Sunteți pe pagina 1din 5

MITOCONDRIA

Mitocondriile sunt organite celulare ntlnite n toate tipurile de celule eucariote (organite
comune) cu exceptia hematiei adulte . Ele mai sunt denumite i uzinele energetice ale celulei,
deoarece conin enzime oxido-reductoare necesare respiraiei. Respiraia produce energia
necesar organismelor, iar aceast energie este nmagazinat n moleculele de ATP.
Mitocondriile au material genetic propriu - ADN-ul mitocondrial - care conine informaia
genetic necesar pentru sinteza enzimelor respiratorii. Este un organit similar cloroplastului.
Totalitatea mitocondriilor dintr-o celul formeaz condriozomul.
Pozitia mitocondriei in celula
In majoritatea celulelor mitocondriile sunt raspandite in toata citoplasma. In celulele cu
activitate speciala sau cu polaritate functional mitocondriile se concentreaza in regiunea cea
mai activa metabolic. Astfel, la enterocit, mitocondriile sunt aglomerate catre polul apical, la
nefrocit mitocondriile sunt asezate la polul bazal al celulei in mici compartimente formate din
pliurile mebranei bazale. Asezarea lor in citoplasma nu este fixa, ele pot sa se deplaseze prin
intermediul curentilor citoplasmatici,sau pot fi animate de miscari interne ce produc rasuciri ale
organitului in jurul axei sale, realizand astfel contacte stranse sau tranzitorii cu unele structuri
celulare.
Numarul mitocondriilor variaza de la o specie la alta, de la un tip celular la altul (nefrocit=
300/celula, hepatocir = 1000-2000/celula) sau in aceeasi celula in raport cu momentul lor
functional.

Forma mitocondriilor
Microscopia optica a descrie 3 forme de mitocondrii sub denumirea de CONDRIOM:
- Mitocondria sau forma granulara, este cea mai activa;
- Condriomitele granule asezate in monom, sunt considerate forme mai putin active decat
mitocondriile, dar care se pot reactiva prompt in cazul unei activitati celulare crescute;
- Condriocontii apar sub forma de filament sau bastonas reprezentand forma de repaus a
condriomului, cu posibilitati de reactivare mai lente.

Structur

Mitocondriile au forma unor vezicule alungite, sunt organite sferice, ovale sau sub form de
bastonae.
Mitocondriile sunt formate din:
membran dubl: membran intern cu pliuri - tubului sau creste; membran extern neted;
un sistem de criste mitocondriale (pliurile membranei interne pe care se afl enzime oxido-
reductoare);
substan fundamental (matrix = matrice ce conine ribozomi, ADN, ARN, enzime oxido-
reductoare).
Membrana externa este neteda si delimiteaza organitul la periferie, este lipoproteica,
asemanatoare cu celelalte citomembrane, prezentand o grosime de aproximativ 60-70. Ea
este permeabila pentru unii ioni (Ca 2+) si electroliti. In membrana externa se gasesc proteine
in proportie de 60% ce reprezinta aproximativ 4% din totalul proteinelor mitocondriei, iar
lipidele se gasesc in proportie de 40%, cu un procent ridicat de colesterol ce face ca membrana
externa sa fie permeabila, prin ea realizandu-se schimburile intre citosol si organit. Pe
membrana externa isi desfasoara activitatea coA ligaza precum si alte enzime;
Membrana interna , de o grosime de aproximativ 6nm este de natura lipoproteica.
Proteinele sunt in proportie de 80%, reprezentand aproximativ 1/5 din totalul proteinelor
mitocondriale; lipidele se alfa numai in proportie de 20%, avand colesterol in procent scazut,
ceea ce face ca permeabilitatea membranei interne sa fie mai redusa, constituind un fel de
bariera intre matricea mitocondriala si restul organitului.Prin membrana interna trec spre
spatiul intern ionii de Ca 2+ si Mg 2+ necesari desfasurarii activitatii enzimelor cuprinse in
matricea mitocondriala. De asemenea , trec moleculele de ADP si ATP necesare desfasurarii
procesului de fosforilare oxidativa, acizii grasi si unii aminoacizi. Acesti produsi sunt transportati
prin membrana interna cu ajutorul unor proteine aflate in membrana care servesc drept
TRANSPORTORI (sau carausi sau translocatori). Din aceasta grupa fac parte TRANSLOCAZELE si
PERMEAZELE.
Cristele mitocondriale difera ca numar si pozitie de la o celula la alta, in raport cu diferitele
conditii fiziologiece sau patologice. Astfel, la o dieta alimentara carentiala, cristele
mitocondriale se sterg, dispar; reluandu-se dieta normal ele se refac daca starea precara nu a
depasit limita metabolica fiziologica.
Intre membrana interna si externa se realizeaza compartimentul extern, iar in interiorul
membranei interne si a cristelor se afla compartimentul intern sau matricea mitocondriala.
Compartimentul extern cuprins intre membrana interna si externa este de aspect omogen,
clar la fluxul de electroni. Desi ingust, la nivelul lui se desfasoara un schimb intens de apa si
electroliti intre mediul extramitocondrial, pe de o parte, si compartimentul intern pe de alta
parte.Aici se pot acumula unii ioni (exemplu Ca 2+) care apar sub forma de zone mai mari sau
mai mici izolate, sau conglomerate dense la fluxul de electroni.
Compartimentul intern sau matricea mitocondriala poate prezenta fie aspect omogen, fie
aspect granular. La nivelul ei se gasesc localizate o buna parte din enzimele mitocondriale
(exemplu: ATP-aza, MALAT DEHIDROGENAZA etc.). Tot in matrice sunt prezenti si acizii nucleici
mitocondriali.

Lumenul mitocondrial, delimitat de membrana interna, in care proemina cristele, este
ocupat de matricea mitocondriala. In matrice exista 5-10 molecule de AND mitocondrial
circular, ribosomi mitocondriali de tip bacterian (70S), ARNm mitocondrial, ARNt si
complexeleenzimatice ale replicarii si transcrierii AND-ului mitocondrial, cat si ale sintezei de
proteine de tip mitocondrial. Atasate de crestele membranei interne, se gasesc complexe de
enzime care catalizeaza metabolizarea acizilor grasi si a acidului piruvic si formarea acetil-CoA;
enzime care oxideaza acetil-CoA in ciclul acizilor tricarboxilici al lui KREBS cu formarea de
bioxid de carbon si NADH (nicotinamid-adenin-dinucleotidul redus). Principala sursa de
electroni folosita de enzimele lantului respirator incluse in membrane interna este NADH-ul.
Proteinele majore din membrana interna sunt: ATP-sintetaza care produce ATP in spatial
matriceal; proteinele specific de transport; enzimele reactiilor oxidative ale lantului respirator.
NADH, a caru ireducere are loc prin captarea hidrogenilor eliberati din oxidarile ciclului Krebs,
constituie substratul cap de serie al transportului de electroni spre oxigenul molecular de-a
lungul lantului enzymatic respirator.
Evoluie
Mitocondriile se formeaz prin diviziune. Genele din ADN-ul lor se transmit ereditar, pe linie
matern (aceast ereditate se numete matern sau matroclin). Mitcondriile sunt transmise
descendenilor odat cu citoplasma oosferei.
Rol
Mitocondriile au urmtoarele roluri:
respiraie celular
ereditate extranuclear
fosforilare oxidativa
sinteza de ATP
Procesele oxidative din mitocondrie genereaz ca produi secundari , apa oxigenat.
Compozitia chimica a mitocondriei

Mitocondria contine:

60-64% proteine structurale , care sunt inlocuite la aproximativ 20 zile;
34% lipide, fiind alcatuite din fosfolipide si cholesterol in cantitate mare;
2-5% vitamine (A,C), protein-enzime (~200), diferiti ioni si acizi nucleic: AND si ARN
la care compozitia moleculara este asemanatoare acizilor nucleic nuclear si
citoplasmatici, dar aranjamentul structural al molecule difera.

In concluzie ,

Mitocondria reprezinta centrul respirator al celulei. La nivelul ei sunt situate enzimele
ciclului KREBS si ale lantulu respirator.
Mitocondria reprezinta principalul generator de energie pentru celule. In acest scop, la
nivelul mitocondriei se desfasoara procesul de fosforilare oxidative care, cuplat la activitatea
enzimelor oxidative ale organismului, genereaza molecule de ATP. Acesta prin scindare
elibereaza fosfatii macroergici eliberatori de enrgie pentru celula.
Mitocondria intervine active in procesul secretor, in procesele special de tipul
LIPOGENEZEI si LIPOLIZEI, in orice activitate celulara (contractie musculara, transmiterea
influxului nervos, etc.).
Totodata, la nivelul ei au loc schimburi intense de produsi sau ioni intre citoplasma si
compartimentele mitocondriale. Trecerea diferitelor substante si a ionilor prin membrana
mitocondriala se face cu cheltuiala de energie, aceasta fiindu-i pusa la dispozitie de ATP-aza ce
scindeaza ATP-ul sau alti produsi intermediary generator de enrgie.

Bibliografie
V Vasilescu Biofizica medicala EDP 1977
http://www.eukarya.ro/celula/condriozomii.php - articolul despre condriozomi i mitocondrii
http://www.wikipedia.ro