Sunteți pe pagina 1din 7

Matricea extracelulara a tesutului

conjunctiv

Matricea conjunctiva extracelulara este un ansamblu de molecule proteice si polizaharidice
secretate local de celulele conjunctive si asamblate intr-o retea foarte bine organizata. matricea este
considerata un mediu extracelular in care celulele migreaza, prolifereaza, cresc, se diferentiaza,
capata forma si functie. Ele au nevoie de macromoleculele matricei conjunctive. Pe
macromolecule se fixeaza factorii de crestere si hormonii care formeaza un ansamblu masiv de
semnale pentru celulele conjunctive.
Componentele de baza ale matricei conjunctive sunt proteinele fibroase, glicozaminoglicanii
(GAG) si proteoglicanii. Proteinele fibroase alcatuiesc fibrele matricei conjunctive si structurile de
adezivitate. Colagenul intra in compozitia fibrelor de colagen si de reticulina iar elastina alcatuieste
fibrele elastice.
Colagenul
Este una dintre cele mai raspandite proteine. Reprezinta 25% din totalul proteinelor structurale
si 6% din greutatea corpului.
Se deosebete de alte proteine dup componena aminoacidic i ali indici.
1. Fiecare al treilea AA din caten este prezentat prin glicin (30%)
2. Fiecare al patrulea - prin Pro i hidroxiPro (25%)
3. Conine 10% Ala
4. Conine hidroxilizin
5. Coninutul tioaminoacizilor i tirozinei este redus
Se deosebesc cinci feluri de lanuri primare: 1I, 1II, 1III, 1IV, 2. Prin combinarea lor se
formeaz 4 tipuri principale de colagen.
Structura primar prezint o caten polipeptidic curbat alctuit din circa 1000 AA. Fiecare al 3-
lea este Gli, fiecare al 4-lea - Pro sau hidroxiPro. n locurile unde se afl acetea catena se curbeaz
formnd spirala curbat
Catenele polipeptidice ale colagenului nu pot forma alfa spiral cu simetrie elicoidal din cauza
prezenei Pro, hidroxiPro i glicinei, dar formeaz alfa spirala de colagen.
Structura secundar reprezint alfa catene spiralate rsucite spre stnga.

3 alfa catene spiralate, rsucite mpreun sub forma unei spirale comune formeaz tropocolagenul,
ce e stabilizat de interaciunea resturilor de Pro.
Tropocolagenul este subunitatea structural a colagenului.
Structura cuaternar: aezarea subunitilor de tropocolagen sub form de trepte, fiecare molecul
fiind deplasat cu din lungime fa de moleculele vecine. Monomerii sunt legai stabil prin
legturi covalente ncruciate inter i intramoleculare, care le confer microfibrilelor rezisten
mecanic. Prin asocierea microfibrilelor se formeaz fibrilele, iar din ele - fibra de colagen.
Colagenul este proteina care activ fixeaz ionii de Ca2+.
Se poate face o clasificare dupa raportul dintre colagen si matrice:
colagen fibrilar, care se organizeaza in fibrile si formeaza fibre de colagen sau reticulina
colagen afibrilar care nu formeaza fibrile deoarece atat la capul amino terminal cat si la cel
carboxi terminal prezinta domenii globulare, care impiedica polimerizarea in fibrile.

BIosinteza colagenului
Cuprinde doua mari etape, etapa intracelulara si etapa extracelulara.
Etapa intracelulara
Formarea veziculelor de endocitoza prin care isi preia prolina si lizina.
Transcriptia si traducerea
Lanturile
1
si
2
sunt codificate de gene de pe cromozomii 17 (
1
) si 7 (
2
). Ele sunt
copiate pe molecule de ARNm care vor ajunge in citoplasma la nivelul ribozomilor atasati
RE. Ribozomii sunt atasati reticulului endoplasmic deoarece se produc proteine de export.
Aici are loc traducerea in urma careia rezulta lanturile pro
1
si pro
2
care sunt foarte lungi
si foarte grele (au o greutate moleculara de aprox. 154000 daltoni). Lanturile pro au o
portiune centrala, colagenica si doua capete necolagenice (capatul amino terminal si
capatul carboxi terminal). Cele doua capete alcatuiesc peptidele de extensie. La capatul
amino terminal peptida de extensie se numeste peptida semnal. La capatul carboxi
terminal peptida de extensie se numeste peptida extra.
Peptida semnal va fi scindata enzimatic dupa patrunderea in lumenul RE cu ajutorul unei
proteaze. Peptida extra are rol in initierea si controlarea spiralizarii lanturilor in jurul unui
ax propriu si in formarea triplului helix.
Modificari postranslationale
Clivarea secventei semnal cu ajutorul unor proteaze din lumenul RE.
Hidroxilarea reziduurilor de prolina si lizina. Procesul este catalizat de doua enzime:
peptidil-prolin hidroxilaza si peptidil-lizin hidroxilaza.
. In afara de aceste enzime mai sunt necesare vitamina C (care are un rol foarte
important), ionii Fe, -ceto-glutaratul si oxigenul.
Glicozilarea polipeptidului, care are loc la hidroxilizina. Se face cu ajutorul enzimelor galactozil
transferaza si glucozil transferaza.
Formarea triplului helix de procolagen, proces care este initiat de peptida extra
(capatul carboxi terminal al lantului pro. Lanturile se spiralizeaza in jurul unui ax
propriu iar apoi se spiralizeaza unul in raport cu celalalt si rezulta triplul helix. Intre
lanturi apar legaturi covalente si de hidrogen care vor stabiliza molecula nou
formata, procolagenul. Aceasta molecula are doar partea centrala organizata in
triplu helix, partile laterale fiind paralele si spiralizate doar in jurul axei proprii.
Impachetarea procolagenului in macrovezicule golgiene
Deplasarea macroveziculelor in ectoplasma periferica
Exocitoza procolagenului.

Etapa extracelulara
Formarea tropocolagenului are loc din molecule de procolagen care, ajunse in spatiul
extracelular, sunt clivate sub actiunea unor procolagen peptidaze. Clivarea are loc la
capetele nespiralizate in triplu helix, unde se indeparteaza jumatate din capetele
nespiralizate si rezulta astfel tropocolagenul.
In situatia colagenului fibrilar, mai departe va avea loc polimerizarea (asamblarea in fibrile
si apoi in fibre).

Degradarea colagenului: are loc sub actiunea colagenazelor ce scindeaza legaturile
peptidice in anumite fragmente ale colagenului spiralizat. Enzimele sunt secretate in forma
neactiva- procolagenaze.


Elastina
Elastina reprezinta 6% din proteinele structurale. Molecula are urmatoarea compozitie:
glicina - 33%:
prolina - 10-13%
putina lizina
50-60% aminoacizi nepolari de genul dezmozinei si izodezmozinei.
Molecula are o greutate de 72000 daltoni.
Dezmozina si izodezmozina sunt responsabile de caracterul puternic hidrofob al
moleculei si de caracterul sau elastic.

Biosinteza elastinei
Cuprinde doua etape: intracelulara si extracelulara. Sinteza este realizata de aceleasi
celule ca si sinteza colagenului.
Etapa intracelulara decurge la fel ca la colagen, doar ca nu are loc hidroxilarea,
glicozilarea si spiralizarea. Molecula rezultata se numeste tropoelastina si are un aspect
neregulat, rasucit.
In etapa extracelulara tropoelastina va polimeriza. Este nevoie mai intai de o
dezaminare a lizinei realizata cu ajutorul liziloxidazei. Rezulta astfel aldehide reactive intre care
se vor forma punti covalente si necovalente. Puntile covalente mentin distantate moleculele de
elastina in polimer, atat in intindere cat si in relaxare.
Degradarea elastinei: Pancreasul secreta proelastaza activata de
tripsina,cu transformarea in elastaza ce hidrolizeaza legaturile peptidice constituite
de grupa COOH a aa. alifatici.

Glucozaminoglicani

GAG sunt molecule polizaharidice neramificate formate din unitati dizaharidice repetitive
care au pe suprafata lor numeroase sarcini negative date de radicalii sulfat si carboxil.
. Sarcinile negative au urmatoarele roluri:
Atrag ionii de Na
+
care vor atrage la randul lor apa si se va realiza structura de gel puternic
hidratat.
Sarcinile negative se resping intre ele si prin urmare, moleculele de GAG ocupa un volum
mare in raport cu greutatea lor moleculara. In spatii se va gasi faza lichida a gelului, fapt
care permite mobilitatea celulelor, proliferarea si nutritia lor.
Marea majoritate a GAG, cu exceptia acidului hialuronic, se leaga covalent de miezuri
proteice, formand proteoglicani.
Clasificarea GAG se face in 5 clase, in functie de tipul unitatii repetitive, numarul de
grupari sulfat si localizarea lor.
1. Acidul hialuronic (hialuronan), format din acid glucuronic si N-acetil-glucozamina. Este
singurul nesulfatat, deci sarcinile sale negative vor proveni doar de la gruparile carboxil.
2. Dermatan sulfatul, format din acid iduronic si N-acetil-galactozamina
3. Heparina (heparan sulfatul), format din acid iduronic si N-acetil-glucozamina
4. Condroitin sulfatul, format din acid glucuronic si N-acetil-galactozamina
5. Keratan sulfatul este o exceptie, el fiind format din galactoza si N-acetil-glucozamina.

Acidul hialuronic
Are cea mai mare molecula (cuprinde aprox. 50.000 unitati dizharidice). Este singurul
nesulfatat.
Sinteza sa are loc in membrana celulara, alungirea moleculei facandu-se prin adaugarea de
oligozaharidice la capetele reduse.
In spatiul extracelular, acidul hialuronic ramane in apropierea plasmalemei, alcatuind
glicocalixul.
Acidul hialuronic se gaseste in cantitati mari in tesutul embrionar iar la adult se gaseste in
corpul vitros, in lichidul sinovial si in gelatina Wharton.


Condroitin-sulfatul- este sulfurat fie in pozitia 4 sau in pozitia 6. Condroitin-4-sulfatul
se gaseste in cartilaje,cornee,oase iar condroitin-6-sulfatul se gaseste in
piele,ligament,tendoane.





Heparina





Heparina, condroitin- sulfatul se sintetizeaza in aparatul Golgi, unde se sulfateaza, se
epimerizeaza si formeaza legaturi covalente cu miezuri proteice, dand nastere la proteoglicani.






Proteoglicanii
. Proteoglicanii au o structura ramificata. Proteoglicanii se gasesc in matricea conjnctiva. Ei sunt
alcatuiti dintr-un miez proteic pe care se leaga 3-5 molecule de GAG de tipul condroitin sulfat,
keratan sulfat sau dermatan sulfat. Acesti proteoglicani se ataseaza periodic la fibrila de
colagen intervenind in organizarea matricei conjunctive extracelulare.
Proteoglicanii atasati membranei celulare sunt alcatuiti dintr-un miez proteic
reprezentat de proteine dispuse in plasmalema (proteine integrale). Ele ataseaza la domeniul
extracelular 5-8 molecule de heparan sulfat.
In matricea cartilaginoasa se gaseste un proteoglican numit agregan. El este alcatuit dintr-un
miez proteic la care se ataseaza mai multe unitati de keratan sulfat si condroitin sulfat. Astfel se
formeaza subunitatea A. Mai multe subunitati A se leaga necovalent de o molecula de acid
hialuronic prin intermediul unei proteine globulare de link-are.
Rolul proteoglicanilor
Este foarte important deoarece moleculele de proteoglicani au specificitate pentru
colagenul individual.
Mediaza adezivitatea celula - celula si celula - matrice.
Mediaza comunicarea intercelulara si comunicarea dintre celula si moleculele matricei
extracelulare.
Controleaza coagularea (la nivelul vaselor)
Controleaza metabolismul lipoproteic (la nivelul vaselor)
Controleaza cresterea musculaturii netede
Controleaza cresterea neuritilor (nervilor)
Controleaza permeabilitatea membranei bazale.