iar respiratia este pulmonara.Nu prezinta branhii. PASARI Doua grupe taonomice de pasari: falconiforme:pasari rapitoare de zi paseriforme(randunica,vrabia);anseriforme(ex:gasca,rata),cuculiforme(cucul),columbiforme(porumbe lul),ciconiforme(barza), galiforme(gaina,prepelita),strigiforme(rapitoare de noapte),pelecaniforme,sfenisciforme(pinguinii) Caracteristici ale tegumentului pasarilor:uscat,lipsit de glande,acoperit cu pene,fulgi si puf. Pasari acvatice:-pelicanul,cormoranul - rapitoare-acvila Adaptari la zbor-corpul aerodinamic;acoperit cu pene ,fulgi si puf. -membrele anterioare sunt transformate in aripi -oase subtiri ,pneumatic;cutia toracica bine dezvoltata;prezenta carenei la nivelul sternului,muschii pectoral bine dezvoltati,sudarea vertebrelor din regiunea codala si dorsala -prezenta sacilor aerieni -lipsa dintilor Tipul de respiratie pulmonara Tipul de reproducere-sexuata MODELE DE FRAZE PASARI Solzii si ghearele sunt productii cornoase ale tegumentului. Pasarile si mamiferele sunt vertebrate homeoterme (care isi pot regla temperatura corpului ,mentinand-o constanta). ASEMANARI INTRE REPTILE SI PASARI -pasarile si reptilele se inmultesc sexuat,au fecundatie interna,depun oua=ovipare, prezinta dimorfism sexual,dezvoltarea se face direct fara metamorfoza;solzi cornosi pe membrele posterioare. DEOSEBIRI INTRE REPTILE SI PASARI -pasarile isi construiesc un cuib in care clocesc ouale ,isi ingrijesc puii.

MAMIFERE -mamifere care traiesc in mediul terestru :ex. :calul acvatic:ex : delfinul,balena albastra; delfinul:caractere morfologice ale acestui mamifer determinate de adaptarea la mediul de viata acvatic :corp hidrodinamic,member anterioare transformate in lopeti. subteran:ex:cartita -homeotermia este insusirea unor organism (pasari,mamifere) de a-si mentine constanta temperatura corpului ,indifferent de variatiile termice ale mediului extern. -dupa modul de nutritie ,mamaiferele se pot clasifica in: insectivore,carnivore si ierbivore. Grupe taxonomice de mamifere placentare si reprezentanti pentru fiecare grupa: -chiroptere_liliac;cetacee balena,delfin,casalot;pinipede morsa,foca;carnivore:leul,lupul,caine; -insectivore-cartita,arici,chitcanul;proboscidieni-elefant;copitate-porc,gaina,cal;edentatefurnicar,lenes;rozatoare-soarece,iepuri;primate:gorilla,cimpanzeul,urangutanul, omul. Denumirea de mamifer provine de la faptul ca mamiferele sunt animale care isi harnesc puii cu lapte provenit din glandele mamare. Mamifer adaptat la viata aeriana Ex.liliacul adaptari ale acestuia-oase subtiri,usoare;pliul tegumentar care uneste membrele anterioare cu laturile corpului,membrele posterioare si coada,prezenta carenei ADAPTARI ALE BALENEI LA MEDIUL ACVATIC Membrele anterioare transformate in lopeti;absenta membrelor posterioare,prezenta intatoarei codale;prezenta fanoanelor ASEMANARI INTRE PESTI SI MAMIFERELE ACVATICE -corp hidrodinamic si membre transformate in intatoare. ASEMANARI INTRE PASARI SI MAMIFERE: -respitatie pulmonara -reproducere :sexuata/fecundatie interna DEOSEBIRI INTRE PESTI SI MAMIFERELE ACVATICE -respiratia la pesti este branhiala iar la mamifere este pulmonara -fecundatia la pesti este externa iar la mamifere este interna. ASEMANARI INTRE MAMIFERE SI REPTILE -respiratia pulmonara,reproducerea sexuata,nutritia heterotrofa,faptul ca sunt tetrapode (exceptie serpii) DEOSEBIRI INTRE MAMIFERE SI REPTILE -reptilele sunt poichiloterme,iar mamaiferele sunt homeoterme;majoritatea reptilelor sunt ovipare,existand putine specii vivipare,in timp ce mamiferele sunt majoritatea vivipare;tegumentul reptilelor este acoperit cu solzi cornosi sau placi osoase;majoritatea reptilelor se deplaseaza prin tarare.

MODELE DE FRAZE MAMIFERE: Mamiferele care au placenta asigura dezvoltarea embrionului in uter. La mamifere ,placenta asigura schimburile dintre embrionul din uter si corpul mamei. Mamiferele sunt vertebrate adaptate mediului terestru ,care prezinta nutritive heterotrofa I mers plantigrad.

CONSERVAREA BIODIVERSITATII Exemple de plante ocrotite:laricele,tisa,papucul-doamnei,bujorul romanesc,floarea de colt,garofita Pietrei Craiului,ghintura,sangele voinicului,laleaua pestrita Exemple de animale ocrotite:capra neagra,marmota,cocosul de munte,striga Specii de pasari ocrotite:gasca cu gat rosu,dropia Argument infiintarea unei rezervatii naturale Este necesara pentru protectia, conservarea si refacerea unor populatii de specii periclitate sau pe cale de disparitie Incadrarea sistematica a unui animal ocrotit :de ex. Cocosul de munte:regnul :animal;increngatura cordate;clasa:pasari Delta Dunarii este una dintre rezervatiile biosferei din Romania. PARCURI NATIONALE. Parcul National Piatra Craiului , Parcul National Bucegi,Parcul National Cozia , Parcul National Retezat, Parcul National Cheile Bicazului, Parcul National Rodna