Elaborat: profesor biologie Ion Bodean Localizarea, structura şi funcţionarea analizatorului gustativ; Localizarea, structura şi funcţionarea analizatorului olfactiv; Igiena analizatorilor gustativ şi olfactiv Identificarea structurilor anatomice referitoare la analizatorii gustativ şi olfactiv; Interpretarea mecanismelor de recepţie a stimulilor, transmitere şi proiecţie cerebrală; Identificarea factorilor nocivi şi regulilor de igienă ale analizatorilor. a) Segmentul periferic se găseşte în epiteliul mucoasei linguale. În grosimea acesteia se găsesc formaţiuni denumite papile gustative, care după formăşi aşezare sunt: papile caliciforme, asezate la baza limbii, alcatuind un V cu deschiderea către varful limbii. Au forma unei cupe din fundul careia se ridică o proeminenţă conică, înconjurată de un şanţ circular (circumvalate); papile fungiforme, răspandite pe vârful şi marginile limbii. Ele au forma unor cute asemănătoare foilor unei cărţi. papile filiforme, răspandite pe toată întinderea mucoasei linguale. Ele au înfaţişarea unor ridicături cilindrice din vârful cărora pleacă mănunchiuri de prelungiri. Primele trei feluri de papile poartă pe ele muguri gustativi, de o formă ovoidă, cu polul bazal aşezat pe membrana bazală a epiteliului lingual, iar polul apical prezintă un receptor gustativ. Într-un mugur gustativ există 5-20 de celule senzoriale, care la polul apical prezintă cili, iar la polul bazal este înconjurat de o ramificaţie nervoasă a nervilor cranieni VII, IX, X. b) Segmentul de conducere este reprezentat de fibrele nervoase care intră în alcatuirea nervilor facial (VII), glosofaringian (IX) şi vag (X). c) Segmentul central este reprezentat de aria gustativă, situată la baza girusului parietal ascendent (postcentral), unde se integrează sensibilitatea gustativă cu sensibilitatea tactilă, termică şi dureroasă a limbii, transmisă prin fibrele trigemenului (V). Funcţia analizatorului gustativ Analizatorul gustativ contribuie la aprecierea calităţii alimentelor, prevenind pătrunderea în organism a unor alimente alterate, cât şi la declanşarea secreţiilor salivare şi gastrice. Se deosebesc patru tipuri fundamentale de senzaţii gustative: acru, sărat, dulce şi amar. Receptorii gustativi sunt stimulaţi prin contact direct cu substanţele solide solubile. Pragul de excitabilitate este diferit pentru fiecare substanţă. Cea mai mare sensibilitate se manifestă pentru substanţele amare, care au prag de excitabilitate scăzut. Intensitatea senzaţiei gustative depinde de concentraţia substanţei dizolvate, de numarul receptorilor excitaţi şi de temperatura soluţiei. ,,Geografia” gusturilor pe limbă Papilă gustativă Calea gustativă- de la stimul la senzaţie 1 — ,,laboratorul” chimic din mugurele gustativ; 2 — fibră nervoasă ascendentă; 3 — nucleul solitar; 4 — talamusul; 5 — corp calos. VII- nervul facial; IX- glosofaringian X –vag. Segmentul periferic- în porţiunea din mucoasa nazală- în dreptul lamei ciuruite a osului etmoid;- partea mijlocie a cornetului superior şi partea corespunzătoare a septului nazal. Mucoasa olfactivă – epiteliu simplu format din celule cilindrice, printre care se află celule olfactive, fusiforme- celule de origine nervoasă,- trimit spre fosele nazale prelungiri scurte, dendridice,- în sens opus- axonii care formează nervii olfactivi. După intrarea în cutia craniană, fibrele nervilor olfactivi se opresc în 2 formaţiuni;- bulbii olfactivi - aici fac sinapsă cu neuronii mitrali,- axonii cărora formează tracturile olfactive- ele ajung în scoarţa cerebrală. Segmentul central- este situat difuz în scorţa cerebrală a lobilor temporali. Simţul olfactiv la om în comparaţie cu animalele este slab dezvoltat Ariile analizatorilor pe cortex Anatomia gustului şi mirosului Bibliografie
distedu.ru liveinternet.ru argo-shop.com.ua adanima.org anatomymd.go.ro Enciclopedie de biologie, Editura ALL