Alcătuirea celulei

*Dimensiunile celulelor variază de la cîțiva

microni (la unele bacterii) pînă la 155 mm (la
oul de struț)
* Clasificarea celulelor vegetale după formă

Celule parenchimatice Celule prozenchimatice

lungimea este egală cu lățimea Lungimea depășește lățimea
sau o depășește de maxim 2 - de mai multe ori (celulele – fibre din
3 ori (pot fi văzute cu ochiul liber în tulpina inului, urzicii, cînepei)
miezul fructelor de pepene verde, lămîie,
portocală)
 * Clasificarea celulelor animale
Celule cu formă variabilă
Celule ce își pot modifica forma și ușor își revin
la forma inițială (leucocitele, celulele fibrei
musculare ș. a.)
Celule cu formă constantă
Celule ce nu își modifică forma (celulele
epiteliale, nervoase, osoase, eretrocitele)
* După prezența nucleului individualizat distingem
Celule procariote Celule eucariote
Celulele procariote nu au nucleul individualizat, Celulele eucariote au nucleul bine
delimitat de citoplasmă printr-o membrană, ci individualizat,delimitat de o membrană. Aceste
doar o masă nucleară numită nucleotid. Aceste celule sunt cele vegetale sau animale.
celule sunt unitatea structurală a bacteriei.
 * Elementele de bază a celulei
eucariote
Membrană Citoplasmă Nucleu
* Membrana celulară
numită și membrană plasmatică sau plasmalemă este o peliculă subțire care vine în contact
nemijlocit cu citoplasma. Are grosimea de 10 nm,este alcătuită din lipide și proteine.
Moleculele de lipidele sunt așezate în 2 rînduri formînd un strat continu, iar cele de proteine
se afundă în stratul de lipide la diferite adîncimi, unele penetrează straturile de lipide și
formează pori.

* Funcțiile membranei celulare:

* 1. delimitarea conținutului celulei
de mediul extern.
* 2. de barieră.
* 3. unirea celulelor între ele
(celulele vegetale prin desmodesme,
iar cele animale prin plasmodesme)
* 4. de recepție
* 5.de transport care poate fi
pasiv si activ
 Membrana celulei animale
La suprafața membranei se află glicolipide și
glicoproteine, alcătuind glicocalixul cu rol de
protecție.
Membrana celulei vegetale și
micotice
La suprafața membranei se află un perete celular
rigid, la plante format din celuloză, iar la ciuperci din
chitină.
 Citoplasma
reprezintă un sistem coloidal ce umple cavitatea celulei fiind sediul organitelor celulare. Constă
din hialoplasmă
Hialoplasma
Faza lichidă Faza solidă
Prezintă o soluție coloidală de compuși Se compune din fibre proteice subțiri, care
organici, aflați într-o continuă mișcare, împreună cu organitele tubulare și fibrilare
asigurînd deplasarea substanțelor și a formează citoscheletul. El leagă organitele între
organitelor, schimbul de substanțe. ele, dînd celulei anumită formă.
* Organitele celulare
sunt componenți permanenți și obligatorii ai majorității celulelor, au o
structură diferită și îndeplinesc funcții vitale importante.
Clasificarea organitelor celulare
Cu o membrană Cu membrană dublă Fără membrană
(unimembranare) (bimembranare) (amembranare)
Reticulul endoplasmatic (RE) Mitocondriile Ribozomii
Aparatul Golgi (AG) Plastidele Microfilamentele
Lizozomii Centrul celular
Vacuolele
 * Organite celulare amembranare
* Ribozomi Microfilamente Microtuburi

Centrul celular
(centrozomul)
 * Organite celulare unimembranare
* Reticulul Aparatul Golgi Lizozomii
* Endoplasmatic

* Vacuole
 * Organite celulare bimembranare
* Mitocondrii Cloroplaste
* Caracteristica organitelor celulare
Organitul celular Structura organitului Funcția organitului
 Organitul celular
* Caracteristica
Structura organitului
organitelor celulare
Reticolul Sistem ramificat de canale și cisterne cu pereți din membrane
asemănătoare cu plasmalema. Sunt 2 tipuri de RE: -
endoplasmatic granular(REG), dislocat în vecinătatea nucleului, și agranular
(RE) (REA) lipsit de ribozomi.
Constă din cisterne delimitate de membrane, dispuse cîte 4-5
una peste alta, formînd un dictiozom. Cisternele sunt
Aparatul Golgi delimitate la capete și înconjurate de micro- și macrovezicule.
(AG)
De formă ovală,dimensiuni mici, conțin fermenți capabili să
scindeze substanțele nutritive. Membrana lizozomilor este mai
Lizozomii groasă decît a celorlalte organite și este impermiabilă.
Vezicule sau cavități cu un conținut lichid. În celulele animale
sun multe și mici, în cele vegetale tinere de asemenea, iar în
Vacuolele cele bătrîne vacuolele se contopesc, formînd o vacuolă mare.
Mitocondriile Corpusculi de formă ovală, sferică sau alungită. Au membrană
dublă: externă netedă și internă ce formează numeroase cute
numite criste, cavitatea internă reprezintă matricea, unde se
conțin ribozomi și ADN inelar.
Plastidele Sunt 3 tipuri: cloroplaste, cromoplaste, leucoplaste.
Cloroplastele – formă ovală, membrană dublă, cea internă
formează tilacoizi în formă de disc, mai mulți tilacoizi
formează o grană. Cavitatea cloroplastei – stroma (matricea)
conține lipide, proteine, ADN, ribozomi, substanțe de rezervă.
Cromoplastele - plastide adăpostite de citoplasma celulelor
organelor colorate ale plantei.
Leucoplastele – plastide lipsite de pigmenți.
Ribozomii Formă ovală, fiecare ribozom constă din două părți inegale ca
mărime constituite din proteine și ARN.
Microfilamentel Structuri fibrilare formate din proteine contractile asigurînd
funcțiile motorii ale celulei.
e
Microtuburile Cilindri cavi cu pereții din proteină tubulină.
Centrul celular Specificdoar celulei animale, compus din 2 corpusculi-
Funcția organitului
De transport
REG participă la sinteza proteinilor
REA participă la sinteza lipidelor
Depozitarea și transportarea produselor de sinteză ale celulei,
sediul formării lizozomilor.
Asigură digestia intracelulară, depozitează fermenții. Participă la
înlăturarea părților deteriorate ale celulei, la reabsorbția celulelor
și chiar a organitelor
În celula animală sunt responsabile de transportul substanțelor și
legătura dintre organite.
În celula vegetală menținrigiditatea celulei, depozit pentru
metaboliți cu rol nutritiv și pentru cei toxici, pentru pigmenți,
asigură degradarea\digestiamacromoleculelor și a organitelor
celulare îmbătrînite sau deteriorate
Sinteza ATP-ului, sinteza proteinelor pentru necesități proprii.
Prezența ADN-ului asigură autoreproducerea.
Fotosinteza, sinteza de ATP și proteine necesare pentru
activitatea proprie și autoreproducere.
Depozitarea substanțelor de rezervă, colorarea florilor și fructelor.
Depozitarea substanțelor de rezervă.
Sinteza proteinelor.
Formează citoscheletul.
Formează citoscheletul.
Participă la diviziunea celulei, joacă un rol esențial la formarea
* Nucleul
 * Nucleul
* Prezent în toate celulele eucariote, forma și dimensiunle depind de parametrii
celulei. Majoritatea celulelor conțin un nucleu, dar sunt și celule polinucleare.
* Structura nucleului

Componentele nucleului Structura Funcția

Membrana nucleară

Sucul nuclear
(nucleoplasma)

Cromatina

Nucleolii
 * Nucleul
* Prezent în toate celulele eucariote, forma și dimensiunle depind
celulei. Majoritatea celulelor conțin un nucleu, dar sunt și celule polinucleare.
* Structura nucleului
Componentele nucleului Structura
Se compune din 2 foițe între
Membrana nucleară care se află o substanță
amorfă
Sucul nuclear Soluție coloidală,
(nucleoplasma) transparentă, ce conține
proteine și ARN
Rețea de fibre și granule mici
Cromatina componentul de bază fiind
moleculele de ADN legate de
proteine specifice, ARN,
lipide și săruri minerale
Sectoare sferice lipsite de
Nucleolii membrană, formați din
proteine, ARN și ADN
de parametrii
Funcția
Delimitează conținutul
nucleului și asigură schimbul
de substanțe dintre nucleu și
citoplasmă
Este sediul nucleolilor și a
cromatinei
Păstrarea și transmiterea
informației ereditare
Sinteza ARN și proteinelor
din care se formează
ribozomii
* Celula procariotă
* Perete celular Membrană celulară

* Alcătuirea celulei procariote

* Citoplasmă Nucleoid
 * Structura celulei procariote
Partea componentă Structura Funcția

Peretele celular

Membrana celulară

Citoplasma

Nucleoidul
 * Structura celulei procariote
Partea componentă Structura Funcția
Este rigid, alcătuit dintr-o rețea de Reglează schimbul de substanțe,
molecule de mureină. În jurul peretelui menține forma celulei și este
celular poate exista o capsulă sau un suportul de fixare pentru cili și
Peretele celular strat mucos cu aspect gelatinos și flageli.
consistență vîscoasă
Pentru ași mări suprafața formează Protejează citoplasma, menține
invaginări – mezozomi, care după presiunea osmotică internă,
Membrana celulară funcții amintesc mitocondriile celulei intervine în schimburile dintre
eucariote. celulă și mediu, avînd
permiabilitate selectivă.
Sistem coloidal din apă, proteine și Este sediul reacțiilor metabolice.
lipide lipsit de citoschelet, de curenți
Citoplasma plasmatici. Dintre organite sunt
prezenți doar ribozomii
Se compune din ADN, ARN și Depozitarea informației ereditare.
proteine. Membrana nucleară lipsește.
Nucleoidul ADN este reprezentat de o moleculă
circulară, care constituie cromozomul
sau genomul bacterian.
 * Tehnica ciorchine
Tehnica ciorchine

Clasificarea celulelor după formă

* Tehnica ciorchine
Tehnica chiorchine

Organi tel e celulare

 Diagrama Veen

Celula animală Celula vegetală

Glicocalix Membrana Plasmatică Perete celular

Centru celular (centrozomul) Citoplasma Plastide

Organite de locomoție Reticolul Endoplasmatic Vacuole mari

Ribozomi

Mitocondrii
Aparatul Golgi
Lizozomii
Nucleul
 Diagrama Veen

Celula procariotă Celula eucariotă

Capsulă Membrana plasmatică Nucleu

Perete celular Citoplasma Mitocondrii

Nucleoid Ribozomi Reticolul Endoplasmatic

Flageli ,cili Vacuole

Lizozomi
Aparatul Golgi