Notiuni generale despre tabagism

si interventiile pentru obtinerea

sevrajului tabagic
 In aceasta prezentare au fost incluse materiale
pregatite de dna. Conf. Dr. Antigona Trofor
 TUTUNUL

 Familia Solanaceae

 Gen Nicotiana (100 specii)

– Nicotiana rustica
– Nicotiana tabacum

 Descrisa de Carl Linnaeus in 1762

Source: Favre-Trosson JP, Le Tabagisme, 1993,33

http://fr.encyclopedia.yahoo.com/articles/cl/cl_2224_p0.html#cl_2224.25
 ANTICHITATE -1492
 Primii consumatori reali de tutun sunt consideraţi a fi indienii
(in pipe in forma de Y- denumite tobaga )

 1492, Christopher Columbus este considerat a fi prima

persoană din afara celor două Americi care a văzut, mirosit şi
atins frunzele de tutun.

 1493, Rodrigo de Jerez a devenit primul, european,

consumator de tutun. Întors din cea de a doua călătorie cu
Columb , a fost condamnat la trei ani de închisoare de către
inchiziţia spaniolă, deoarece a fumat în public. A devenit astfel
prima “victimă” a luptei antifumat.
 1493 – 1600
 Tutunul s-a impus iniţial ca plantă ornamentală
şi medicinală
 Jean Nicot , ambasadorul Franţei la Lisabona a trimis Catherinei de
Médicis tutun pentru tratamentul migrenelor
 1552-1618  Sir Walter Raleigh: aduce tutunul în Anglia , popularizându-l
la curtea reginei Elisabeta I. 

 1566-1625  Regele James I publică tratatul său ,

“A Counterblast to Tobacco ‘ . In el tutunul este descris ca obiect al lui
satan şi interzice consumul de tutun în berăriile din Londra .

 1596-1645  Michael Feodorovich: Primul ţar Romanov, a declarat

utilizarea tutunlui “păcat de moarte “ şi a interzis posesia acestuia .

Sursa : Lemaire JF. Que sais-je n° 1859, 1986. Encyclopédie du tabac et des fumeurs, 1970.
 1601-1700

 1552-1618  Sir Walter Raleigh: aduce tutunul în Anglia , popularizându-l la

curtea reginei Elisabeta I. 

 1566-1625  Regele James I publică tratatul său , “A Counterblast to Tobacco‘ .

In el tutunul este descris ca obiect al lui satan şi interzice consumul de tutun în
berăriile din Londra .

 1596-1645  Michael Feodorovich: Primul ţar Romanov, a declarat utilizarea

tutunlui “păcat de moarte “ şi a interzis posesia acestuia .

http://www.jti.com/english/tobacco_corner/tobacco_history/1601.aspx
http://www.gallaher-group.com/products/history.asp
http://www.lib.ncsu.edu/archives/exhibits/tobacco/tculture.html
 1801-1900
 1832  prima ţigară rulată aparţine unui soldat egiptean în timpul
războiului Turco-Egiptean. “ Papirossi “

 1856  Prima fabrică de ţigarete a fost deschisă de un veteran al

războiului din Crimeea , Robert Golag , în Walworth Anglia.

 Tutunul devine important în comerţul Americii de Nord.

 In Franţa , tutunul importat era prelucrat doar în fabricile regale

(monopoI); 7000 de tone erau “tocate” anual .

 1864, prima fabrică de ţigarete în USA – 20 miliarde de ţigarete/an.

http://www.jti.com/english/tobacco_corner/tobacco_history/1601.aspx
http://www.gallaher-group.com/products/history.asp
http://www.lib.ncsu.edu/archives/exhibits/tobacco/tculture.html
 1901- PRESENT
 1914  în timpul Primului Război Mondial
se introduce raţia de ţigarete pentru soldaţi.

 Dreptulde a fuma este cerut de tot mai

multe femei .

 Consumul mondial de tutun a crescut de la

1000 miliarde în 1940 la 5500 miliarde de
ţigarete în 2000.

Source : The tobacco Atlas; 30-31.

WHO, 2002, ISBN 924156 209 9
http://www.jti.com/english/tobacco_corner/tobacco_history/1601.aspx
http://www.gallaher-group.com/products/history.asp
http://www.lib.ncsu.edu/archives/exhibits/tobacco/tculture.html
 DESCHIZATORII DE DRUMURI
Sir Richard Doll; Austin Bradford Hill; Richard Peto;
Sir John Crofton

 Momente importante
1. Fumatul este un factor cauzal in cancerul pulmonar (1951)
2. Studiul prospectiv pe 40.000 medici britanici (1955)
3. 1962 - Primul studiu bazat pe dovezi stiintifice asupra
efectelor nocive ale fumatului asupra sanatatii (Royal
College of Physicians)
4. 1982 - Fumatul pasiv risc pentru cancerul bronhopulmonar
 Compoziţia fumului de tutun

 NICOTINA- provine din frunzele de tutun (arome,

savori diferite)
-lichid incolor, solubil in apa, usor
absorbit in piele si mucoase.
 Efecte cardio-vasculare: HTA, efect constrictiv asupra
vascularizatiei
 Efecte cerebrale: stimularea SNC
 PREVALENŢA FUMATULUI
 In Regiunea Europeană OMS
– In 2001, aproximativ 30% din populaţia adultă fumau regulat (38%
dintre bărbaţi şi 24% dintre femei ).
 In Statele Unite
– In 2003, 21.6% dintre adulţi fumau regulat —24.1% dintre bărbaţi şi 19.2%
dintre femei.
– 22% din liceeni fumeaza
– Aprox 20% din populatie = fosti fumatori (≈45 mil)
 In Romania
– Prevalenta a crscut: 25,9% în 1989 => 36,1% în 2000.(48% bărbaţi şi
25% femei).
– 20,8% dintre adolescenţi fumează ( peste 15 ani )- 2000
– Prevalenţa fumatului în licee = 18% - 1999
 In Franta
– 33% fumatori : 42 % barbati, 31% femei
– 25 % din femeile insarcinate, 50% din tinerii de 15-20 ans au fumat
DE CE NE PREOCUPA FUMATORII ?
Tabagismul - Problema majora de sanatate publica

Speranta de viata scade:

cu 5-8 ani la cei care nu se imbolnavesc
18-22 ani la cei care se imbolnavesc!

Argumente economice: costul ingrijirilor medicale ale

bolilor cauzate de fumat

Mortalitatea :
1 deces din 9 este datorat fumatului
fumat = cea mai importanta cauza evitabila in tarile dezvoltate
(1/3 din decesele barbatilor de varsta medie)
 Tabagismul - morbiditate
Cancerul bronhopulmonar:
Incidenta 124%
Din acestea sunt datorate fumatului :
La barbati 85%
La femei 30%
Durata fumatului este mai importanta decat doza;
 Durata X2 = risc X 20
 Consumul zilnic X 2 = risc x 2

Bolile cardiovasculare:
Incidenta 108%
Sunt datorate fumatului : la barbati 40%, la femei 11%

Bolile pulmonare cronice: incidenta 90%

emfizemul pulmonar, bronşita şi bolile obstructive cronice
 Tabagismul - morbiditate
Tabagismul pasiv:
Copii 60% riscul de infectii respiratorii
Riscul de cancer bronhopulmonar 26%
Riscul de accidente cardiovasculare cerebrale 30%

La femeia insarcinata:
Creste riscul de retard de crestere intrauterina
X2 riscul de moarte subita a sugarului (SIDS)
Astm
DAR: doar 40% se opresc din fumat la inceputul sarcinii (doar 5 %
dupa aceea);
DOAR 20% raman in sevraj complet, 40% fumeaza la 6 luni, restul
mai tardiv
 Fumatul şi sănătatea
 Efecte pe termen lung:
Boli respiratorii;
Boli cardiovasculare;
Boli oftalmologice, digestive, orale, urinare şi
osteoarticulare;
Diferite tipuri de cancere;
Scade imunitatea;
Consecinţe negative asupra fertilităţii, sarcinii
şi fătului.
 Fumatul şi aparatul respirator
 Afectează dezvoltarea pulmonară (în caz de
expunere prenatală);
 Creşte reactivitatea bronşică, datorită acţiunii
iritante;
 Creşte nr. celulelor neuroendocrine în plămân;
 Modifică răspunsul imun.
 Aparatul respirator

 Bronhopneumopatia cronică obstructivă

 Cancerul bronhopulmonar
 Astmul bronşic
 Infecţii respiratorii frecvente
CBP – 2 studii de referinţă
Fumatul determină apariţia
cancerului

E.L. Wynder, E.A. Graham, JAMA 1950;

143:329-346
R. Doll, A.B. Hill, Br Med J 1952;
2:1271-1286
 Durata fumatului
Numărul de ţigarete fumate / zi

Durata fumatului
1-10 11-19 20 21-30 > 30
(ani)

21-30 2.9 6.7 13.6 18.4 18.9

31-40 7.9 19.2 19.2 26.5 25.3

41-70 10.0 17.0 25.1 34.3 38.8

Garfinkel, Cancer Res 1988;48:6951-6955

 Diverse forme de cancer
 Cancerul pulmonar
 Cancerul laringian
 Cancerul de colon
 Cancerul de pancreas
 Cancerul de esofag
 Cancerul gastric
 Cancerul renal
 Cancerul cavităţii bucale
 Cancere din sfera genitală (prostată, penis, col uterin, sân
 Infecţii ale tractului respirator
mai frecvente
 (compuşii chimici din fumul de ţigară afectează
mecanismele de apărare ale organismului)

 Pneumonii

 Bronşite cronice

 Alte infecţii respiratorii

 Boli cardio-vasculare
 Hipertensiunea arterială sistemică
 Ateroscleroza
 Arteriopatiile obliterante ale membrelor
 Anevrismele - arteriale
 Cardiopatia ischemică cronică
 Accidente vasculare cerebrale
 Tulburări de ritm cardiac (îndeosebi fibrilaţia
ventriculară)
 Moartea subită
 Stenoze de arteră carotidă
 Trombangeita obliterantă Buerger
 Fumatul şi osteoporoza
 Se cunoaşte de mult că fumatul reprezintă un factor de risc
pentru osteoporoză la femei, dar noile studii (două în Suedia şi
China) au descoperit că fumatul accelerează eroziunile osoase
şi la bărbaţi.

 Studiul din China demonstrează, pentru prima dată, faptul că

şi fumul inhalat pasiv poate creşte semnificativ riscul pentru
osteoporoză şi fracturi, atât la femei cât şi la bărbaţi.

 Deşi fumatul a fost anterior corelat cu densitatea osoasă joasă

la bătrâni, fumătorii tineri au de asemenea pierderi
semnificative ale densităţii osoase.
 Influenţe ale fumatului asupra
vieţii sexuale:
 Bărbaţi:
 Scăderea libidoului şi potenţei sexuale
 Infertilitate
 Reducerea numărului de spermatozoizi şi motilităţii
acestora
 Femei:
 Amenoree secundară
 Infertilitate
 Instalarea precoce a menopauzei
 Interacţiunea cu pilula contraceptivă
 Fumatul pasiv
» Creşterea riscului de boli respiratorii atât la
copil cât şi la adult.

» Creşterea riscului de afecţiuni cardiovasculare

la adult.

» Creşterea riscului de cancer pulmonar.

 Sevrajul Tabagic - un beneficiu sigur!!
 Health
DUPA Benefits
sevraj... that
scad la Smokers Who Quit
jumatate:
Can
– La 5Anticipate
ani riscul de deces prin boala ischemică
– Dupa 5-10 ani riscul de cancer bronhopulmonar
 ROLUL CADRELOR MEDICALE

informarea si consilierea pacientilor asupra efectului nociv

al fumatului
alegerea momentului optim pt. sfatul minimal:
imbolnavirea, sarcina etc.
personalizarea actului medical (istoricul familial, alti
factori de risc, expunere pasiva a copiilor)
recomandarea de a renunta la fumat, trimiterea la
specialistul pneumolog, cunostinte despre prescriptia
medicala, urmarirea tratamentului.
 Tabagismul si medicii :
o poveste de dragoste tragica
 Bulgaria 52% din medici fumează
 Estonia 42% din medicii de sex masculin fumează
 Ungaria 41% din chirurgi fumează
 Letonia 59% din medicii de sex masculin fumează
 Rusia 41% din medicii de sex masculin fumează

 In SUA scaderea fumatului la medicii generalisti a dus la scaderea numarului de

fumatori in populatia generala
 DEPENDENTA

 Se dezvolta in relatie cu abuzul de substante

psihoactive, desi savantii citeaza si munca, mancarea,
TV drept comportamente addictive.

 Dependenta nicotinica prin stimularea

psihointelectuala si dezordinile psihice minore
determina manifestari de dependenta
compulsiva fizica si psihologica.
 DE CE FUMEAZA OAMENII?
 Se reduce stresul
 Se reduce plictiseala
 distractie/placere
 socializare
 cresterea atentiei si a capacitatii de concentrare
 controlul greutatii*

Femeile raporteaza un spor ponderal mai mare ca al

barbatilor.
DEPENDENTA TABAGICA
O BOALA INREGISTRATA
 Cei mai multi din fumatorii de
tigari obisnuite devin
dependenti fizic si psihic,
continua fumatul si intimpina
dificultati in a renunta la fumat
chiar si atunci cind sint
motivati sa il opreasca.

 Dependenta tabagica
(WhO ICD 10)
 Dependenta nicotinica
(APA DSM IV)
 FACTORI SOCIALI, PSIHOLOGICI SI
CULTURALI CONTRIBUIE LA
DEPENDENTA TABAGICA

 Disponibilitate
 Cost relativ
 Presiuni sociale
 Consecinte legale
 Marketing/publicitate(reclame)
 DEPENDENTA
1. Nicotina
2. Heroina
3. Cocaina
4. Alcool
5. Cafeina
 RENUNTAREA LA FUMAT
SEVRAJ TABAGIC
 iritabilitate, furie, frustrare
 neliniste
 anxietate/tensiune
 stari depresive
3 – 6 saptamini
 dificultati de concentrare
 insomnie (se trezeste noaptea)
 dorinta sau nevoia de a consuma tutun*
 apetit crescut, in special pentru alimentele dulci
 crestere ponderala
 FALS SD. DE SEVRAJ
 Descresterea energiei la munca, activitate
fizica, mentala.
 Modificari de dispozitie
 Sd. de sevraj se poate instala la cateva ore
de la intreruperea fumatului si atinge un
nivel maxim la 2 saptamani.
ASOCIERI SDR. DE SEVRAJ
mai sever la marii fumatori;
tentative esuate de a intrerupe consumul
agravate de stres si plictiseala
imbunatatite prin exercitiu, sport
imbunatatite prin evitarea mediilor in care
se fumeaza in mod obisnuit
imbunatatite prin medicatie
 Abstinenta fizica - Severitate

 1. ALCOOL
 2. HEROINA
 3. NICOTINA
 4. COCAINA
 5. CAFEINA
 Modificarile fizice determinate
de renuntarea la fumat
scaderea ratei metabolismului (~8%)
scaderea nivelelor de adrenalina& cortizol
reducerea functiei cognitive
scaderea frecventei cardiace (8 – 10 bpm)
modificari EEG ( cresterea amplitudinii undelor alfa lente)
Tremor redus
scaderea ratei de metabolizare a cafeinei sau a altor droguri;
cresterea temperaturii, ulceratii bucale, accentuarea tusei,
constipatie
Scaderea nivelului de nicotina nu are numai efect psihologic
 Renuntarea este foarte dificila!
 Doar 2-3% dintre fumatori reusesc spontan
abstinenta pe termen lung!

 75% dintre cei cu addictie la alte droguri

gasesc dificil sa renunte la fumat!
Interventii medicale in vederea
renuntarii la fumat.
 Tipuri de intervenţii
 Aprecierea motivatiei
 Sfatul minimal: 3-5 minute;
MF/nurse/dentisti/psihologi/farmacisti.
 Consiliere de specialitate 10-15 minute;
 Consiliere de grup
 Prescriptie/terapie comportamentala
 Materiale auto-ajutatoare.
 Alte (acupunctura, hipnoza, talazoterapie)
 Global putine evaluari precise a eficacitatii
 Referinte:

USDHHS (1994). Tobacco and the Clinician: Interventions for Medical and Dental Practice: Monograph 5..
Hollis, J.F et al. (1991). . Preventive Medicine, 20:497-507.
Janz, et al. (1987).. American Journal of Public Health, 77:805-809.
Folsom, A.R. & Grimm, R.H. (1987). American Journal of Public Health, 77:849-850.
Kottke, T.E., et al. (1990).. Journal of the American Medical Association, 259:2882-2889.
 Ce reprezintă sfatul antifumat?
 O sumă de indicaţii verbale de a opri fumatul, la care
se pot adăuga informaţii despre efectele dăunătoare ale
fumatului

“Cel mai bun lucru pe care il puteti face pt.sanatatea dv.este

oprirea fumatului.Si va sfatuiesc sa o faceti cat mai repede.Cu
cat mai repede, cu atat va fi mai bine.”

 Una din cele mai ieftine intervenţii medicale

 Randament redus: 1 din 40 de fumători ajung să renunţe
Cine poate oferi sfatul antifumat?
 Orice doctor sau reprezentant de
personal medical mediu căruia i se
adresează un pacient fumător,
poate oferi o scurtă recomandare de
renunţare la fumat.
 Evalueaza riscurile de esec

 Cauze medicale
– Boli mentale
– Sindrom depresif
– Alcoolici
– Alte toxicomanii

 Socio-economice
– Relatii cu anturajul
– Prevalenta fumatului in mediu
– Situatie sociala (risc f ridicat la cei cu situatie precara)
 Analizeaza frica de consecinte: ingrasarea
– In medie 2.8 kg/ B si 3.8 kg /F
– Uneori majora >10 Kg la 10% din B 13% din F
» 30 tigari = 300 cal
» Sevrajul modifieca comportementul alimentar, creste secretia de
insulina creste apetitul.
 Tratamentul cu substituienti nicotinici
(TSN)

Repere generale:
 o solutie logica: organismul primeste NICOTINA
in continuare, insa dintr-o alta sursa.
 absorbtia este predominant venoasa: nivel sanguin
mai redus al NICOTINEI, afectare cerebrala
intarziata (minute)
 durata terapiei: 3-6 luni
 efecte secundare: minime
 Portofoliul produselor NRT

Guma NRT Patch NRT

 Portofoliul produselor NRT
NRT inhalator NRT tablete

NRT spray nazal

 ALTE TERAPII
 Vaccinul nicotinic: principiul vaccinarii impotriva Nicotinei

 principalul motiv (dependenta) pt. care renuntarea la fumat

esueaza.

 imunitatea dezvoltata depinde de doza de vaccin/nivelele de

nicotina din sange.

 Practic, ar fi necesară vaccinarea periodică, tot timpul vieţii; din

acest motiv, în prezent, metoda nu mai suscită acelaşi entuziasm
ca în momentul descoperirii ei.
 Rolul reducerii fumatului

Reducerea in sine a fumatului are probabil

putine beneficii, dar…
 poate creste motivatia de a renunta mai
tarziu
 poate usura renuntarea ulterioara prin
reducerea dependentei de nicotina din tigari
Reducerea Nocivitatii (Harm reduction)

 Principiul: ”subiectului dependent sa i se ofere

substanta intr-o forma pura, administrata
printr-o modalitate sigura, pe o cale igienica”
* Alternativa disperata la fumatul de tigarete

 produse cu structura cvasimedicinală, denumite

şi recreaţionale (conţinand doar nicotina)
procurate în principal în circuitul farmaceutic