n cadrul unor populaii, ntre indivizii din

aceeai specie, se manifest relaii

intraspecifice de cooperare dar i de competiie
pentru hran, teritoriu, stabilirea dominaiei i
nmulire, comunicare.
 O interesant form
de colaborare se
ntlnete la
clugri.
Dup mperechere,
femela consum sau
omoar masculul.
 i n cazul
scorpionului,
colaborarea se
manifest prin
voracitatea femelei,
care omoar
masculul dup
mperechere.
 Capra neagr triete n grupuri
numite ,, ciopoare.
Ele sunt formate din femele, iezii lor
i apii cei tineri.
 Cerbul loptar
triete n
ciurde.
Aceste grupri

pot fi alctuite
i din 200
exemplare.
 Singuraticii lupi , se
unesc n timpul iernii ,
formnd
,,haite.
Ele sunt compuse din
8-12 indivizi.
O parte din hait
gonete animalele
mari, iar ceallt parte
, se ascunde i
ateapt captura.
 Stolul este o
form de grupare
specific psrilor
care migreaz
odat cu venirea
toamnei.
Berzele, cocorii,
dar i rndunelele
se asociaz n
stoluri mari.
 Coloniile sunt grupri de indivizi din aceeai
specie, care triesc mpreun, avnd fiecare
un loc de cuibrit propriu.
Coloniile se formeaz, mai ales n condiii de
suprafaa redus pentru cuibrit i hran
abundent.
 Societile cu structuri complexe, reprezint
grupri aparte, bazate pe reguli stricte, ierarhii.
Le ntlnim i la unele maimue, cum sunt
gorilele i babuinii.
 In aceste grupri
se manifest
diviziunea i
repartizarea strict
a funciilor :
femela fecund
( regina ) , masculii
fecunzi
(trntorii ) i
lucrtorii i soldaii
, care pot fi femele
sau masculi.
In cazul albinelor, o
astfel de grupare
cuprinde 75.000
de indivizi
 Pot s fie
transmise prin
schimbarea poziiei
corpului, culorii sau
a formei corpului.
Pe ntuneric, apare
i semnalizarea
prin lumin
(licurici)
 Sunt utilizate pentru
recunoaterea dintre
indivizi, avertizare i
aprarea teritoriului.
Unele specii emit
sunete pe care omul
nu le poate auzi:
Ultrasunetele - n
cazul liliacului;
Infrasunetele - n
cazul balenelor.