74.

Structura şi ultrastructura lizozomilor

Lizozomii sunt organite celulare delimitate de endomembrane cu rol important in digestia
intracelulara.
Se gasesc in toate celulele cu exceptia hematiilor, si sunt prezente in numar mare in hepatocite si
macrofage. Ca si dispozitie acestia se gasesc in principal juxtanucelolar reprezentand 0,5-5% din
volumul celular
Ultrastructural I se poate descrie un lumen si o membrana
a)Membrana lizozomilor
este de natura fosfolipidica continand si colesterol si acid lisobisfosfosfatidic
proteinele sunt reprezentate de LAMPs (lysosomal associated mp)
LIMPs( lysosomal integral mp)
LGP (lysosomal glicolipids)
Proteinele indeplinesc mai multe roluri:
 structural LAMP 1
 transportori LAMP2
 Structureaza canale ionice CIC 7
 Pompe vATP-aza H+
b) Lumenul
lumenul este bogat in enzime hidrolazice (glicozilaze, proteaze, lipaze, fofolipaze, fosfataze) ce
necesita un ph acid pentru activarea proteolitica. (4,5-5)
PH-ul acid din lumen este mentinut cu ajutorul vATP-azei H+, si canalelor ionice structurate de CIC7
Actiunea hidrolazica a enzimelor nu se exercita pe structurile membranei lizozomale datorita
faptului ca LAMPs, LIMPs si LGP de pe fata interna a membranei sunt inalt glicozilate,
impiedicandu-se astfel interactiunea.

Tipuri de lizozomi:
a) In functie de starea functionala:
• primari (conținut amorf, omogen, intens electronodens)
• secundari (conținut eterogen, densitate variabilă)
• terțiari (corpi reziduali/ lipofuscinici; conținut eterogen, lamelar)

b) In functie de locul de acțiune:

- convenționali (în celulă, enzime active la pH acid)
- secretori (conținutul lor este expulzat în afara celulei)

Componentele lizozomului sunt sintetizate la nivelul RER (structuri oligoaharidice N glicozilate ), si mai
apoi trimise la aparatul Golgii, unde trebuie sa aiba loc procesul de “etichetare" ce se realizeaza prin
adaugarea etichetei M6P la o manoza din structura.
Etichetarea se realizeaza in 2 etape
1. Adaugarea unei NAc.Glg-P de pe uridin-difosfat-GlcN.Ac. enzima: N.Acetil gluc.amin transferaza
2. Eliminarea NAc Glc, prin actiunea unei glicozidaze
La nivelul fetei trans se gasesc receptorii pt aceasta eticheta. Se vormeaza niste vezicule cu ajutorul
Clatrinei.
Veziculele evagineaza, si pierd instant invelisul de clatrina.=> lizozomi primari
Lizozomii primari fuzioneaza fie cu endozomii tarzii ( invaginari ale plasmalemei) => lizozomi secundari
Sau cu lizozomii secundari deja existenti, imbogatind bagajul enzimatic al acestora.
Cand are loc fuziunea, ph-ul acid din endozom va determina eliminarea receptorului M6P care va fi
recirculat

75. Funcţiile lizozomului

A.Lizozomi conventionali
1)repararea membranei plasmatice prin exocitoza lizozomilor
 Lezarea mb plasmatice va duce la intrarea Ca2+ in celula, receptat la nivelul unor
structuri din cadrul lizozomilor.
 Exocitoza lizozomului
 Repararea membranei prin adaugare de ceramide
 Endocitoza dupa ce membrana este reparata
2) homeostazia colesterolului celular
Colesterolul esterifict ajunge in celula prin endocitoza sub forma de LDL, sub actiunea
lipazelor lizozomale, se elimina acidul gras, iar colesterolul va fi exocitat prin intermediul unor
proteine NPC
3)Rolul principal este in digestia intracelulara (vezi si mai jos)
Care poate fi de doua tipuri
HETEROFAGIE= digestia produsilor ingerati prin fagocitoza, endocitoza sau pnocitoza
AUTOFAGIE= digestia componentelor celulare proprii
*CRINOFAGIE= digestia produsilor de secretie excedentari = controlul calitatii si cantitatii
secretiei (doar in celulele endocrine)
MECANISME DE DIGESTIE INTRACELULARA:
a) Particule mari extracelulare sunt endocitate prin fagocitoza. Fagozomul primeste
enzime hidrolitice=>endozom tarziu=> lizozom
b) Particule mici extracelulare sunt endocitate prin pinocitoza. Particulele trec prin
endozomii timpurii si tarziu si sunt degratade in lizozomi
c) Partiulele intracelulare sunt izolate cu ajutorul RE=> autofagozomi

B.Lizozozomii secretori
Se gasesc in diferitencelule ale sistemului imun (limfocitele T,B, basofile, neutorfile)
Lizozomii secundari sunt combinatie intre un lizozom conventional si granule secretorii.
Lizozomii secretori contin substante specifice celulei in care se afla.
EXEMPLU: in limfocitele T lizozomii contin perforina si granzime. Lizozomii se apropie de
membrana celulara . Cand limfocitul este perfect orientat catre celula tinta, isi elibereaza
continutul.

76.Heterofagia – mecanisme implicate în degradarea materialului extracelular

Reprezinta digestia produsilor internalizati de celula. Internaliarea care se poate produce
prin 2 cai:
a) Particulele mari sunt introduse prin FAGOCITOZA si vor forma FAGOZOMII ce vor
fuziona cu lizozomii primari=> lizozomi secundari
b) Particulele mai mici sunt introduse prin ENDOCITOZA MEDIATA DE RECEPTORI sau
PINOCITOZA. Partiulele se asociaza in PINOZOMI, care vor fuziona cu lizoomii primari
 Dupa ce are loc digestia componentelor, lizozomii ajung in stadiul in care si-a epuizat tot
materialul enzimatic=> CORPI REZIDUALI, ce sunt eliminati prin apoi la exteriorul celulei.

77. Autofagia – definiţie şi mecanisme de producere

Austofagia reprezinta degradarea pe care o face lizozomul asupra componentelor
intracelulare.
Se face pe seama sintezei AUTOFAGOZOMULUI
1. Formarea FAGOFORULUI (din membrane cu surse multiple ex: sistemul
tubulovezicular dintre RE si golgi)
2. ELONGAREA fagozomului si curbarea sa cu ajutorul unei proteine LC3 asociata
microtubulilor
3. INCHIDEREA =maturarea fagogorului => autofagozom
Este de mai multe tipuri:
a) MACROAUTOFAGIE = autofagia organitelor/citosolului. Autofagozomul format
fuzioneaza cu lizozmii=> AUTOLIZOZOM unde are loc digestia
b) MICROFAGIA => implica digestia unor componente din citosol prin invaginarea
directa a membranelor lizozomale
c) MEDIATA DE SAPEROANE
-Indeparteaza proteinele oxidate, sau incorect impachetate
- Proteinele sunt recunoscute prin segveta KFERQ si translocate in lizozmi prin
intermediul proteinelor LAMP2

78. Peroxizomii. Structura şi ultrastructura

Peroxizomii sunt organite citplasmatice delimitate de endomembrane in care au loc
reactii oxidative importante. Au dimensiuni mici (0,3-1,5 microni), si sunt intalniti in toate
celulele cu exceptia hematiilor.
Ultrastructural i se descrie o membrana si un lumen
a)Membrana
 proteine membranare specifice PEROXINE( 1-24)
 proteine membranare peroxizomale PMP care alcauiesc receptori si
proteine transportatoare
c) maricea conine enzime oxidaive (aproximativ 50 de tipuri)
-CATALAZA (40%) RH2+H2O2-> R + H20
-OXIDAZE RH2+O2-> R+ H2O2
In matrice se oberva eneori una sau mai multe structuri cristaline, absente din
peroxizomii umani
79. Biogeneza şi funcţiile peroxizomului
Biogeneza
O functie a peroxizomului – ce il incadreaza la categoria organisme semiautonome (nu autonom
pentru că depinde de REN și de circumstanțele matricei citoplasmatice) este capacitatea acestuia de
a se divide, desi nu posedă material genetic. De asemenea posedă capacitatea de a prolifera,
proliferare indusa in doua faze:
(1) Prolifereaza din muguri preexistenti
(2) Crestere prin import de proteine
Procesul biogenezei este putin cunoscut, implica formarea bistratului lipidic si importul proteinelor
in bistrat. Exista 3 proteine implicate in procesul de formare PEX3, PEX 16, PEX 19.
1. Se formeaza intai bistratul lipidic – se presupune ca se formeaza in RE inainte de a se importa
proteinele PEX mai sus mentionate.
2. Se importa PEX 16, 3, 9 – ultima este absolut necesara genezei. PEX 11 este modulatoare a
genezei si poate fi produsa sub actiunea stimulilor externi.
3. Proteinele matricei peroxizomale sunt sintetizate din ADN nuclear prin poliribozomii
citoplasmatici liberi. Proteinele contin secvente semnal PTS1 si PTS2 –ce folosesc la directionarea
proteinelor spre peroxizom.
4. Secventele semnal ale proteinelor se leaga de proteinele PEX si sunt transportate spre peroxizom.
5. In peroxizom se elibereaza proteinele noi, proces ATP-dependent.