Reticulul endoplasmatic este un organit cu caracter basofil delimitat de endomembrana,

structurat sub forma unor cisterne si tubului, cu numeroase anastomoze. Fata lui
citoplasmatica pate sa prezinte ribozomi atasati.
Functia lui prinipala este de a produce molecule esentiale organizari si functionarii celului.
Lumenul sau este echivalent spatiului extracelular si aare un diametru de 30-60nm , este
continuu si poate realiza anastomoze si cu anvelopa nucleara.
La omogenizare celulara reticulul se dezintegreaza in sturcturi veziculare alaturi de mb
celulara si complexul golgi, si se poate separa prin centrifugare diferentiata obtinand vezicule
ce contin doar REN si REG, care se pot separa prin centrifugare in gradient de densitate.
Tipuri: zonele structurate sub forma de cisterne prezinta ribozomi atasati fetei
citoplasmatice= REG
Zonele structurate sub forma de tubuli = REN

Functiile REN
1. Pe metabolismul lipidic
a) Sinteza glicerofosfatilor
Glicerofosfatii reprezinta cea mai mare parte a lipidelor plasmatice(70%). Vom
exemplifica sinteza fosfatidil colinei, pornind de la acetil CoA si glicerol 3 fosfat
 sinteza acidului fosfatidic in prezenta acil transferazelor. Acidul ramane in
foita interna a bistratului
 eliminarea fosfatului din acid sub actiunea fosfatidil fosfatazei cu obtinerea
diacilglicerolului
 formarea PC prin agaugarea fosfocolinei de pe citidil difosfocolina. Etapa
catalizata de colinofosfotransferaza.
Formarea acidului fosfatidic este importanta deoarece mentine precursorii in celula,
altfel acestia ar putea difuza si se pierd din celula.
Exista situatii cand celula nu trebuie sa sintetizeze noi gliceorfosfati deoarece acestia
pot sa treaca unii in altii:
- La nivelul RE
- PE->PC (fofatidiletanolamin Nmetil transferaza)
- PC-> PE sau PS (prin reactii la nivelul capului hidrofil)
- La nivelul mitocondriei
- PS->PE (fosfatidilserin decarboxilaze)

Cum ajung glicerofosfatidele de pe mb interna la suprafata daca misccarile de flip flop ale
lipidelor sun foarte rare?
La mivelul RE exista 3 enzime SCREMBLAZE (le transfera de pe o parte pe alta). FLOPAZE(
fata interna-fata externa) si FLIPZA( externa –interna).
Scremblazele se pare ca intervin in procesul prin care PC apre pe foita externa, semn al
apoptozei celulare si al bolilor cu risc crescut cardiovascular.
Distributia lipidelor la celelalte membrane se face astfel:
- prin difuzie laterala pt anvelopa nucleara
- constitutiv pentru mb celulara
- prin transportori pentru celelalte endomembrane
 b)Sinteza colesterolului
Colesterolul are ca precursori Acetil CoA rezultat in urma beta oxidarii mitocondriale a ac grasi.
In citopasma este transformat in HMGCoA. Enzima cheie HMGcoA reductaza celulra
transforma HMGcoA in ACID MEVALONIC-> SCUALEN->Colesterol.
Colesterolul rezultat are mai multe posibilitati
- biosinteza membranara
- sinteza hormonala
- alchilare si depozitare
- vehiculare in lipoproteine .

c)TAG
La nivelul reticulului endoplasmatic exista aparatul necesar sintezei TAG, si hidrolizei lor la
nevoie

d)Sinteza lipoproteinelor
Lipidele neutre se acumuleaza in lumenul REN, iar pe masura ce creste volumul acestora se
vor despinde formand un organit independent acoperit de membrana. La formarea
liprpoteinelor RER joaca un rol important prin sinteza apoproteinelor.

e)desaturarea acizilor grasi

se realizeaza la nivelul REN prin intermediul acid gras dezasturaze, cit B5, NADH-cit b5
reductaza

Alte functii mportante alre REN sunt detoxifierea celulara (complexul cit.P450/NADH-
cit450 reductaza) si depoziarea intracelulara a Ca

FUNCTIILE RER
a)Biosinteza proteica
 La nivelul citoplasmatic incepe sinteza proteica. REG trebuie sa capteze poliribozomii
implicati in sinteza proteinelor lui de interes.
 La nivelul capatului N terminal al proteinei in formare se gaseste o segventa semnal
recunoscuta de RER, care actioneaza prin intermediul Signal Responsive Particle ce se
prinde de proteina .
 Aceasta particula va bloca sinteza proteica prin legarea la situsul A al ribosomului.
 Complexul este recunoscut de un receptor membranar al RE. Dupa legare receptorul
preda intregul complex transloconului.
 Transloconul prezinta un sit pentru acomodarea peptidului si un canal hidrofil prin
care proteina in formare este translocata in lumenul sau
 Din momentul in care transloconul preia lantul, SRP este eliberat in citosol.

Prelucrarea proteinelor
 Cuprinde 2 etape: modificari chimice la nivelul unor aminoacizi asistarea proteinelor pentru
impachetarea corecte.
Procesele de matruare care incep la nivelul RE se termina la nivelul ap. Golgi.
1)Modificari co traducere
a) Actiunea semnal peptidazei in clivarea peptidei semnal in functie de destinatia proteinei
b)Initierea glicozilarii proteielor
 Este realizata de oligozaharid tranferaza care are ca substrat dolicil difosfo
oligozaharid.
 Aceasta citeste lantul peptidic si ii grefeaza un oligozaharid(2GlcNAc,9manoze s 3
glucoze) azotuli asparaginei, care apare in conjunctura favorabila ASP-X-TYR, unde X
este orice aminoacid cu excepria PRO
 Dolicil difofos oligozaharidul este sintetizat la nivelul RE cu mare consum ergetic, prin
adaugarea pas cu pas a glucidelor.
 Dupa atasare, celula incepe sa “tunda” structura oligozaharidica incepand cu cele 3
glucose si o manoza.

c)hidroxilarea unor aminoacizi:

 exemplu prolina si linisina care vor intra in compositia unor proteine precum colagenul.
Modificarea este foarte importanta in vederea asamblarii acestor proteine
d)carboxilarea in pozitia gama a acidului glutamic

2.Modificari post traducere

GLIPAREA- procesul prin care unele proteine se ancoreaza mai bine la membrana lipidica
prin acora gliofosfatidilinozitolica.

Asistarea proteinelor pentru impachetarea corecta

Se face prin intermediul unor proteine speciale numie ssaperoane.
a)CONEXINA
Este o proteina transmembranara unipas cu activitate Ca si ATP dependeta. Aceasta leaga
structurile N glicozilate ramase cu o singurca glucoza, mentinand precursorul legat de
glicoproteina pana la impachetarea corecta a asa.
b)PROTEIN DISULFURA IZOMERAZA asigura formarea corecta a puntilor de S.
c)BINGIND PROTEIN complexeaza proteinele noi formate si le da drumul numai dupa ce au
fost impachetate corect.

RASPUNSUL la proteinele impachetate eronat

Acumularea de proteine gresit impachetate in RE va produce
1. repriamarea sintezei de noi proteine
2. activarea cailor de semnalizare care duc la sinteza de noi saperoane.
 Ectodomeniul proteinelor de smenalizare va initia fosforilarea endodomeniulu care isi
va expune un sit ENDONUCLEAXIC cu care va lucra pe un ARN din cioplasma, formand
un ARNm fucntional, tradus in proteine de activare a genelor specifice saperoanelor.
 Prin sinteza saperoanelor pe baza acestor gene se eficientizeaza impachetarea .
SORTAREA SI TRASPORTUL CARTE APARATUL GOLGI:
Trasportul se face sub forma unor vezicule cunoscute drept ERGIC.
Trasportul intre RE si Ap Golgi respecta un mecanism tip SUVEICA. Prin acest mecansim se
asigura si:
 Trasport de substante carte alte destinatii celulare ( cale anterograda)
 Recilcarea componentilor necesari reluarii procesului sau a compusilor ce ajung
accidental in vezicule ( cale retrograda)
Sortarea materialului destinat GOLGI se realizeaza la nivelul unor CISTERNE numite
ELEMENTE DE TRANZITIE= Reticul denoplasmatic de TRANSFER, ce prezinta pe un versat
ribozomi iar pe celalalt vezicule.
Veziculele prezinta pe fata citoplamatica PROTEINE DE INVELIS II sau COATOMERI II (COP
II)
COP II sunt implicati in desprinderea veziculelor si de calea retrograda.
Dupa ce se desprind, veziculele pierd invelisul, si fuzioneaza intre ele aflandu-se in sisemul
tubulo vezicular adiacent. Se pot grupa in muguri acoperiti de COP1 prin intermediul unor
proteine SNARE.
Proteinele SNARE dunt de 2 tipuri
1. V SNARE din membrana veziculelor
2. T SNARE de pe membrana de destinatie
Mecanismul prin care se face trasferul intre sistemul tubulo vezicular si reteaua Cis golgiana
nu este elucidat.

CONSIDERATII ASUPRA BIOGENEZEI MEMBRANEI

Biogeneza membranelor =totalitatea proceselor de biosinteza si maturarea a componentelor
acestora, de asamblare corecta a lor in noua structura si de transportare a lor in locurile
corespunzatoare din celula.
.
La nivelul RE prin intermediul sintezei lipidice si proteice se pun bazele sintezei unor noi
membrane, insa anumite prcese in sinteza contituentilor membranari se pot finaliza doar la
nivelul ap golgi, de aceea transportul RE-Golgi este foarte important
Maturarea in aparatul Golgi cuprinde :
definitivarea glicozilarii structurilor N-glicozidice
formarea structurilor O-glicozidice
transformarea ceramidelor in sfingomieline sau glicolipide
producerea glicozaminoglicanilor

APARATUL GOLGI:
Este un organit celular delimitat de endomembrane, structurat sub forma unei stive de
cisterne recurbate prezentand polaritate morfologica si biochimieca. Are rol cheie in procsele
de biogeneza a membranelor si in maturarea si in distribuirea moleculelor.
Numarul cisternelor este variabil. Acestea unt unite prin niste tubuli inretelati.
Ultrastructura:
 a)fata convexa = fata cis orientata catre cisternele RE, din care inmuguresc vezicule= RE de
tranzitie
b)fata concava= fata trans
c)retea transgolgiana ce contine vezicule, tubuli inretelati si fragmente de cisterne din care
vor rezulta macrovezicule ce vor fi transmise destinatiilor lor finale

Intre RE tranzitional si fata cis se gasesc microvezicule ce alcatuiesc un compatiment

intermediar numit sistem tubulovezicular sau ERGIC
Intre trans Golgi si sistemul endosomal e descrie compartimentul de reciclare endosomal.
Cisternele care alcatuiesc aparatul sunt impartite astfel in:
a) Cisterne cis –cu lumeul mai subtire
b) Cisterne trans
c) Cisterne mediene
S-a evidentiat faptul ca moleculele din cisterne pot difuza fara restrictii prin membranele
fiecarei cisterne,
La nivelul aparatului golgi se descru 2 tipuri de proteine:
1. Structurale (golgina, proteine din fam. GRAPS) acestea formeaa matricea aparatului
2. Functionale

POLARITATEA APARATULUI GOLGI

Asa cum am vazut aparatul golgi prezinta o fata cis si una trans.
Polaritatea se poate argumenta prin faptul ca
a)cisternele cis proximale sunt singurele care pot reduce ioni metalici
b)cisternele cis distale si cele mediene dau reactie citochimica specifica pentru
manozidaza
d)reteau trans-golgiana da ractie chimica pentru fosfataza acida
c)cisternele trans dau reactie citochimica specificanucleozid difosfatazelor
Aspecele legate de polaritatea aparatului golgi se pot discuta si pe baza insiruirii enzimelor
implicate in prelucraea structurilor N glicozidice astfel:
a) retelei CIS GOLGI -> N-acetilglucozaminil fosfotransferaza
b) cisternelor CIS GOLCI->MANOZIDAZA I care continua “tunderea” oligozaharidelor
c) cisternelor MEDIENE -> MANOZIDAZA II + N acetilglucozaminil fosfotransferaza
d) CISTERNELOR TRANS GOLGI : GALACTOZIL TRANSFERAZA
e) Reteli trans golgi: sialil transferaza, adauga acizii sialici, definitivand glicozilarea

FUNCTIILE APARATULUI GOLGI

1.prelucrarea sfingolipidelor
2. glicozilara proteinelor
3. producerea GAG
4. sulfurarea glucidelor
5. marcarea enzimelor lizozomale cu MANOZO 6FOSFAT
6. Biogeneza lizozomilor
7.maturarea proteica etc.
Glicozilarea proteinelor
Structurile N glicozilate produse la nivelul RE (triantenate 2N acetil glucozamina, 9 manoeze si
3 glucoze), sunt “tunse” (mai intai de glucoza dupa de manoze) prin glicozilarea asparaginei
(vezi RE).
Dupa ce ajung in RE acestor structuri li se hotaraste “soarta”
a)daca se marcheaza o singura manoza => enzime lizozomale
b)cele care au ala destinatie sunt glicozilate terminal si li se continua tunderea manozei
devenind structuri inalt manozilate, hibride sau structuri complex
Glicozilarile terminale reprezinta deci tunderea manozei si adaugarea pas cu pas a N acetil
Glucozamina, galactoza si acid sialic.

Biosinteza structurile O-glicozidice

Se produc la nivelul cisternelor golgiene

BIOSINTEZA LIZOZOMILOR
Cuprinde 2 etape:
1. marcarea enzimelor lizozomale
2. sortarea , segregarea moleculelor si vezicularea lizozomilor primari

1.Marcarea enzimelor lizosomale presupune formarea unei etichete ( manozo-6-fosfat, M6P)

Se face in doua etape:

a) In prima etapa, de la nivelul retelei cis-Golgi,
 proteinele care sunt destinate a sfarsi ca enzime lizosomale si care poarta obligatoriu
structuri oligozaharidice N-glicozidice sunt complexate de enzima N-acetil-
glucozaminil-fosfotransferaza.
 Enzima care modifica cel putin una dintre manoze prin transferarea unei N-
acetilglucozamine impreuna cu un fosfat (de pe N.acetil glucozaminil difosfo uridina) Se
formeaza in acest fel un precursor al etichetei finale M6P.

B) Etapa a doua nu se cunoaste cu certitudine unde are loc, insa, cert este ca se elimina N-
acetilglucozamina si ramane eticheta de manozo 6 fosfat libera.

2.Sortarea
La nivelul reelei trans golgi exista receptori care vor recunoaste eticheta de manozo 6
fosfat. Proteinele se acumuleaza astfel in niste vezicule acoperite de CLATRINA.
Acestea evagineaza la un moment dat, eliminand clatrina si formand lizozomi primari.
Lizozomii primari fuzioneaza fie cu endozomii tarzii ( invaginari ale plasmalemei) => l
lizozomi secundari
Sau cu lizozomii secundari deja existenti, imbogatind bagajul enzimatic al acestora.
Cand are loc fuziunea, ph-ul acid din endozom va determina eliminarea receptorului M6P care
va fi recirculat
Transportul dintre RE si Ap. Golgi
Cuprinde mai multe etape:
1. Formarea veziculelor acoperite de COP1 la nivelul RE tranzitional
2. Traficul catre aparatul golgi
3. Sortarea la nivelul aparatului
4. Returul la RE
R. E tranzitional este un timp special de reticul ce prezinta pe membrana interna
ribozomi atasati iar la exterior vezicule. Veziculele sunt acoperite de Proteine precum
COPII. Prin eliberarea veziculelor in acestea ajung in VTC (Reteaua tubulo-veziculara),
unde pot fuziona cu ajutorul proteinelor SNARE V, si se vor acoperii cu COP 1.
Mecanismul prin care ajung acestea la reteaua cis este incomplete descifrat.

MITOCONDRIA
Ultrastructura
Pentru sepaarea mitocondriilor in vederea studierii lor se realizeaza mai intai omogenizarea
celulelor urmata de centrifugare diferentiata. Mitocondriile vor fi a doua fractiune care se
sepata, dupa nuceli. Prin soc hipoton, membrana interna isi “intinde” pliurile iar cea externa se
va destrama.
Mitocondriile sunt organite celulare specilizate in sinteza ATP,ce I se definesc patru elemente
ultrastructurale: o mb externa si una interna care delimiteaza doua compartimente:
a)compartiment mitocondrial extern: intramembranar
b)compartiment mitocondrial intern: matrixul
Cele doua membrane la examenul microscopic se prezinta cu aspect trilaminat.
Membrana celulara interna prezinta niste pliuri membranare, care de obicei snt
perpendiculare pe axul lungimii, dar exista si cazuul in care sunt tubulare (in celulele ce
sintetiseaza steroizi), sau paralele la axul lung
La nivelul compartimentului intern se gaseste AND-ul mitocondrial, ce nu prezinta capete
libere, si ribozomi mitocondriali

Functiile membranei mitocondirale externe si al spatiului mitocondrial extern

Membrana mitocondriala externa este organizata conform modelului mozaicului fluid, insa
contine multe PORINE, care permt trecerea particulelolor mari, cu o greutate moleculara mai
mica de 5000 de Daloni. Deci la nivelul spatiului intermembranar, nu va exista un gradient de
conentratie pentru moleculele cu greutate sub 5000 de daltoni, acestea putand sa traverseze
membrana fara restrictii.
Rolurile membranei externe:
a)Preia acizii grsi de pe FABP(fatty acids binding proteins) si ii esterifica la acil coA prin
intermediul acil CoA transferazei.
Acil Co-a ajunge pe versantul intermediar unde este transformat in ACIL-CARNITINA de catre
Carnitin –Acil Transferaza.
b) Dezactivare aminelor biogene(adrenalina, serotoinina, noradrenalina, dopamina)
prin intermediul monoamin oxidazei (MAO)
Compartimentul intermembranar
Functioneaza ca un tampon intre mioplast si citosol.
a)Prin intermediul adenilat kinazei transforma ATP-ul in ADP, precursoar necesar resintezei
ATP.
b)Prin nucleozid-fosfokinza tranfroma nuleozidele in nucleotide

Functiile matrixului
a)La acest nivel are loc sinteza proteica. DOAR 1%din proteinlel necesare mitocondiriei sunt
sintetizate in matrix, restul se importa. Ribozomii mitocondriali au caracteriztici procariote.!
b)Beta oxidarea acizilor grasi cu formarea acetil CoA materie prima pentru CICLUL KREBS
c)Ciclul KREBS, in matrix se gasesc toate enzimele necesare cu exceptia succinat
dehidrogenazei care se gaseste atasata mb interne.
Functiile membranei mitocondirale Interne
Aceasta membrana se organizeaza pe modelul mozaicului fluid, insa procentul de lipide este
20-30% in timp ce proteinele sun 70-80% deoarece functia metbolica este foarte importanta la
acest nivel. Pentru acopensa procentul scazut de lipide, la acest nivel se gaseste CARDIOLIPINA
(15% din totalul lipidelor) care are un caracter hidrofob foarte pronuntat

LA ACEST NIVEL SE DESFARSOARA FOSFOLIRAREA OXIDATIVA !!

Pentru acest proces s-au dentificat 5 complexe din care primele 4 corespund lantului
respirator.
Complexul1 NADPH-CoQ reductaza, contine Fpn FMN dependente, si 7-8 complexe cu Fe si S
Transfera echivalentii de pe NADPH pe CoQ
Complexul2 succinat dehidrogenazei. Transfera echivalentii reducatori de pe succinat pe CoQ,
Contine FpS FAD dependente si 3-4 complexe cu Fe si S
Complexul3 citocrom b->c1 preia echivalentii de pe ubiquinona si ii transfera pe cit c.
Este format din 3 centre hemice si un centru cu Fe si S

COMPLEXELE 1 2 3 sunt TRANSMEBRANARE

Complexul4 citocrom oxidazei
Complexul 4 preia deci electronii de la citocromul c(prin unul din centrii cuprici),
ii saraceste de energie(pompand pe baza energiei acumulate protoni), si ii insera pe oxigen ,
cu formare de apa.
Complexul 4 structureaza doua canale transmembranare prin care sunt pompati acesti
protoni(cate un proton pompat pentru fiecare electron transportat), canale denumite D,
respectiv K, intrucat la nivelul lor sunt conservati un rest aspartat, respectiv de lizina. In zona
mediana transmembranara a canalului D se afla un rest glumatat, cu rol esential in pomparea
protonilor.

ATP SINTAZA, F0F1 ATP-aza- complexul 5

Sintetizeaza ATP pe baza gradientuui format de transferul echivalentilor. Are un cap un gat si o
protiune transmembranara (subunitatea F0), ce prezinta un canal prin care sunt transportati
echivalentii.
Subunitatea F1 este mai bine studiata. Este formata din mai multe subunitati
alfa:beta:gama:delta:epsilon= 3:3 :1:1:1
Subunitatile alfa si beta structuraza capul iar celelate 3 gatul