Sunteți pe pagina 1din 14

CURS 1 si 2

28.02.2011/4.03.2011 ORGANITE CITOPLASMATICE

Organelele endocitoplasmatice sau organitele citoplasmatice se gsesc mprstiate n citosol. Unele sunt vizibile n microscopia optic, fiind delimitate de endomembrane (mitocondrie, complex Golgi, reticul endoplasmatic, lizozomi, peroxizomi n celulele animle si cloroplaste n celulele vegetale) si organite care sunt vizibile numai n microscopia electronic (ribozomii, centrul celular microfilamente si microtubuli). Organelele endocitoplasmatice au functii caracteristice diferentiate dar si functii comune, cum ar fi miscrile la nivel celular si subcelular n citoschelet, generarea energiei de mitocondrii, sinteza si secretia de proteine ctre reticulul endoplasmatic ( !) si aparatul Golgi, digestia celular de ctre lizozomii si nu n cele din urm, metabolismul "#O# de ctre peroxizomi. $ceast functionalitate distinct este determinat n primul r%nd de setul particular de proteine pe care le contine fiecare din aceste compartimente subcelulare. Un factor foarte important n stabilirea arhitecturii celulare din moleculele proteice, lipidice, acizii nucleici si alte componente este sortarea proteinelor, mai precis directionarea polipeptidelor nou sintetizate ctre membrana sau organitul cruia i sunt destinate. Unele sunt directionate spre plasmalem, unde vor avea rolul de receptori pentru recunoasterea hormonilor, altele se elimin la exterior pentru a constitui matricea extracelular, altele vor fi componente ale membranei, asigur%nd pomparea ionilor, iar altele, cum ar fi $ &' polimeraze sau $(& ' polimeraze vor trebui directionate n nucleu, lizozomi sau mitocondrii. Nucleul contine ntregul genom si este principalul loc unde se desfsoar sinteza $(&'ului si a $ &'ului. )n *urul nucleului se afl citosolul si organitele aflate n suspensie n acesta. Citosolul ocup mai putin de *umtate din volumul celular si reprezint locul unde se desfsoar, nu numai sinteza proteinelor, ci si o serie de reactii prin care sunt degradate molecule mici, iar altele sunt sintetizate pentru a asigura +materia prim, de sintez a macromoleculelor. -e l%ng aceste organite mrginite de membrane, celulele mai contin si alte vezicule mici care actioneaz ca transportori ntre organite, precum si alte vezicule care comunic cu membrana plasmatic n procesul de secretie si endocitoz. .ompartimentul citoplasmatic a unei celule eucariote este spatiul intercelular situat ntre membrana plasmatica si nucleu.
Co !o"e"tele cito!l#s #tice . .itoplasma contine o varitate de organite membranare, structuri filamentare, particule si incluziuni. $ceste structuri sunt ncon*urate de citosol, ce este compus din apa, ioni, diversi metaboliti, inclusiv aminoacizi si nucleotide, numeroase proteine si molecule precum glucoza si adenozin'trifosfat ($/-).

P$i"ci!#lele c#i #le %iosi"te&ei i" cito!l#s #. .itoplasma celulelor eucariote este subdivizata ntr'o serie de organite membranare distincte. $numite functii specifice existente n celule sunt repartizate organitelor celulare. Organitele apartin%nd unei cai biosintetice sunt interconectate prin transportul vezicular. Un mecanism general al transportului vezicular explica micarea proteinelor si a fosfolipidelor ntre si prin organitele membranare ale unei caii de biosinteza.
0eziculele se formeaza si se desprind dintr'un compartiment membranar a*ung la urmatorul compartiment membranar al caii (ex. compartimentul tinta), fuzioneaza cu acesta si si elibereaza continutul. 0eziculele se desprind apoi din membrana tinta si se rentorc fuzion%nd cu membrana de origine pentru a prelua un alt transport. )n acest mod, organitele membranare retin identitatea lor unica n timp ce produsele de biosinteza trec prin acestea. 'iosi"te&# !$oteic# . .alea intracelulara pentru sinteza si secretia proteica ,leaga reticulul endoplasmic rugos ( ! ), aparatul Golgi si reteaua golgi trans ( G/). $numite proteine si ncep sinteza n ! , sunt apoi transportate la aparatul Golgi, unde sunt prelucrate si sortate n reteaua trans, spre destinatiile finale. 'iosi"te&# (os(oli!i)elo$ e %$#"#$e . .alea intracelulara pentru sinteza si distributia fosfolipidelor membranare leaga reticulul endoplasmic neted ( !&) de ! , de unde fosfolipidele sunt distribuite altor organite n calea biosintezei proteice prin intermediul veziculelor. -roteinele de schimb a fosfolipidelor transporta fosfolipide de la !& la alte organite care nu sunt n calea biosintezei proteice.

1. RI'O*OMII ibozomii sunt organite celulare care realizeaza sinteza proteinelor. $ceste organite sunt constituite din $ & ribozomal si proteine ribozomale , denumite ribonucleoproteine sau &-.
1

ibozomii participa la procesul de translatie a $ &m in lanturi polipeptidice, sintetizand astfel proteine pe baza instructiunilor genetice. ibozomii pot exista in stare libera in citoplasma, sau pot fi atasati la membrana reticulului endoplasmatic (formand reticulul endoplasmatic rugos) sau la membrana nucleara. ibozomii au fost descoperiti de George !mil -alade care a primit -remiul &obel pentru medicina in anul 1234. ibozomii au fost denumiti corpusculii lui Palade. $ceste organite, denumite initial granulele lui -alade, au fost numite ulterior , ribozomi de catre ichard 5. oberts in 1267. ibozomii in stare libera se gasesc in toata citoplasma celulei. -roteinele sintetizate de acesti ribosomi sunt proteine cu destinatie si functii intracelulare. ibozomii pot fi atasati la membrana reticulului endoplasmatic ( !) si in acest caz, proteinele sintetizate sunt inserate in !, sunt prelucrate si ulterior transportate catre destinatie (eg. membrana celulara) sau pot fi secretate in afara celulei prin exocitoza. (iferentele intre ribosomii liberi si cei atasati sunt doar de ordin spatial (mod de distribuire in celula) dar ceea ce priveste structura si functia, sunt identici. ibozomii au forma aproximativ sferica, cu un diametru in *ur de #8 nm si sunt vizibili doar la microscopul electronic. -ot reprezenta pana la #69 din greutatea uscata a celulelor cu o sinteza proteica intensa (de exemplu o celula pancreatica sintetizeaza 6 milioane proteine pe secunda). St$uctu$# ibosomii sunt alcatuiti din doua subunitati (figura 1), subunitatea mica si subunitatea mare, care formeaza un ansamblu (figura 2) cu rolul de a traduce lantul $ & mesager intr'un lant polipeptidic, in timpul sintezei proteice. :a procariote subunitatile ribosomale sunt formate din una sau doua molecule de $ & mari, denumite $ & ribozomal ($ &r) si diferite molecule proteice. :a eucariote, subunitatile ribosomale sunt formate din una sau trei molecule $ &r si molecule proteice mai mici. ;tudii de cristalografie au demonstrat ca in apropierea situsurilor in care se produce sinteza polipeptidelor nu exista proteine ribosomale. $cest fapt sugereaza ca proteinele ribosomale functioneaza drept structura a ribosomului si stimuleaza capacitatea $ & ribozomal de a sintetiza proteine. Su%u"it#tile $i%oso #le

+i,u$# 1 ;ubunitatea mica ($) si +i,u$# 2. ibozomul format prin asamblarea subunitatea mare (5), vedere laterala si din celor doua subunitati. fata.

<ig.=.;tructura atomica a subunitatii ribozomale 68;.-roteinele sunt coloare in albastru si moleculele $ & in galben. ;itusul activ, adenina #47>, este marcat cu rosu. <oto? @iAipedia

+i,. 4 . Su%u"it#tile $i%oso #le- ibozomul realizeaza translatia unui $ &m intr'un lant polipeptidic. $ & mesager incepe cu un codon start ($UG) si se termina cu un codon stop. <oto? @iAipedia

-entru a ntelege mecanismul biogenezei ribozomilor, trebuie mai nt%i cunoscut structura acestora . eactiile sintezei proteice sunt conduse de un complex macromolecular, format din proteine si $ &r numite ribozomi. :a eucariote si procariote ribozomii functioneaz dup aceleasi principii, cu toate c ,ntre ei exist unele diferente structurale. P$oc#$iotele au ribosomi 38; (;vedberg, unitate de sedimentare) alcatuiti dintr'o unitate mica de =8; si o unitate mare de 68;. ;ubunitatea 68; este formata dintr'o molecula $ & 6; cu 1#8 nucleotide, o molecula $ & #=; (#288 nucleotide) si =4 de proteine ribosomale. ;ubunitatea =8; contine o molecula $ & de 1648 nucleotide si #1 proteine. Euc#$iotele au ribozomi 78; alcatuiti dintr'o subunitate 48; si una >8;. ;ubunitatea mare (>8;) este formata dintr'o molecula $ & 6; (1#8 nucleotide), un $ & #7; (4388 nucleotide) , un $ & 6,7; (1>8 nucleotide) si aproximativ 42 proteine. ;ubunitatea mica (48;) are in structura sa o molecula $ & 48; (1288 nucleotide) si in *ur de === proteine. ;ubunitatea mica este responsabila de formarea complexului de initiere a translatiei, realizeaza decodarea informatiei genetice si controleaza fidelitatea interactiilor codon'anticodon. ;ubunitatea ribozomala mare catalizeaza formarea legaturilor peptidice si furnizeaza calea de sinteza a lantului polipeptidic nascent. ibozomii din cloroplastele si mitocondriile eucariotelor sunt deasemenea formati din subunitati mici si mari, care se asociaza si impreuna cu proteinele ribozomale formeaza o particula de 66;. $ctivitatea catalitica a ribozomilor este realizata de moleculele $ & din structura acestora. -roteinele sunt localizate la suprafata ribosomilor si se considera ca au rolul de a stabiliza structura acestora. (iferentele dintre ribozomii procariotelor si ai eucariotelor au fost exploatate in industria farmaceutica pentru a crea antibiotice care sa distruga celulele bacteriene fara a afecta celulele persoanei infectate. ibosomii 38; (de la bacterii) sunt sensibili la aceste antibiotice in tim ce ribosomii eucariotici 78; nu sunt. St$uctu$# #to ic# ;tructura moleculara generala a ribozomilor este cunscuta de la inceputul anilor 1238. Bn anii #888 s'a obtinut structura fidela (figura 3) a acestor organite, cu o eroare de cativa angstromi.

1.1. 'io,e"e&# $i%o&o ilo$ /ranscriptia continu a genelor aflate n copii multiple, asigur aportul adecvat de $ &r care este imediat mpachetat cu proteinele ribozomale, form%nd ribozomii maturi. )mpachetarea are loc n nucleu, ntr'o structur distinct numit nucleol. &ucleolul contine bucle mari de $(& care vin de la diferiti cromozomi, fiecare bucl contin%nd o serie de copii multiple de gene $ &r. $ici, genele $ &r sunt transcrise ntr'o rat foarte rapid de ctre $ & ' polimeraza B. /oate aceste componente sunt asamblate n nucleol, de unde subunittile ribozomale sunt exportate sub forma lor finit n citoplasm $samblarea subunittii mici, care contine $ &r 17;, dureaz =8 de minute, pe c%nd asamblarea subunittii mari, cu $ &r #7;, 6,7; si 6;, dureaz aproximativ o or. Ultima etap a maturrii ribozomilor are loc n citoplasm. $samblarea celor dou unitti este conditionat de concentratia ionilor CgDD (18'=). $ &r reprezint mai mult de *umtate din masa unui ribozom, ocup%nd un loc central n activitatea catalitic a ribozomilor. Bmediat dup sintez, $ &'ribozomal este mbrcat n proteine, form%nd preribozomi, cu aspect granular, care trec n citoplasm unde formeaz ribozomii. )n citoplasm, unii ribozomi sunt liberi, altii apar n siraguri legate n catene de $ &m, care formeaz polizomii, atasati de membranele reticulului endoplasmatic ( !) formeaz reticulul endoplasmatic rugos ( ! ). &umrul de ribozomi dintr'un polizom (poliribozomi) depinde de tipul de proteine care urmeaz a fi sintetizate. (e exemplu, pentru molecula de globin sunt necesari 6 ribozomi n poliribozomi, iar pentru moleculele de colagen sunt necesari 188 ribozomi ntr'un poliribozom n poliribozomii atasati membranelor, care alctuiesc reticulul endoplasmatic rugos se sintetizeaz proteinele de export (hormoni, anticorpi, enzime, colagen, etc.). )n ribozomii liberi se sintetizeaz proteinele de structur.

1.3. +u"ctii ibozomii sunt organitele la nivelul carora are loc sinteza proteinelor ( figura 4). $ & mesager ($ &m) este compus dintr'o serie de codoni care dicteaza ribosomilor secventa de aminoacizi a proteinei care urmeaza sa fie sintetizata. <olosind $ &m drept model, ribozomul parcurge fiecare codon al moleculei de $ &m, asociindu'l cu aminoacidul corespunzator. $cest proces este realizat de molecule de $ & de transfer ($ &t) care contin un anticodon complementar la un capat si aminoacidul corespunzator la capatul opus. ;inteza proteica incepe la nivelul unui codon start, in apropierea capatului 6E al $ &m. ;ubunitatea ribosomala mica, legata in mod normal la un $ &t care contine aminoacidul metionina, se leaga la un codon $UG al $ &m si recruteaza subunitatea ribosomala mare. ;ubunitatea mare contine trei situsuri de legare a $ &t, notate cu literele $, - si !. ;itusul $ leaga un aminoacil'$ &t (o molecula $ &t legata de un aminoacid). ;itusul - leaga un peptidil'$ &t (complex $ &t'peptida sintetizata) iar situsul ! leaga un $ &t liber inaintea parasirii ribozomului. ibozomul continua sa citeasca codul $ &m in directia 6E ' =E si se ataseaza aminoacizii corespunzatori la lanul peptidic in crestere. -rocesul continua pana cand la situsul de sinteza a*unge un codon ;/O- (U$G, UG$ sau U$$). 2. RETICUL EN.OPLASMATIC .u exceptia hematiei, toate celulele eucariote posed un reticul endoplasmatic ( !). $cesta este format din membrane care delimiteaz o retea canalicular extrem de ramificat. ;patiul delimitat de aceste membrane este numit lumenul !. Fumtate din suprafata membranelor interne este folosit pentru a forma .! ! este prezent n numr mare n celule implicate n sinteze proteice, lipidice si glucidice, n special n celulele cu rol endocrin. Originea reticulului endoplasmatic nu este pe deplin cunoscut. Unii autori sustin c membranele nvelisului nuclear dau nastere la canalicule si cisterne, altii sustin c s'ar forma +de
4

nuovo, sau ca s'ar forma prin expansiunea membranelor preexistente ale reticulului endoplasmatic. ! este format din canalicule si cisterne anastomozate ntre ele, delimitate de o membran groas de >nm. :umenul ! are un diametru variabil ntre #6'688 nm. ;istemul de canalicule si cisterne strbate ntreaga citoplasm, cu o dispozitie mai bogat n *urul nucleului. ibozomii sunt atasati pe foita extern a !, ceea ce'i confer un aspect neregulatG de aici si numele de reticul endoplasmatic rugos ( ! ). Honele ! lipsite de ribozomi, netede, poart denumirea de reticul endoplasamatic neted ( !&). )n ! predomin cistetrnele, n cel neted predomin canaliculele interconectate. ! se continu cu spatiul perinuclear. .ele dou tipuri de reticul nu sunt separate printr'o granit neted, ci prezint interconexiuni morfologice si functionale. !xist si unele deosebiri? ! cu ribozomii atasati este implicat n sinteza proteinelor, iar !& este implicat n sinteza lipidelor si partial a glucidelor. (in punct de vedere biochimic, ! contine proteine structurale, proteine enzime , proteine sintetizate, lipoproteine, glicoproteine, acid ribonucleic, anioni, cationi si ap. -roteinele sunt implicate n atasarea ribozomilor de foita extern a membranei nucleare si n continuare de membrana extern a ! . :ipidele din membranele ! sunt n general fosfolipide, cele mai importante sunt? fosfatidilcolina (469), fosfatidiletanolamiana (=89), fosfatidilserina (189) si fosfatidilnozitolul (69). (intre acizii grasi, predomin cei nesaturati, care asigur o mare fluiditate membranelor !, iar colesterolul exist ntr'o cantitate mic. /.2.1. +u"ctiile co u"e RER si REN .ele dou tipuri de reticul au funcIii comune dar au si unele functii specifice. +u"ctii co u"e: 1) RE constituie pentru celul un adevrat +aparat circulator intracitoplasmatic,, prin care sunt vehiculate o serie de substanIe. Cembranele permit difuziunea multor substante inclusiv proteine, lipide, care pot fi repartizate altor componente celulare?aparatul Golgi, nvelisul nuclear, etc. #) Rol )e su!o$t ec#"ic si )e co !#$ti e"t#$e # cito!l#s ei. =) Me %$#"ele RE e)i#&0 sc1i %u$ile )i"t$e #t$ice# cito!l#s #tic0 si lu e"ul $eticulului. $cest fenomen se realizeaz at%t prin transport pasiv c%t si activ. 4) Si"te&# (os(oli!i)elo$ are loc prin enzimele din membrane, cu centrul activ orientat spre citosol de unde vin precursorii acil'.o$ si glicerofosfatul. (in # acizi grasi si glicerol'se asambleaz o molecul de acid fosfatidic. 6) 'io,e"e&# e %$#"elo$ si o$,#"itelo$ celul#$e. !ste o functie esential a !, care este considerat ca o +fabric de membrane, a celulei eucariote. +u"ctiil(e s!eci#le #le RER 1) Si"teti&e#&0 !$otei"e 2)e e3!o$t,, precum si o serie de proteine structurale din membrane, destinate organitelor citoplasmatice. ! este foarte bine dezvoltat n celulele pancreatice (secret enzime si hormoni), n plasmocite (sintetizeaz anticorpi), n hepatocite (produc albumine si proteine serice) si n neuroni. ;inteza proteinelor de export se desfsoar n ribozomi si polizomii atasati de membranele ! prin subunitti mari si a riboforinelor, de unde trec n canaliculele si cisternele reticulului. $poi, prin presare, trec sub form de microvezicule n aparatul Golgi. #) Glico&il#$e#4 l#"tu$ilo$ !oli!e!ti)ice. -roteinele sintetizate n ! sunt glicozilate, iar cele sintetizate n citosol, nu sunt glicozilate. $daosul gruprilor glucidice are loc pe fata luminal a membranei ! . :anturile oligozaharidice se ataseaz pe gruparea &"#, de la o asparagin din lantul polipeptidic. :antul oligozaharidic este asamblat pe o molecul lipidic, numit dolicol, de care se afl legat printr'o legtur macroergic pirofosforic. =) RER e(ectue#&0 sci")0$i !$oteolitice4 (o$ 0$i )e l#"tu$i )isul(u$ice4 o)i(ic0$i #le l#"tu$ilo$ l#te$#le #le # i"o#ci&ilo$ /.2.2. +u"ctiile s!eci#le #le REN
6

Cembrana ! produce aproape toate lipidele necesare elaborrii membranelor celulare noi. (fosfolipidele si colesterolul). <osfolipidul ma*or este fosfatidilcolina (lecitina) eare este sintetizat n = etape, pornind de la doi acizi grasi, de la glicerol fosfat si de la colin <iecare etap este catalizat de enzime localizate pe membrana !&, cu situsul activ orientat spre citosol. $ici exist toti precursorii. <osflipidele ma*ore ale membranelor, fosfatidilcolina, fosfatidiletanolamina, fosfatidilserina si fosfatidilinozitolul, sunt sintetizate prin acelasi mecanism. /oate procesele sintezei si deci si insertia moleculelor lipidice nou sintetizate, au loc n stratul extern citosolic, al membranei !. )n ! fosfolipidele se echilibreaz pe cele dou fete ale membranei foarte rapid, fiind transferate de translocatori fosfolipidici specifici pentru fiecare tip de fosfolipid. $cestia functioneaz pe principiul reactiilor enzimatice si au fost denumiti flippaze, fiind specifice pentru fiecare tip de fosfolipid, asigur%nd astfel si asimetria bistratului. Cembrana plasmatic si membranele aparatului Golgi si cele ale lizozomilor, formeaz un sistem unicat de membrane care comunic cu ! prin intermediul veziculelor. $ceste vezicule asigur transportul at%t al proteinelor, c%t si al lipidelor sintetizate n ! si destinate celorlalte organite. (eci transportul lipidelor sintetizate n ! ctre celelalte organite se face prin intermediul veziculelor, care se desprind din ! si apoi fuzioneaz cu membranele organitului de destinatie. REN este foarte bine dezvoltat n celule n care se sintetizeaz lipidele, n special n celulele sintetizatoare de hormoni steroizi (celulele corticosuprarenale, celulele foliculare, celulele :eJdig) si in celulele absorbante din epitelul intestinal care absorb din lumenul intestinal amestecul de acizi grasi, monogliceride si digliceride ce rezult din digestia lipidelor complexe sub actiunea lipazelor. (in acestea n !& se sintetizeaz trigliceridele. )n celulele hepatice !&, degradeaz glicogenul hepatic sub actiunea fosforilazei. (in glicogen este eliberat n citoplasm glucozo'1'fosfat care este apoi convertit in glucozo'>' fosfat. Glucozo'>'fosfataza, scindeaz G'>'-, eliber%nd glucoza care trece n lumenul !, a*ung%nd apoi n s%nge. G'>'-'aza este o enzim caracteristic !. (e asemenea, n !& se realizeaz detoxifierea, metabolizarea substantelor endogene sau exogene (medicamente, substante toxice, poluanti), n scop de +neutralizare, a efectelor nocive eactiile de toxifiere constau n oxidri, hidrolize, reducere sau con*ugare (legare covalent al acidului glicuronic) a substantelor nocive, care devin mai solubile, se elimin mai usor din celule si si pierd propriettile toxice. $ceste reactii sunt foarte importante si n metabolizarea srurilor biliare, a steroizilor, colesterolului, degradarea hemoglobinei. !& intervine n metabolismul medicamentelor, ca de exemplu? glucurono'con*ugarea aspirinei, hidroliza fenobarbitatului, neutralizarea morfinei, etc. )n general, medicamentele cu compusi ciclici potentiali toxici, asemenea drogurilor, sunt prelucrate prin intermediul lantului citocromului -'468, numit si sistem de dezintoxicare. )n celulele musculare, !& intervine n cuplarea excitatiei cu contractia, iar n celulele cu conuri si bastonase, constituie suportul procesului vizual si al declansrii influxului nervos. /.3. APARATUL GOLGI $paratul Golgi a fost descris pentru prima dat de .$CB::O GO:GB n 1727 ca un +aparat reticular intern,, dar structura sa a fost stabilit prin microscopie electronic. $u fost stabilite componentele sale? s#cii ,ol,ie"i4 ic$o5e&iculele si #c$o5e&iculele. S#cii ,ol,ie"i au forma unor saci turtiti sau cisterne aplatizate, deseori curbati n form de cup, asezati l%ng nucleu si centrioli. <iecare sac poate fi comparat cu o farfurie, av%nd partea central mai subIire si capetele mai dilatate. &umrul sacilor este variabil, ='1# sau mai multi. ;acii golgieni, prezint o fat cis imatur orientat spre nucleu si o fat trans, matur, orientat spre plasmalem. )ntre fata cis (proximal) si nucleu se observ mici microvezicule, de ordinul nm, care provin din pensarea capetelor ! si se ndreapt spre sacii golgieni. !le sunt vezicule de tranzitie, care aduc produsii de sintez pentru ai deversa n sacii golgieni. Cembranele microveziculelor, fuzioneaz cu cele ale sacilor golgieni.

>

-e fata trans distal, se observ macroveziculele, cu diametrul de 8,='= , care iau nastere prin pensarea capetelor dilatate ale sacilor golgieni. !le reprezint veziculele de secretie, care contin proteine sintetizate n ! maturate n aparatul Golgi si care vor fi exocitate. :a periferia sacilor sunt segregati si lizozomii primari. !xist deosebiri morfologice pe sacii golgieni,ntre zona trans si zona cis. ;acii golgieni de pe fata cis, au membrana mai subtire, pe c%nd cei din zona trans au membrana mai groas. (in punct de vedere chimic complexul Golgi, contine proteine de structur, enzime (>89) si lipide (489). !nzimele marAer sunt tiaminopirofosfataza, nucleoziddifosfataza, galactoziltransferaza, glucozo-6-fosfataza, sulfo-transferaze, N !"2, N !P"2, citocrom-#reductaza, adenilatciclaza, fosfataza acid si ubi$uinona. /.3.1. +u"ctiile #!#$#tului Gol,i. $paratul Golgi are trei functii importante si anume: secretia celular, biogeneza lizozomilor si traficul de membran. Sec$eti# celul#$0. $paratul Golgi are un rol important n prelucrarea si transportul produsilor sintetizati de la nivelul !, care apoi sunt depozitati n macrovezicule ce urmeaz a fi exocitate. )n aparatul Golgi, produsul primit din ! este condensat, maturat, mpachetat, sortat si separat n macroveziculele secretoare. -relucrarea biochimic a produsilor de secretie, care const n conversia proteinelor n proteine de export se desfsoar n trei etape? 1. Glico&il#$e# te$ i"#l0 # !$otei"elo$ (prin scindarea unor portiuni din lantul polipeptidic); #. Sul(#t#$e# este c#t#li&#t0 )e sul(ot$#"s(e$#&e, care transfer grupri sulfat pe glicoproteine, proteoglicani, glicolipideG =. So$t#$e# 6 se,$e,#$e#7 !$o)usilo$ )e sec$etie, separarea lor de enzimele lizozomale si ambalarea lor n macrovezicule, capabile de a fuziona cu plasmalema pentru a fi exocitate. 'io,e"e&# li&o&o ilo$. )n acest organit, are loc separarea si prelucrarea enzimelor lizozomale, care au grupri glucidice terminale manozo'>'fosfatul. $cest compus este recunoscut de un receptor specific din membrana ! si a aparatului Golgi. (e pe fata trans are loc separarea enzimelor de unde se desprind vezicule nvelite n clatrin. -ierderea clatrinei transform veziculele n lizozomi primari. T$#(icul )e e %$#"0. )n timpul endocitozei, din plasmalem se desprind vezicule ce aduc napoi n celul componente membranare. Cembranele microveziculelor desprinse din ! ca si cele desprinse din plasmalem, sufer un proces de reciclare la nivelul aparatului Golgi. )n timpul exocitozei, prti din membranele macroveziculelor se adaug plasmalemei echilibrand astfel minusul de substant creat n timpul endocitozei. )n acest fel celula refoloseste componentele membranare prin care si asigur o suprafat constant. -rin reciclare sunt aduse n aparatul Golgi proteine membranare, enzime si receptori, care pot fi reglicozilate, sulfatate pentru a putea fi refolosite. $celasi lucru se nt%mpl cu o serie de molecule informationale din exterior (hormoni, neurotransmittori), care a*unse n aparatul Golgi, influenteaz metabolismul celular. /.3.2. Ciclul sec$eto$ .iclul secretor, const n etapele parcurse de proteinele de export, din locul n care se sintetizeaz n celul p%n n mediul extracelular. $cest ciclu se defKoar n 6 etape obligatorii. Et#!# I. $re loc sinteza lanturilor polipeptidice n subunitatea mare a ribozomului. ibozomii se ataseaz membranelor ! , atasare facilitat de o protein semnal aflat la captul aminoterminal al lantului nou format. ;emnalul este interceptat de riboforinele din membrana ! , care descifreaz semnalul adus de $ &m al lantului polizomal. $cum se formeaz un tunel prin membranele ! , prin care lantul polipeptidic este trecut n lumenul reticulului.
3

Et#!# II. )n #8'48 minute se realizeaz transportul intracelular al proteinelor prin lumenul ! p%n la complexul Golgi. Et#!# III. -roteinele consolidate si maturate a*ung prin intermediul microveziculelor de tranzitie la nivelul structurilor golgiene. Et#!# I8. -roteinele sunt depozitate intracelular sub form de vezicule secretorii. Et#!# 8. 0eziculele secretorii sunt exocitate n mediul extracelular. -rocesul depinde de concentratia ionilor de .a, de moelculele de $/- si $C-c. -e aceast cale a*ung n matricea extracelular? hormoni, enzime, anticorpi, mucopolizaharide, lipoproteine, neurotransmittori, constituienti ai serului sau alti produsi sintetizati n celule. /ot prin acelasi mecanism sunt eliminati n mediul extracelular unii produsi terminali, nefolositori celulelor. elatiile str%nse ntre aparatul Golgi si ! constituie dovada c structurile golgiene provin din !, ipotez dovedit prin aceea c membranele golgiene si ale ! au aceeasi compoziIie chimic. /.4. LI*O*OMII ;unt organite citoplasmatice nespecifice, prezente n toate tipurile de celule animale cu exceptia hematiilor adulte. $u fost descoperiti n 1268. :izozomii s'au izolat prin ultracentrifugare fractionat de ctre . B;/B$& (e (U0! (1268). .ontin enzime hidrolitice cu p" acid. )n microscopia electronic matricea lizozomal apare cu aspect diferit. $ceasta poate s fie omogen, fin granular sau heterogen, ceea ce confer un polimorfism lizozomal specific pentru fiecare celul. ;unt recunoscute dou tipuri de lizozomi? primari (omogeni) si secundari (heterogeni), care contin n matrice structuri granulare si membranoase.

!$i #$i Li&o&o i Secu")#$i %eterofagozomi autofagozomi crinofagozomi

/.4.1. St$uctu$# %ioc1i ic0 # li&o&o ilo$ :izozomii conIin n principal un numr mare de hidrolaze acide; peste 68 de tipuri de enzime, reprezentate de ? proteaze, peptidaze, nucleaze, lipaze, esteraze, glucozidaze, oxidaze. Unele hidrolizeaz acizii nucleici ( &'aza Ki (&'aza), altele ca fosfataza acid, arilsulfataza, aminopeptidaza, beta'glucuronidaza, beta'galactozidaza, catepsina ., hidrolizeaz alIi produKi organici sulfataIi, fosfataIi, proteine Ki lipide. !nzimele lizozomale pot degrada practic orice component a celulei. )n lizozomii primari, enzimele se caracterizeaz, n condiIii normale, printr'o latenI, Ki sunt active la un p" de 4'>. :atenIa enzimelor se datoreaz integritIii membranelor lizozomale. .%nd membrana este afectat, enzimele sunt activate . (in punct de vedere biochimic, membrana lizozomal se aseamn cu plasmalema, contin%nd lipide si proteine. ;tructura biochimic a membranei lizozomale !$otei"e t$#"s!o$to#$e pentru produsii care rezult n urma digestiei macromoleculelor; !o !# )e !$oto"i 69:74 c#$e utili&e#&0 e"e$,i# ATP !e"t$u # !o !# "D n interiorul lizozomilor ,mentin%nd phLul la valoarea 6 !$otei"e e %$#"#$e ,lico&il#te, orientate cu lanturile oligozaharidice spre lumen ;
7

ele asigur protecIia membranelor lizozomale mpotriva autodigestiei de ctre enzimele lizozomale. !xist agenti care mentin latenta enzimelor prin stabilizarea membranelor lizozomale, (de exemplu hormonii glicocorticoizi), iar alti factori labilizeaz membranele (de exemplu: lizolecitina, lecitinazele, srurile biliare, radiatiile ionizate, toxinele bacteriene, vitaminele $ si !, nghetul altern%nd cu dezghetul, socul osmotic etc). Unii lizozomi difer ntre ei dup numrul sau concentratia acestor enzime din matricea si membrana lizozomal. !nzimele sunt localizate n cea mai mare parte n matricea lizozomal, iar unele din ele sunt exclusiv membranare. "idrolazele acide sunt retinute n interiorul lizozomului de ctre membran, care n mod normal este impermeabil pentru enzime. (ac membranele sunt rupte fiind modificate de agenti fizici sau chimici (temperaturi sczute, raze U0, vitamina M, detergenti), enzimele difuzeaz n citoplasm si degradeaz celelalte organite produc%nd moartea celulei. (in aceast cauz, lizozomii au fost numiIi sinucigasii celule,. Unii produsi,printre care colesterolul si cortizonul, pot stabiliza membrana lizozomal. Cembranele lizozomale contin o protein care pompeaz ionii de "D n interiorul lizozomului folosind energia rezultat din hidroliza $/-G mentin%nd p"'ul acid n interiorul lizozomului. .oncentratia mare de proteine cu sarcini negative din lizozomi determin acumularea protonilor. :izozomii mai contin si cantitti reduse de lipide, proteine de structur si foarte putine glicolipide, flavine si acid hialuronic. )n mod normal eliberarea enzimelor lizozomale n celul are loc n unele fenomene de involutie fiziologic (uterul n post'partum, glanda mamar n perioada de post'lactatie, etc.). Li&o&o ii !$i #$i sunt lizozomii tineri, cu durata de viat de #4'#7 de ore, care nu au fost anga*ati n digestia intracelular. $cestia sunt de talie mic, cu matrice omogen sau fin granular si contin adesea un set incomplet de hidrolaze acide. :izozomii se formeaz prin desprinderea unor vezicule din aparatul Golgi, (din zona cis&, n prezenta unui rest de manoz'>'fosfat (C'>'<), recunoscut ca un receptor specific din membranele aparatului Golgi. (e fapt, enzimele lizozomale sunt sintetizate n lizozomii atasati !, se acumuleaz n canaliculele acestuia, trec apoi n aparatul Golgi, unde sunt segregateG de aici se desprind delimitate de o membran si plasmalema contine receptori pentru manoza'>' fosfat, astfel c, unele enzime lizozomale pot fi captate prin fenomenul de endocitoz mediat de receptori. !nzimele se concentreaz n primele cisterne cis, din care se desprind vezicule care transport enzimele lizozomale la lizozomi si endozomi. )n lizozomi se desfac legturile enzim'receptor, iar receptorii pentru manoza'>'fosfat sunt eliminati. Li&o&o ii secu")#$i (heterolizozomi) sunt functionali, au activitti enzimatice digestive, au o durat de viat mai lung, de c%teva zile, uneori sptm%ni si sunt de talie mai mare. $cestia prezint o matrice heterogen, cu structuri granulare membranoase si sunt dotati cu un set enzimatic complet. :izozomii secundari rezult din fuzionarea lizozomilor primari cu diferite substante endocitate sau nefunctionale din celul. /.4.2. +u"ctiile li&o&o ilo$ :izozomii sunt implicati n mai multe fenomene celulare, fiind considerati stomacul celulei. :izozomii ndeplinesc n celul trei functii importante? %eterofagia, autofagia, crinofagia. 9ete$o(#,i# const n endocitoza (fagocitoz si pinocitoz) unor substante strine, urmat de formarea fagozomilor sau pinozomilor. $cestia fuzioneaz cu lizozomii primari rezult%nd formarea lizozomilor secundari . )n lizozomii secundari, sub influenIa hidrolazelor acide, are loc digestia substantelor endocitate. -rodusii finali rezultati din digestie sunt folositi de celul ca materie prim pentru asimilatie si dezasimilatie. Cembranele lizozomale rmase dup digestie vor da nastere la corpi multiveziculari. (igestia corpului strin endocitat este incomplet, iar resturile nedigerate alctuiesc lizozomi tertiari sau corpi reziduali, care n unele cazuri sunt exocitati.
2

)n celulele care nu se divid, (celulele musculare si neuronii), corpii reziduali se acumuleaz si formeaz granule de lipofuscin (incluziuni pigmentare). (up numarul si dispozitia acestora n celul, se poate determina v%rsta celulei. Auto(#,i#, const n nlturarea sructurilor mbtr%nite. 'elful alterat, este initial nvelit de un fel de membran numit (nvelis de izolare, form%nd astfel autofagozomul. $utofagozomii fuzioneaz cu lizozomii primari, d%nd nastere la lizozomi secundari (autofagolizozomi) n care va avea loc digerarea organitului nefunctional. -rodusii finali rezultati din autofagie, vor fi folositi ca factori metabolici. (atorit capacittii de autofagie lizozomii asigur re%noirea unor organite citoplasmatice (mitocondriile au o durat de viat de circa 1# zile, peroxizomii #'= zile, ribozomii 18 zile). $utofagia este intensificat n anumite situatii. (e exemplu, n stri de inanitie are loc nmultirea veziculelor autofage n hepatocite, n celula muscular n cazul de inactivitate, n procesul de involutie a tesuturilor, etc. C$i"o(#,i# este fenomenul prin care fagia si consum produsii sintetizati, din lips de alti factori nutritivi metabolici. /.;. PERO<I*OMII -eroxizomii sunt organite celulare care, desi delimitate de o singur membran, difer de celelalte compartimente celule membranare, de tipul lizozomilor sau a veziculelor derivate din ! sau din aparatul Golgi. (iferentele constau n faptul c toate proteinele peroxizomilor sunt sintetizate n citosol si trebuie importate dup un mecanism asemntor cu cel existent la mitocondrii. -eroxizomii nu posed un genom propriu. -eroxizomii contin enzime oxidative cum sunt catalaza si urat-o)idaza, n concentratii at%t de mari nc%t n unele cazuri cristalizeaz, fapt ce permite identificarea peroxizomilor n imaginile de microscopie electronic. -eroxizomii reprezint, alturi de mitocondrii, principalul consumator de oxigen molecular al celulei. $cestia contin enzime care utilizeaz oxigenul molecular pentru a extrage atomii de hidrogen din diferite substraturi organice, ntr'o reactie oxidativ care produce peroxid de hidrogen ("#O#), descompus de catalaza peroxizomal . /.;.1. Mo$(olo,ie si ult$#st$uctu$0 -eroxizomii au o form sferic sau oval, cu dimensiuni de 8,6'1 , sunt delimitati de o membran groas de >nm, iar n interior au o matrice dens cu aspect granulat. )n unele celule, aceste organite posed o zon central dens, numit +miez, sau +cristaloid,. )n microscopia electronic, pe imagini mult mrite, acest miez apare ca o structur ordonat, aproape cristalin si politubular. Cembrana peroxizomilor contine receptori de import specifici, expusi pe fata citosolic a membranei, care recunosc semnalul proteinelor ce trebuie importate. 'io,e"e&# !e$o3i&o ilo$, are la baz diviziunea peroxizomilor preexistenti. -e l%ng proteinele din continutul lor, peroxizomii noi si import din citosol si receptorii membranari de import, precum si fosfolipidele membranare, proces asemntor cu biogeneza mitocondriilor. -eroxizomii maturi, observati n microscopia electronic, apar legati de reticulul endoplasmatic printr'o prelungire ca un deget de mnus, demonstr%nd originea lor si anume prin reticulul endoplasmic neted, de care rm%n atasati. /.;.2. +u"ctiile !e$o3i&o ilo$ -eroxizomii contin enzime care catalizeaz reactiile ce produc " #O#, cum sunt: ' ('aminoacidoxidaza (care dezamineaz alanina cu formarea piruvatului) ' 'hidroxiacidoxidazele (care convertesc 'acizii la 'cetoacizi). )n general, reactia catalizat de aceste enzime care folosesc O# pentru a ndeprta atomii de hidrogen din substrat, se poate reda astfel: "# D O# D "#O#

18

$pa oxigenat generat prin aceste reactii este folosit de catalaz, enzima marAer pentru peroxizomi. $ceasta poate oxida alcooli, fenoli, acid formic, formaldehid, dup reactia: "#O# D "# D #"#O

-rin aceste reactii, peroxizomii ndeplinesc si functia de detoxifiere a celulelor. (e exemplu, etanolul ingerat este oxidat n acetaldehid.-eroxizomii consum aproximativ 189 din oxigenul folosit de ficat. -entru functia de detoxifiere, un rol important l *oac permeabilitatea membranei peroxizomale care n mod normal este permisiv pentru ioni si molecule cu greutate molecular mic. :a concentratii mici de substante, "# ' catalaza oxideaz apa oxigenat dup reactia: #"#O# #"#O D O#

eactia este considerat ca o +supap de sigurant+ pentru ndeprtarea agentului oxidant "#O# n absenta unui acord suficient de donor de hidrogen "#. $pa oxigenat este toxic pentru celul, d%nd nastere la radicali liberi, foarte reactivi, care degradeaz proteinele si acizii nucleici. -e l%ng reactiile de detoxifiere, peroxizomii au rol n catalizarea si oxidarea acizilor grasi n acetil .o$, folosind o enzim special care produce "#O#. $cetil .o$ este transportat la mitocondrii pentru a intra n ciclul Mrebs sau este folosit n reactii biosintetice. ;e apreciaz c 1N4 din totalul oxidrii acizilor grasi are loc n peroxizomi, restul av%nd loc n mitocondrii. .aracteristic este faptul c n peroxizomi are loc oxidarea acizilor grasi cu lant lung de atomi de carbon, iar c%nd lantul se scurteaz p%n la > atomi de carbon, urmeaz oxidarea n mitocondrii; deci peroxizomii colaboreaz cu mitocondriile n oxidarea acizilor grasi. )n celulele vegetale au fost descrise dou tipuri de peroxizomi cu roluri bine precizate. Un prim tip de peroxizom a fost descris n seminte, unde au rolul de a converti grsimile n glucide n timpul germinrii. $cest proces are la baz ciclul bioxilatului, n care se folosesc dou molecule de acetil .o$ (provenit din 'oxidarea acizilor grasi) pentru a produce acid succinic; acesta prseste peroxizomul pentru a fi convertit n glucoz. $cesti peroxizomi, sunt denumiti n citologia vegetal ' glio)izomi. /ot la plante, sunt descrisi peroxizomii din frunze, care se pare c intervin n fotorespiratie, proces prin care celula vegetal capteaz O# si elimin .O#.

11

Ult$#st$uctu$# celul#$# A( L filamente de actinaG C L .Jtoplasma A(G C$i = .rista mitochondrialis Ec L !uchromatinG E) L !ndocJtosis E3 L !xocJtose (dinRER)G G L.omplexus golgiensisG 9c L "eterochromatinG L>s L :Jsosoma secundarium GL>t L :Jsosoma tertium L#c L :acuna cartilaginea Mi L Citochondrium M L Cembrana mitochondrialis M"e L Cembrana nuclearis externa M"i L Cembrana nuclearis interna N L &ucleus G Pc L -rocessus cellularisG P"u L -orus nuclearis G RER

1#

;tructura mitocondriei

;tructura $/-'sintetazei

-eroxizom

Bmaginea electronomicroscopica a mitocondriei

eticul endoplasmic?rer'ret.end.rugosGren O Bmagine electronomicroscopica a ! ret.end..neted

;tructura ribozomului?small Ultrastructura poliribozomilor subunitLunitatea micaG large subunitLsubunitatea mare

1=

$parat Golgi

$parat Golgi imagine electronomicroscopica

:izozom? lipid bilaJerLbistrat lipidicG"JdrolJtic !nzine mixtureL$mestec de enzime hidrolJticeG Glicosilated membrane transport proteinsL proteine glicozilate de transport membranar

:Jzozom? imagine electronomicroscopica

(B./BO&$ 1. S5e)%e$, u"it#te 6S7 unitPQii n care factorul de sedimentare este exprimat. $cesta este egal cu 18 '1= secunde Ri este scris cu nici un spaQiu ntre numPrul Ri simbolul (de exemplu, 38 de ani). !ste numit dupP /heodor ;vedberg (1774'1231), chimist suedez care a dezvoltat tehnica de centrifugare pentru studiul de coloizi Ri macromolecule, pentru care a fost acordat un -remiu &obel n 12#>.

14