1.1 Istoria Tutunului Indienii Huron din America de Nord au un mit despre originea tutunului.

Se spune ca odata a fost o foamete mare si ca ntreg pamntul era neroditor. Dupa mule rugaciuni, Marele Spirit a trimis o fecioara fara straie sa faca pamntul din nou roditor si sa salveze oamenii. Ea a atins pamntul cu mna stnga, si acolo au rasarit cartofii si pamntul a devenit fertil. Apoi l-a atins cu mna dreapta si acesta a dat nastere vegetatiei si porumbului. S-a asezat, si pe tot pamntul ramas a ncoltit tutunul. Exista doua interpretari ale acestei legende: Prima ca tutunul a fost un dar pentru minte, asa cum cartofii si porumbul au fost pentru stomac si a doua ca tutunul a fost un mesaj (sau un blestem), ce arata ca darurile zeilor nu sunt nelipsite de pret. Oricare i-ar fi fost originea, tutunul era extrem de folosit de catre amerindieni la vremea la care sosea Columb. n secolul al XVI-lea doi capitani de vas au convins trei amerindieni sa-i nsoteasca la Londra. Acestia si facusera rezerve serioase de tutun pentru perioada calatoriei, iar unii dintre marinari l-au ncercat, le-a placut si au realizat ca le este foarte greu sa renunte la el. Pentru a-si satisface propriile nevoi marinarii si exploratorii au plantat terenuri n Africa, Europa si America. Echipajul lui Magellan a lasat seminte n porturile din Philippine, precum si n alte porturi. Nemtii au adus tutunul de la hotentoti (bosimanii si populatia Bantu din Africa), iar portughezii l-au luat de la polinezieni. Curnd, oriunde mergeau navigatorii, tutunul i astepta, si pe la nceputul secolului al XVII-lea micile parcele devenisera mari plantatii, extinse peste tot n lume. Navigatorii fumau oriunde ar fi crescut acesta, asa ca plantatiile s-au extins si mai mult. Ca o boala contagioasa, fumatul s-a extins de la un numar mic de indivizi la ntreaga populatie. Consumatorii au nteles rapid ceea ce amerindienii stiau de generatii: o data ce ai nceput, este greu sa renunti.

Tutunul se poate si mesteca sau poate fi transformat n pulbere si inhalat sub forma de "priza". Consumarea plantei neprelucrate sau a frunzelor sale nu este suficienta pentru destindere sau placere, si nici o alta substanta nu este un substitut adecvat. Pe masura ce tutunul patrundea n tot mai multe tari, se lupta mpotriva sa aproape ntotdeauna, considerat fiind nociv si imoral. ncercarile de a-i restrnge utilizarea nu au facut dect ca tutunul sa devina mai valoros, iar aplicarea de taxe a ncurajat contrabanda. Tutunul a fost folosit adesea ca moneda de schimb datorita valorii sale ridicate. n cele din urma factorii economici au primat pentru mai marii lumii, ajungndu-se la cstiguri importante din taxele mai sus mentionate n tari ca Marea Britanie, Italia, Franta, Rusia, Prusia si mai trziu n Statele Unite. Pe masura ce guvernele s-au convins de pericolul folosirii sale, membrii acestora au majorat taxele, simtindu-se astfel cu constiinta mpacata, asigurndu-si totodata venituri de milioane de dolari. Raspndirea tutunului, ca si a alcoolului, este rezultatul unui tip de comportament care nu putea fi eliminat nici prin lege, nici prin aplicarea de taxe si nici prin bula papala. Tutunul a fost folosit in cele mai diferite timpuri pentru tratamentul durerilor de cap, al astmului, gutei, durerilor de urechi, travaliului, si chiar cancerului. Diferitele sale efecte in ceea ce priveste comportamentul au fost de asemenea observate. Fumatul este un mod convenabil pentru oameni de a-si regulariza starea sau sentimentele, si aduce unele beneficii in controlul asupra greutatii. Nicotina are cu certitudine si efecte terapeutice, dar largul spectru de efecte daunatoare asupra organismului ne face prevazatori in aprobarea ei in scopuri terapeutice. In acceptia sa de de medicament auto-administrat tutunul este foarte convenabil, este legal, relativ ieftin si usor de gasit. Poate fi folosit aproape oriunde, cantitatea (doza) poate fi controlata cu usurinta, iar sistemul de administrare convenabil. Tutunul patrunde in sange la cateva secunde de la inhalarea fumului, unde nicotina are efect imediat asupra starii de anxietate de plictiseala sau asupra stressului. Este evident faptul ca fumatorii folosesc tutunul pentru a-si controla starile si emotiile. Este doar o aparenta faptul ca efectele fumatului sunt variate si ca efectele pe termen scurt sunt benefice.

Pe termen lung fumatul este nociv pentru sanatate si scurteaza sansele de viata. Insa intelegerea avantajelor poate oferi raspunsuri la intrebarea de ce se fumeaza? si evidentia faptul ca dincolo de avantaje exista efecte secundare care trebuie avute in vedere ulterior daca se doreste ca tratamentul sa fie pe deplin reusit. Dupa ce se supune unui proces de recoltare si prelucrare, nicotina este un produs disponibil intr-un sistem foarte avantajos de distribuire, sub forma de tigari de foi, tigarete, tutun de mestecat sau de prizat. Este ngrijortor faptul c dei rolul nefast al fumatului de igar se cunoate de mult vreme, dei cercetrile tiinifice au demonstrat din ce n ce mai convingtor impactul tutunului cu o gam tot mai larg de afeciuni, numrul fumtorilor i al produciei de igri se menine n cele mai multe ri la un nivel incredibil de ridicat. Cultura tutunului se practic aproape n toate rile cu excepia regiunilor cu clim extrem de rece. Aproximativ 120 de ri cultiv tutunul pentru consumul intern i pentru export, iar n rile n curs de dezvoltare, producia de tutun crete cu o mare rapiditate. O statistic din 1976 arat c numrul de igarete produse n acel an n lume se ridica la 3850 miliarde. n general consumul cel mai mare de igri se semnaleaz n rile cele mai industrializate. Primul loc n lume l dein Statele Unite, cu cel mai mare consum de igri, n medie 2700 igri de persoan pe an. n majoritatea rilor europene peste 50% dintre brbii aduli fumeaz n medie 15 igri pe zi. n timp ce n rndul brbailor se semnaleaz o tendin procentual de scdere a fumtorilor, numrul femeilor fumtoare sporete an de an. Statisticile atest c femeile devin din ce n ce mai mult victimele cancerului de plmni i ale bolilor coronariene n legtur direct cu consumul sporit de igri. Consumul de igri a crescut i n rndul tineretului, cu toate consecinele sale nefaste asupra organismelor tinere. Date statistice menioneaz c n Belgia 50% dintre tineri fumeaz de la vrsta de 15 ani; n Germania 36% dintre copii de la 10 12 ani sunt fumtori antrenai; n Italia 60% dintre biei sunt fumtori de la 15 ani. O anchet n America Latin arat c n aceast parte a globului 45% dintre brbai i 18% dintre femei, fumeaz. ntr-un studiu fcut de Barnea printre studenii din diferite centre universitare din ara noastr s-a constatat c procentul studenilor fumtori se situeaz ntre 50 60%, iar al

studentelor fumtoare a fost de 27 32%. Pe parcursul cercetrilor efectuate n timp de diveri autori se constat de asemenea o tendin periculoas i anume aceea a reducerii progresive a vrstelor de debut ale fumatului. Dei sunt bine cunoscute efectele vtmtoare imediate i ndeprtate ale fumatului asupra sntii, tinerii i tinerele ncep s fumeze ocazional sau devin fumtori permaneni din cele mai diferite cauze, unele puerile: din curiozitate, din imitatie, din dorina de a fi n rndul oamenilor, de a prea maturi, de a prea emancipai, de a nu fi considerai pap lapte, de a cpta un plus de independen, de a rezista mai mult la oboseal, la efort intelectual sau ca antidot al stresurilor diferite . Iat deci c de la nite motivri banale, lipsite de orice fundament logic, tinerii devin victimele unui viciu cu implicaii negative dintre cele mai grave asupra sntii.

1.2 Metode de reducere sau stopare a consumului nicotinei ntruct flagelul fumatului a luat proporii ngrijortoare se pune problema interveniei hotrte pentru combaterea acestuia. Cum tabagismul nu poate fi rezolvat prin mijloace clasice ale medicinii preventive, msurile trebuie s vizeze obiectivele variate, susceptibile s duc la diminuarea progresiv a fumatului i implicit a consecinelor sale nefaste. Campania mpotriva fumatului nu prea a fost luat n seam decenii ntregi. Situaia a nceput s se schimbe abia n 1950, cnd medicii au atras atenia asupraefectului cancerigen al fumatului, odat cu creterea ngrijortoare a cancerului pulmonar. n 1962, Italia este prima ar n care se interzice reclama pentru tutun, iar n 1970, Organizaia Mondial a Sntii intervine cu prestigiul ei, avertiznd c numeroase boli sunt legate de tutun i susinnd prin toate mijloacele lupta antitabacic.

n diverse ri s-au luat msuri menite s ajute pe fumtori n a abandona aceast deprindere i de a proteja totodat pe nefumtori. Este vorba de interzicerea fumatului n instituiile publice, birouri, mijloacele de transport n comun, spitale, reuniuni publice, edine etc. S-au luat msuri tehnologice care s duc la limitarea efectelor nocive ale igrilor prin limitarea substanelor toxice (gudron i nicotina) cu efect cancerigen i s-au introdus n igri unele substane care nlocuiesc tutunul. Se extinde tot mai mult obligativitatea de a se meniona substanele toxice coninute in tigri, concomitent cu limitarea publicittii pentru diversele tipuri de tigarete. O alt metod de lupt antitabacic este i politica preurilor prin taxarea acestora dup gradul de nocivitate, ndemnnd astfel pe fumtori ctre consumul de igri mai ieftine. Pretutindeni unde a fost lansat campania contra fumatului, s-a remarcat o diminuare a consumului de igarete i odat cu aceasta scderea incidenei consecinelor grave amintite. n America, printr-o campanie antitabacic susinut, numrul fumtorilor aduli a sczut de la 52 la 39%. n anul 1975, 3 fumtori brbai din 7 renunaser la obiceiul lor. n prezent, cea mai mare parte dintre medicii din Anglia sunt nefumtori sau au ncetat s fumeze. Anchetele efecuate n rndul acestora au indicat o scdere notabil a incidenei cancerului pulmonar i a altor boli asociate tabagismului. Aceste date ne ntresc convingerea c st n puterea noastr s eredicm acest flagel care aduce atata suferint omenirii i putem asista chiar n decursul unei generaii la efectele favorabile asupra sntii, odat cu lupta antitabagic susinut i eficient.
Europa se zbate in ultimii ani sa diminueze impactul fumatului pe de o parte, iar pe de alta parte sa impuna un control mai strict asupra jucatorilor din piata tigaretelor. Fumatorilor li "s-a interzis" accesul in baruri si restaurante, ba, in unele tari, chiar si la locul de munca, iar reactiile la aceasta masura au fost mixte. Controlul mai accentuat al guvernelor europene asupra jucatorilor si a pietei in general este incercat prin introducerea de catre cateva tari europene a unui pret minim de vanzare al tigaretelor care aduce venituri sigure la bugetul de stat, elimina pericolul declansarii unor razboaie ale preturilor intre jucatori si le permite acestora sa isi configureze bugete si venituri mai stabile.

Noile reguli ale tigarilor pun marketingul la treaba. Creativitate, brainstorming, inovatie. Acestea sunt cu siguranta cuvintele care se aud cel mai des pe coridoarele companiilor producatoare de tigari, toti managerii fiind in cautarea unor solutii cat mai eficiente de compensare a interzicerii publicitatii in presa scrisa si outdoor. Se poate spune ca 2007 este anul nefumatorilor. Asta, pentru ca, incepand de la 1 ianuarie, producatorii de tigari trebuie sa respecte o serie de reglementari noi, introduse cu scopul de a-i feri pe nefumatori de campaniile publicitare. Astfel, companiile vor avea voie sa-si faca publicitate doar la punctele de vanzare a tigarilor si prin canale neconventionale, ramanand fara doua dintre cele mai vizibile canale: presa scrisa si panourile outdoor. Mai mult, pachetele de tigari vor fi redesenate, nu vor fi comercializate tigari la bucata sau in pachete care contin mai putin de 20 de tigari, iar continutul de gudron, nicotina si monoxid de carbon va trebui sa se incadreze in limite stricte si sa fie inscriptionat pe pachet. Printre noutatile pe care le aduce 1 ianuarie 2007 se numara obligativitatea firmelor de a aplica, pe toate produsele din tutun, in special pe pachetele de tigarete, cu exceptia produselor din tutun care nu se fumeaza, a unor avertismente generale si a unor avertismente aditionale de dimensiuni marite fata de cele actuale si intr-o modalitate care sa asigure un contrast de vizibilitate fata de restul pachetului, de o asa maniera incat sa asigure aparitia tuturor acestor texte. Companiilor li se interzice sa produca si sa importe produse care nu respecta noile reglementari, dar li se acorda un termen de maximum 12 luni de la intrarea in vigoare a dispozitiilor, pentru a epuiza stocurile de produse din tutun, neconforme cu noile texte de lege, dar aflate deja in circuitul comercial. 1.3 Piata tigaretelor- o continua batalie Piata tigaretelor are o valoare anuala de circa 1 miliard de euro, iar principalii jucatori sunt Philip Morris, British American Tobacco (BAT), Japan Tobacco International (JTI) .Harta preturilor unui pachet de tigarete din Europa plaseaza Romania pe ultimele locuri cu o medie de 0,8 euro fata de o medie de 1,5 euro in sud-estul Europei si maxime de 5-6 euro in vestul Europei.O noua clasare la sfarsitul unui clasament, fie el si pe tutun, nu poate fi considerata buna pentru ca, in final, spre deosebire de un automobil sau un aragaz, piata tigaretelor are un regim mult mai strict in toate tarile europene, dar si pentru

ca aproape 70% din incasarile venite de aici merg catre bugetul de stat. Piata tutunului a fost destul de tulburata in 2004, fiind marcata de un nou razboi al tigarilor, declansat, la 20 septembrie, de British American Tobacco. Regulile sunt destul de simple: un jucator face o mutare, ca la sah, si asteapta reactiile celorlalti. In cazul razboiului de preturi la tigari, armele sunt scaderile de pret. Dupa primele reduceri de pret aplicate de BAT, au reactionat si ceilalti jucatori mari Philip Morris (PM) si Japan Tobacco International (JTI). Desi miezul actiunii s-a concentrat intre sfarsitul lui septembrie si finele lui octombrie, lunile urmatoare pareau sa fi adus o perioada de acalmie. Totusi, in a doua parte din decembrie, BAT s-a hotarat sa faca o mutare de forta, prin reducerea pretului la una dintre cele mai puternice marci: Kent. Miza unui razboi de preturi la tigari este castigarea unei cote de piata mai mari. In acest caz, BAT doreste sa ajunga pe primul loc, pozitie pe care a pierdut-o in cursul acestui an, in favoarea lui Philip Morris. Astfel, BAT detinea in luna august 31% din volumul si 34% din valoarea pietei, conform studiilor ACNielsen. In aceeasi perioada, PM detinea o cota de piata in volum de 33% si in valoare de 36%. Impactul unui asemenea razboi poate fi important, daca urmarim efectele razboiului din 2002: JTI ocupa primul loc, urmat la mica distanta de BAT. PM ocupa pozitia a treia. In cateva luni, clasamentul era schimbat radical (BAT, PM si JTI) si s-a pastrat pana in 2004, cand BAT a pierdut pozitia de lider, in favoarea PM. Cea mai importanta repozitionare de produs a fost atunci pentru L&M, care a coborat din segmentul de preturi medium in low. Ca urmare, cel mai puternic afectate marci din segmentul low au fost atunci More si Winchester (ambele de la JTI). Volumul pietei este de 35-36 miliarde de tigarete, iar valoarea este de 1 miliard de dolari, conform estimarilor companiilor. In acest context, BAT a inregistrat anul acesta o cifra de afaceri de 9.970 de miliarde de lei (350 de milioane de dolari), din care accizele reprezinta 59%. In afara de cei trei jucatori internationali, pe piata mai activeaza si Societatea Nationala Tutunul Romanesc (SNTR), cele mai puternice marci din portofoliul sau fiind Snagov si Carpati. Un alt competitor este Gallaher Austria Tabak, care apartine grupului

international Gallaher Group. Compania, cu marcile Ronson si Benson & Hedges, a inaugurat toamna aceasta o unitate de productie in Romania. 2.1 Studiu asupra consumatorilor de tigari n ultimele decenii,una din problemele eseniale ale firmelor productoare o constituie cunoaterea manierei n care vor rspunde consumatorii la diveri stimuli pe care i vor folosi n vederea atingerii elului lor final-profitul ct mai mare. Studierea comportamentului consumatorului a devenit o preocupare a specialitilor n marketing ,ntruct ei pot afla cum i aleg cumprtorii bunurile i serviciile necesare satisfacerii multiplelor nevoi,care sunt stimulii, factorii care le influeneaz alegerea. Comportamentul de cumprare al consumatorului ,ca domeniu de cercetare a marketingului,se refer la comportamentul consumatorilor finali, care cumpr bunuri i servicii pentru consum personal-persoane individuale i gospodrii-prin care i satisfac cerinele curente sau i indic rolul n societate. Factorii care influeneaz comportamentul consumatorului: factori individuali (personalitatea, stilul cognitiv, stilul de via i riscul perceput) factorii mediului se refer la:factori socio-demografici(curba vieii de familie,clasele sociale) grupuri de referin,familia,mediul economic n ampla analiz pe care o face n comportamentului consumatorului Ph. Kotler pornete de la analiza factorilor care l influeneaz: factori culturali reprezentai de :cultura,subcultura, i clasa social factori sociali includ:grupuri de referin,familia, roluri factori personali: vrsta i stadiul din ciclul de via,ocupaia, stilul de via, circumstanele economice, personalitatea i prerea despre sine factori psihologici :motivaie,percepie,nvare,convingeri i atitudini De mai bine de jumatate de secol se stie ca tutunul ucide. Aproape in fiecare zi, in lume apare cate un studiu care aduce noi date privind riscurile fumatului. Cu toate

acestea, tot in fiecare zi , mii de tineri din intreaga lume incearca prima tigara, precipitand aparitia unei dependente pentru o viata si, in cele din urma , decesul. Pe baza chestionarului prezentat mai jos, se vor stabilii criterii de consumatori in functie de varsta, sex, provenienta si profesie. In cadrul acestei cercetari au fost chestionati 120 de subiecti, cu varsta cuprinsa intre 18 si 70 de ani.

2.2 CHESTIONAR Buna ziua! Ma numesc. Firma noastra intocmeste o cercetare de piata referitoare la consumul de tigari .V-as ruga daca imi puteti acorda cateva minute din timpul dumneavoastra pentru a raspunde la cateva intrebari legate de acest subiect. Va asigur ca informatiile oferite de dumneavoastra sunt confidentiale. Nume Varsta Sexul (m\f ) Profesia . Provenienta (rural\urban) 1.Sunteti fumator? Daca da, cate tigari fumati pe zi? a) Mai putin de 10 2. Ce tip de tigari preferati? a) Foarte usoare b) Usoare c) Normale b) 10-20 c) Mai mult de 20

3Considerati acest viciu daunator sanatatii d-voastra? a) Da b) Nu c) Poate

4. Ce influenta are viciul de a fuma asupra bugetului d-voastra? a) Negativa b) Pozitiva c) Nici o influenta

5. Va considerati sclavul propriei tigari? a) Da 6. Ati dori sa renuntati la fumat? b) Nu

a) Da

b) Nu Va multumesc pentru timpul acordat!

c) Nu pot renunta

Prin acest chestionar s-a urmarit obtinerea unor rezultate in privinta dependentei si actiunii negative a tutunului, respectiv opinia persoanelor de diferite categori de varsta referitor la influenta fumatului asupra lor, atat din punct de vedere al costurilor materiale, cat si al sanatatii. Principalele aspecte cercetate: Gradul de dependenta fata de aceste substante, rezultata din raspunsurile de la primele doua intrebari; Gradul de constientizare a consumatorilor asupra nocivitatii substantelor si modul in care se resimte consumul in bugetul personal, rezultate din intrebarile trei si patru; Personalitatea fiecarui intervievat reflectata prin prisma dependentei fata de nicotina, rezultata din ultimele doua intrebari. Astfel se poate observa influenta fumatului asupra oricaruia dintre noi, indiferent de statutul propriu, mai exact din perspectiva faptului discutat mai sus, si anume dependenta.

3.1 Date rezultate in urma completarii chestionarelor -SEGMENTARI Varsta 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 18 26 30 45 18 22 44 35 21 27 47 37 27 29 18 33 44 49 37 42 51 47 54 34 18 46 47 32 42 18 26 20 22 21 20 24 24 21 Sexul F M F F M F F M M F M F F M M F M M M F M F F M F F M F M M M F M M M M M F Profesia Eleva Agent imob. Secretara Inginer Elev Studenta Asistent soc. Taximetrist Barman Asistenta Director Contabila Secretara Operator PC Elev Casnica Economist Croitor Instalator sanitar Lucrator comerc. Zugrav Pensionara Pensionara Inginer Eleva Asist.med. Gardian Invatatoare Profesor Elev Jurist Studenta Student Student Student Inspector Economist Studenta Provenienta Urban Rural Urban Rural Urban Rural Rural Rural Urban Urban Urban Rural Urban Urban Urban Rural Urban Urban Urban Urban Urban Rural Rural Urban Urban Rural Urban Urban Rural Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Rural

39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83

21 46 26 42 41 45 40 27 19 39 46 41 36 24 40 23 28 31 22 30 18 24 19 45 47 43 51 27 30 28 29 18 57 28 23 27 30 23 18 22 35 21 29 32 40

M M F F F F M M F M M M M F M M M M F M M M F M M F M M M F M M F M F F M M M F M F M F F

Student Lacatus Contabil Contabil Contabil Contabil Tehnician Manager Studenta Tehnician Mecanic Profesor Sofer Casnica Administrator Student Fotograf Somer Studenta Avocat Elev Ospatar Eleva Inginer Contabil Contabil Electronist Sculptor Tamplar Asist. Med. Electrician Elev Casnica Somer Studenta Asist. Prof. Operator Vanzator Elev Studenta Electronist Studenta Mecanic auto Contabila Invatatoare

Urban Urban Rural Urban Urban Urban Rural Rural Urban Urban Urban Urban Rural Rural Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Rural Urban Urban Rural Urban Urban Urban Rural Urban Rural Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Rural Rural

84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120

33 22 20 70 42 65 25 21 27 35 57 42 49 22 53 60 31 44 55 43 40 40 29 27 21 23 37 38 33 41 25 43 46 30 40 31 37 -RASPUNSURI1. 2. Foarte usoare

M F M M M F M M F M M F M F M M M M M M M M M M M F M M M M F M F M F M M

Fochist Studenta Student Pensionar Programator PC Pensionara Bodyguard Student Profesoara Sofer Ceasornicar Electronista Taximetrist Vanzatoare Tamplar Somer Vanzator Cameraman Cizmar Mecanic Patron Lucrator comer. Arhitect Vanzator Student Studenta Sofer Pictor Doctor Decorator int. Studenta Salubrizare Tesatoare Operator PC Confectionera Bijutier Distribuitor

Urban Urban Urban Rural Urban Rural Urban Urban Urban Rural Rural Rural Rural Urban Rural Rural Urban Rural Rural Rural Urban Rural Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Urban Rural Rural Urban Rural Rural Rural

3. Da

4. Negativa

5. Nu

6. Da

Mai putin de 10

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29

10-20 10-20 10-20 Mai putin de 10 10-20 10-20 Mai mult de 20 Mai putin de 10 10-20 10-20 10-20 Mai mult de 20 10-20 10-20 10-20 Mai mult de 20 10-20 Mai mult de 20 10-20 10-20 Mai putin de 10 Mai putin de 10 Mai mult de 20 10-20 Mai putin de 10 10-20 10-20 Mai mult de 20

Normale Normale Normale Foarte usoare Normale Normale Normale Usoare Usoare Normale Foarte usoare Normale Usoare Normale Usoare Usoare Usoare Normale Normale Normale Foarte usoare Usoare Usoare Usoare Usoare Foarte usoare Usoare Normale

Poa te Da Poate Nu Poate Da Da Nu Da Da Poate Da Da Poate Da Da Da Poate Da Da Da Poate Poate Poate Da Poate Da Da

Nici o influenta Nici o influenta Pozitiva Nici o influenta Pozitiva Pozitiva Nici o influenta Nici o influenta Negativa Nici o influenta Nici o influenta Negativa Nici o influenta Negativa Negativa Nici o influenta Negativa Nici o influenta Negativa Negativa Negativa Negativa Negativa Nici o influenta Pozitiva Nici o influenta Negativa Nici o

Nu Da Da Nu Da Da Nu Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Da

Nu Nu pot renunta Nu pot renunta Nu pot renunta Nu Nu pot renunta Da Nu Nu Da Nu Da Da Nu Da Da Da Nu pot renunta Nu pot renunta Nu pot renunta Da Nu Nu Nu Da Da Da Nu pot

30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57

10-20 Mai putin de 10 10-20 Mai mult de 20 Mai mult de 20 10-20 10-20 10-20 Mai putin de 10 10-20 Mai putin de 10 Mai putin de 10 Mai putin de 10 10-20 10-20 10-20 10-20 Mai putin de 10 Mai mult de 20 10-20 10-20 Mai mult de 20 Mai putin de 10 10-20 10-20 10-20 Mai mult de 20 Mai mult de 20

Usoare Foarte usoare Usoare Usoare Usoare Usoare Usoare Usoare Usoare Usoare Usoare Usoare Foarte usoare Foarte usoare Normale Usoare Usoare Foarte usoare Usoare Usoare Usoare Normale Foarte usoare Foarte usoare Usoare Normale Usoare Usoare

Poate Da Da Da Da Da Da Da Da Da Poate Da Da Da Da Poate Da Nu Poate Da Da Poate Da Da Da Da Poate Poate

influenta Nici o influenta Negativa Negativa Negativa Negativa Negativa Negativa Negativa Nici o influenta Negativa Nici o influenta Negativa Negativa Negativa Negativa Negativa Negativa Pozitiva Negativa Negativa Negativa Nici o influenta Negativa Nici o influenta Negativa Nici o influenta Pozitiva Nici o influenta

Nu Nu Nu Nu Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Da Da Da Nu Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Da Nu Nu Da

renunta Nu Nu Nu pot renunta Nu Nu Nu Da Da Da Da Da Nu Da Da Nu Nu Da Da Un Nu pot renunta Da Da Da Da Da Da Da Un

58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85

10-20 Mai mult de 20 10-20 Mai putin de 10 10-20 10-20 10-20 Mai putin de 10 Mai mult de 20 10-20 10-20 Mai putin de 10 10-20 Mai putin de 10 10-20 Mai mult de 20 Mai putin de 10 Mai mult de 20 10-20 Mai mult de 20 10-20 Mai putin de 10 Mai putin de 10 10-20 Mai mult de 20 10-20 10-20 Mai putin de 10

Usoare Normale Usoare Foarte usoare Normale Usoare Foarte usoare Usoare Normale Normale Usoare Foarte usoare Normale Foarte usoare Normale Usoare Usoare Normale Normale Usoare Foarte usoare Usoare Foarte usoare Normale Usoare Usoare Normale Foarte

Poate Poate Poate Poate Poate Da Da Da Da Da Da Poate Poate Nu Da Poate Da Da Poate Da Poate Da Poate Da Da Da Da Da

Negativa Nici o influenta Negativa Nici o influenta Negativa Negativa Negativa Nici o influenta Negativa Negativa Negativa Nici o influenta Nici o influenta Nici o influenta Negativa Negativa Negativa Nici o influenta Nici o influenta Negativa Negativa Negativa Nici o influenta Nici o influenta Negativa Negativa Negativa Negativa

Nu Nu Nu Nu Da Nu Da Nu Nu Nu Da Nu Nu Nu Da Nu Nu Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu

Da Un Da Nu Da Nu pot renunta Da Nu Da Da Da Da Nu Nu Nu pot renunta Nu pot renunta Nu Da Da Nu Da Nu Nu Da Nu Da Da Da

86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109

10-20 10-20 10-20 10-20 Mai mult de 20 Mai mult de 20 Mai putin de 10 10-20 10-20 Mai mult de 20 10-20 Mai putin de 10 Mai putin de 10 Mai mult de 20 10-20 10-20 Mai mult de 20 10-20 10-20 10-20 10-20 Mai mult de 20 10-20 10-20

usoare Usoare Normale Usoare Normale Normale Usoare Foarte usoare Usoare Usoare Normale Normale Usoare Normale Normale Normale Usoare Normale Normale Foarte usoare Normale Normale Normale Normale Usoare

Da Da Da Poate Poate Poate Da Poate Da Poate Poate Da Poate Da Da Poate Poate Da Da Poate Da Da Da Da

Negativa Negativa Negativa Negativa Nici o influenta Nici o influenta Negativa Negativa Negativa Nici o influenta Negativa Negativa Negativa Negativa Negativa Negativa Negativa Pozitiva Nici o influenta Nici o influenta Nici o influenta Negativa Nici o influenta Negativa

Nu Nu Nu Nu Nu Nu Da Da Nu Da Da Nu Nu Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu

Da Da Da Nu Nu pot renunta Nu pot renunta Nu Da Nu Nu pot renunta Da Da Nu pot renunta Nu pot renunta Da Nu pot renunta Nu pot renunta Da Da Nu Da Da Nu Da

110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120

Mai mult de 20 Mai mult de 20 10-20 10-20 10-20 10-20 10-20 Mai mult de 20 Mai mult de 20 10-20 10-20

Normale Usoare Usoare Usoare Usoare Normale Usoare Foarte usoare Normale Usoare Usoare

Da Poate Da Da Poate Poate Da Da Poate Poate Da

Pozitiva Negativa Nici o influenta Negativa Nici o influenta Nici o influenta Nici o influenta Pozitiva Negativa Nici o influenta Negativa

Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Da Nu Nu

Da Da Da Da Da Nu Da Da Nu pot renunta Da Da

4.1 Analiza si interpretarea datelor care reies din sondaj

In cadrul acestei cercetari au fost chestionati 120 de subiecti, cu varsta cuprinsa intre 18 si 70 de ani. Putem clasifica subiectii dupa trei categorii de varsta: 1) 18-25 (30%) 2) 26-45 (54%) 3) 46-70 (16%) Dintre acestia, din punct de vedere al sexului, au raspuns la chestionar astfel: Masculin - 77 persoane

Feminin - 43 persoane In privinta ocupatiei, subiectii se pot clasifica in doua categori mari: elev/studenti si muncitori. Din acestia, din urma marea majoritate ocupa profesii modeste, in ceea ce priveste venitul de pe urma acestor activitati sau nivelul de cultura implicat. . Astfel, observam ca majoritatea indivizilor apartin clasei de mijloc din punctul de vedere economic, social . In ceea ce priveste cea de-a patra variabila de segmentare, provenienta, observam ca: Urban - 70% din persoanele chestionate Rural - 30% din persoanele chestionate Pentru cercetarea acestor chestionare, am analizat toate cele 120 chestionare la nivelul fiecarei intrebari in parte. Asadar: 1.Din prima intrebare s-a constatat ca majoritatea persoanelor fumeaza zilnic: intre 10 si 20 de tigari, cei mai multi fiind barbati intre 25 si 45 de ani, provenind din mediul rural; mai putin de 10 tigari, respectiv 20 persoane ( 25% barbati si 75% femei, majoritatea dintre femei incadrandu-se in grupa de varsta 18-25 de ani, provenind din mediul urban) intre 10-20 tigari, respectiv 70 persoane ( 63% barbati, 37% femei, majoritatea dintre barbati fiind in categoria de varsta 25-45, cei mai multi fiind din mediul rural) mai mult de 20 tigar, respectiv 30 persoane (63% barbati si 37% femei, cei mai multi dintre barbati fiind din categoria 26-45 de ani) 2. A doua intrebare arata ca cei chestionati prefera tigarile: usoare si normale, cei mai multi sunt barbati cu varsta intre 25 si 45 de ani, cu provenienta urbana; foarte usoare-17 persoane (65% femei, 35% barbati, femeile avand varsta intre 15 si 45 de ani din mediul urban) usoare-52 persoane (64% barbati si 36% femei, dintre barbati majoritatea fac parte din grupa de varsta 18-25 si 26-45 de ani din mediul urban)

 normale- 51 de persoane persoane (67% barbati si 33%femei, dintre barbati cei mai multi fiind in categoria 26-45 ani provenind din mediul urban) 3. A treia intrebare se refera la influenta tutunului asupra sanatatii fiecaruia, peste 70%, indiferent de varsta,sex, profesie sau mediul de provenienta, fiind de acord ca tutunul dauneaza sanatatii. 4.A patra intrebare denota faptul ca acest viciu afecteaza negativ bugetul pentru 40% dintre cei chestionati, pentru 10% are o influenta positiva, iar pentru 50% dintre ei nu are nici o influenta. Cei care considera ca fumatul influenteaza negativ bugetul sunt atat barbati, cat si femei in egala masura, apartinand tuturor categoriilor de varsta. 5. Cea de-a cincea intrebare se refera indirect la opinia individului referitoare la dependenta lui fata de fumat, majoritatea (72%) afirmand ca nu sunt sclavii propriei tigari, cu toate ca multi dintre ei au declarat ca fumeaza peste 10 tigari, adica un numar ce denota dependenta, putini fiind aceia care au recunoscut ca acest viciu a pus stapanire pe propria persoana (28%). Din acest procent de 28% care au recunoscut acest lucru o mare parte apartin sexului feminin, din categora de varsta 26-45, cu provenienta rurala. 6. In cadrul celei de-a sasea intrebari s-a urmarit a treia varianta de raspuns, nu pot renunta, pentru a se observa gradul de dependenta a indivizilor. Din 120 de persoane, au raspuns la aceasta varianta aproape 20%. Dar trebuie sa luam in considerare faptul ca in aceeasi situatie se afla si o buna parte dintre cei care au raspuns ca vor sa renunte la fumat (68%). Astfel acel procent de 20% se poate ridica pana la 88%. Din acest procent de 20%, care au raspuns cu nu pot renunta observam ca majoritatea sunt barbati de peste 25 de ani, provenind din mediul rural.

5.1 Concluzii finale In ceea ce priveste problema urmarita si anume dependenta in randul fumatorilor, concluzionam ca majoritatea fumatorilor sunt dependenti de nicotina, intrucat se observa

ca indivizii consuma zilnic un numar mare de tigari (medicii considera indivizii ce fumeaza mai mult de 10 de tigari pe zi ca fiind fumatori cronici). Cei mai multi dintre dependenti sunt de sex masculin, incadrandu-se in categora de varsta 26-45 de ani, atat cu provenienta urbana, cat si rurala. Cu toate acestea fumatorii sunt constienti de pericolul la care se expun, multi dintre ei incercand sa diminueze dependenta, fumand tigari usoare si foarte usoare, adica cu concentratie de nicotina mica. Persoanele de sex feminin s-au dovedit a fi mai putin dependente, ele consumand un numar mai mic de tigari, preferandu-le pe cele foarte usoare sau usoare. La fel ca barbatii, femeile sunt de acord cu ideea ca tutunul dauneaza grav sanatatii, la fel si in privinta influentei negative asupra bugetului. In urma analizei grupei de varsta 18-25 de ani, observam ca numarul persoanelor care sufera de acest viciu este in crestere,dependenta aparand imediat de la inceputul consumului de tutun, impactul dependentei fiind foarte rapid, 1 din 4 indivizi din aceasta categorie declarand ca nu pot renunta. O alta idee este ca tinerii nu sunt la fel de ingrijorati ca cei mai in varsta in ceea ce priveste aceasta influnta negativa a tutunului.

In concluzie: dependenta este mai accentuata la barbatii de peste 30 ani care provin din mediul rural; tinerii sunt predispusi din ce in ce mai mult la fumat; fumatul afecteaza negativ in buna masura atat sanatatea, cat si bugetul multor oameni.