Caracteristica generala

Aparatul Golgi (sau dictiozom) este un organit celular gsit la majoritatea eucariotelor, situat n
apropierea centrului celulei, langa reticulul endoplasmatic.Este delimitat de endomembrane,
structurat sub forma unei stive de cisterne recurbate prezentind polaritate morfologica si biochimica.
A fost identificat n 1898 de ctre doctorul italian Camillo Golgi i a fost numit dup el. Funcia
principal a aparatului Golgi este procesarea i mpachetarea macromoleculelor
precum proteinele ilipidele care sunt sintetizate de celul. Este deosebit de important n procesarea
proteinelor pentru secreie. Aparatul Golgi este o parte a sistemului endomembranal al celulei.
Functional Aparatul Golgi este format din trei regiuni distincte: -compartimentul cis (in care proteinele
nou sintetizate sunt transferate din reticolul Endoplasmatic in Aparatul Golgi) -compartimentul
median (in care se face glicozilarea proteinelor si lipidelor) -compartimentul trans ( in care se
indeparteaza galactoza, se adauga acis sialic, acest compartiment exporta produsele procesate si
sortate, destinate fuctiilor bine determinate in interiorul sau exteriorul celulei).

Rol[modificare | modificare surs]

Stocarea polizaharidelor.

Modificarea proteinelor nou-sintetizate n reticulul endoplasmic.

Sortarea proteinelor cu diverse destinaii celulare.

Prelucreaz i stocheaz proteinele i lipidele care "curg" dinspre Reticulul Endoplasmatic.

Sintetizeaza polizaharidele si le "impacheteaza" in vezicule care vor migra spre membrana

plasmatica; la celulele vegetale si fungi, Aparatul Golgi este implicat si in formarea peretelui
celular. Este format din nite sculei aplatizai suprapui(cisterne),dilatai la capete i nconjura i
de micro i macrovezicule,generate de aceste cisterne.Forma dictiozomilor variaza de la o
celula la alta(n strile patologice au un aspect granulos). Sunt delimitai de o membran simpl.
n celulele animale se afla un singur ansamblu de dictiozomi, iar n celula vegetal se afl mai
multe ansambluri de dictiozomi.

Sinteza plasmalemei.

Secreia i excreia de glucide.

Cele trei parti aratate au o continua dinamica deoarece se observa un continuu tranzit de vezicule
de tranzitie ce se desprind din RE si apoi vezicule de secretie care parasesc fata externa-trans si
marginile sacilor Golgi pentru a fi exportate din celula prin secretie celulara sau exocitoza sau pentru
a forma organite noi cum sunt lizozomii etc. Care sunt functiile aparatului Golgi in celula? Esta o
intrebare la care s-a raspuns partial.
1.Secretia celulara-pare a fi de la inceput cea mai evidenta si cea mai importanta. Aparatul Golgi
primeste vezicule cu proteine si substante produse in RE, le trece prin sacii sai membranosi si turtiti
si dupa ce le modifica, le impacheteaza in vezicule ca produse finale ce se desprind spre exteriorul
structurii Golgi. In tot acest process de secretie se face un fel de dirijare a traficului substantelor si o
imbuteliere stationara momentan in aparatul Golgi pentru ca apoi, vezicula de secretie cu
membrana profound modificata si cu continutul puternic restructurat chimic, sa paraseasca aparatul
Golgi.

Se produce o concentrare a substantelor sintetizate in RE, apoi urmeaza o prelucrare chimica a lor
prin adaugarea de grupari glucidice (cele de la capetele resturilor glucidice grefate pe lanturile
polipeptidice de aminoacizi ale proteinelor-glicoproteine, proces denumit glicozilare terminala, sau
acelas proces efectuat la glicolipide). Alteori se face adaosul de resturi de acid sulfuric (sulfatarea
unor proteine si lipide), sinteza mucopolizaharidelor si gangliozidelor. Concomitent cu aceste
transformari chimice complexe se face o sortare a materialelor Golgi prin separarea celor destinate
secretiei (prin impachetarea lor in vezicule de secretie ce au insusirea de a fuziona cu membrana
celulara-plasmalema) de enzimele lizozomilor pentru ca a doua functie importanta a aparatului Golgi
este de a initia2.formarea lizozomilor. Proteinele enzime lizozomale sunt sintetizate in sacii
aparatului Golgi si aici se separa de proteinele de secretie sau de export si se elimina spre periferia
citoplasmei unde devin vezicule membranoase umplute cu proteine-enzime lizozomale adica
lizozomi primari.

: 3.Dirijarea traficului de membrane Acest trafic de membrane se face sub forma veziculelor de
tranzitie care vin din reticulul endoplasmic in aparatul Golgi si a veziculelor de secretie care sunt
destinate sa ajunga la plasmalema unde continutul lor este secretat si suprafata plasmalemei se
mareste. Toate veziculele care tranziteaza aparatul Golgi ( membrane si continutul lor) sufera cum
am aratat modificari accentuate deci nu este un simplu trafic de membrane.

Sensul de tranzit: RE aparat Golgi vezicule de secretie plasmalema exocitoza este

insotita si de sensul invers: plasmalena vezicule de endocitoza aparat Golgi lizozomi
(pentru digestie intracelulara). Exocitoza mareste suprafata plasmalemei ca membrana celulara iar
endocitoza micsoreaza aceasta suprafata. Se face deci o reciclare a membranelor celulare avand ca
placa turnanta sau de triaj aparatul Golgi. Procesul de reciclare se face cu consum de energie.

Este surprinzator faptul ca in pofida repetatelor fuziuni intre membranele celulare (RE cu aparatul
Golgi veziculele de secretie cu plasmalema etc.). Se mentine ceea ce este specific fiecarui sistem
de membrane in parte adica se pastreza compozitia chimica caracteristica si continutul chimic al
fiecarui tip de vezicule (de tranzitie, de secretie, lizozomi primari).

Aparatul Golgi produce si modifica substante si le transporta si expediaza fiind o statie centrala in
calea secretiei celulare. Foarte multe celule vii din organisme vii de diferite specii au secretii active.
Aceste secretii produc reteaua proteica pe care se depun sarurile de calciu in oase (oseina), altele
proteinele cuticulei de la artropode (scorpioni, paianjeni, raci, insecte, miriapode), tot aceasta
secretie produsa de celulele glandelor endocrine produce hormonii (secretie interna), iar secretia din
celulele glandelor exocrine produce proteinele enzime necesare digestiei extracelularedin tubul
digestiv.
Celulele din mucoasa cailor respiratorii produc mucusul care sechestreaza microbii, particulele din
fum, praf, faina, poluanti in vederea expectorarii lor sub forma de bulgarasi. In neuroni se secreta
mediatorii chimici sau neurotransmitatorii obligatorii pentru functionarea normala a sistemului
nervos.

APARATUL GOLGI

ULTRASTRUCTURA SI FUNCTII
Aparatul Golgi constituie un organit celular format din mai multe elemente structurale
ceea ce ii
da capacitatea de a realiza o multitudine de functii celulare ,de unde denumirea de complexul
Golgi.A
fost
descoperit de Camilo Golgi in sec trecut in ganglionul spinal de fizica ,fiind denumit aparat
reticularintern datorita aspectului de retea perinucleara pe care o formeaza structura sa.Prin
microscopie
electronica a fost identificata morfologia si structura biochimica precum si functiile
Aparatului Golgi.Este situat in apropierea nucleului,are relatie cu RE ,cu plasmalema si alte
elemente celulare.Dinpunct de vedere structural aparatul Golgi prezinta 3 parti
distincte :N.B. A se vedea lucrarilede laborator privind morfologia,structura si
ultrastructura Ap. Golgi.1.partea esentiala este constituita din saci turtiti si cisterne
aplatizate,ce se observa si in imagineelectronomicroscopica care determina divizarea
aparatului Golgi in 2 subcomponente:a.o zona cis care formeaza asa numita retea ,denumita
si proximala sau formatoare ,acceptoaresau imatura care cuprinde in structura sa si
cisternele cisb.zona/fata trans este o zona secretoare fiindca va secreta vezicule
secretorii,este denumita sizona de maturare sau distala ;intre cele 2 zone exista deosebiri
determinate de dispunere a veziculelor,structura cisternelor si functiile pe care le
indeplinesc.2.a doua parte este formata din veziculele care sunt componente ale
aparatului Golg,aceste vezicule aurolul de a prelua de la RE anumiti produsi de
secretie ,formandu-se asa numitele vezicule de tranzitiecare preiau materialele
sintetizate in RE si le prelucreaza in sacii ap. Golgi.Veziculele de secretie
detranzitie de la nivelul RE sunt preluate in sacii aplatizati unde sunt prelucrate si
preluat continutul lor demembrana sacilor proximali3.aparatul Golgi cuprinde si
tipuri de vezicule secretorii sau de secretie care preiau produsii de secretiede la
cisterne si sacii distali si ii transporta spre alte organite numite lizozomi,iar
lizozomii fuzioneaza cuplasmalema si prin exocitoza produsii de secretie sunt
eliminati la exterior.CONCLUZIE: Aparatul Golgi indeplineste rolul de transportor
al unor produsi de secretie ceprovin de la RE,de unde produsii sunt preluati ca
proteine si prin intermediul veziculelor de transportajung la nivelul cisternelor si
sacilor aplatizati distali de unde prin vezicule secretorii sunt canalizati
sprelizozomi si apoi spre plasmalema.Acest proces este unul energodependent
,deoarece se realizeaza prinenergia furnizata de ATP pt realizarea procesului de
transport vezicular.Pt realizarea acestui proces suntutilizate un sistem de enzime
aflate in structura Ap. Golgi ,enzime care se dispun la periferia aparatuluiGolgi si in
regiunea dilatata.Aceste enzime sunt 5 nucleotidaza,adenilat-ciclaza.Ele au fost
puse inevidenta de catre Emil Palade si Farqoir

Pozitia in celula:
Pozitia in celula este diferita dupa tipul si activitatea citosolului. In neuron
complexul Golgi este dispus perinuclear, in celulele secretorii apare supranuclear
situat intre nucleu si polul apical. In unele cellule specializate (celula tiroidiana-
celula formatoare de hormon tiroidian) care au dubla polaritate functionala,
complexul Golgi se deplaseaza frecvent intre cei doi poli in raport cu activitatea
metabolica predominanta a unuia sau a altuia. In majotitatea celulelor vegetale dar
si in unele celule animale, complexul Golgi apare sub forma de dictiozomi, fomatiuni
isolate sau grupate sub forma de tubuli anastomazati intre ei sau sub forma de
cisterne.
Organizarea structurala:
La microscopul luminescent complexul Golgi se prezinta sub diferite aspecte: retea
de canalicule anastomazate,vacuole de diferite marimi,bastonase (dictizomi)
Organizarea ultrastructurala:
Microscopul electronic a aratat existenta a trei elemente componente in organizarea
complexului Golgi:
1)pachete de saci turtiti sau cisterne asezate in stiva;
2)macrovezicule;
3)microvezicule.
Toate aceste trei formatiuni sunt delimitate de citomembrane groase de aproximativ
6-8 nm, de aspect neted, fara ribozomi atasati pe suprafata lor, asemanatoare ca
organizare cu celalalte endomembrane lipoproteice, organizate in mosaic. Cele
doua fete ale membranelor golgiene au insa proprietati tinctoriale diferite. In
apropierea reticulului endoplasmic membranele golgiene se aseamana cu ale
acestuia in timp ce cele mai indepartate, mai externe membrane golgiene se
aseamana cu membrane plasmatica. Structurile golgiene prezinta polaritate
morfologica si functionala:astfel complexul Golgi prezinta o fata convexa, proximala
(pol proximal)asezata langa nucleu si si in stransa relatie cu reticulul endoplasmic
numita fata imatura, sau fata formatoare. Pe aceasta fata se observa in general
microveziculele asociate adeseori cu tubuli ce converg catre complexul Golgi. Acesti
tubuli formeaza o placa cu orificii de aproximativ 60 nm.
Opus fetei formatoare se observa o fata concave, distala (pol distal) numita fata de
maturare, unde se formeaza veziculele de secretie.
Membranele sacilor si veziculelor situate la polul golgian proximal sunt mai subtiri
de 6 nm , fiind asemanatoare cu ale reticulului endoplasmic.Spre fata de maturare,
membranele Golgiene se ingroase pana la 8nm, devin asimetrice si se apropie ca
oraganizare si componenta chimica de membrane plasmatica.
Exista o miscare continua intre aceste structuri, in sensul migrarii lor de la fata
imatura la fata de maturare. Microveziculele vor forma saci golgieni, iar din acestia
vor lua nastere macroveziculele si apoi veziculele secretorii.

Aparatul Golgi. Infrastructura si functii.

Aparatul sau complexul Golgi a fost descoperit prima data in 1988 de catre medicul italian Camile Golgi, studiind
ganglionii spinali de pisica a descoperit niste structuri filamentoase in pericarionii neuronilor pseudounipolari si i-a
denumit dictinosomi.

Aparatul Golgi este format dintr-o serie de cisterne aplatizate si vezicule membranare asociate care se
caracterizeaza printr-o polaritate morfo-functionala distincta.

Aparatul Golgi este situat la majoritatea celulelor in apropierea nucleului si a RE . numarul de complexe Golgi intr-o
celula poate varia de la 1 la citeva sute si depinde de proprietatea de biosinteza a celulei.

Aparatul Golgi este format din 3 retele:

1. reteaua CIS prezinta o fata denumita CIS care primeste vezicule incarcate cu proteine ce provin de la
RER- se mai numeste si acceptoare pt ca la acest nivel incepe formarea cisternelor aparatului Golgi.
Veziculele din reteaual CIS sunt apoi transportate in reteaua mediana unde sufera anumite procese de
prelucrare de tip glicolizare, fosfatare, sulfatare ect. Din reteaua mediana sunt apoi transportate in reteaua
TRANS unde aceste procese continua si unde are loc o selectie si o concentrare a produsilor de secretie.

2. reteaua TRANS prezinta o fata numita TRANS orientata spre membrana plasmatica si de unde se
desprind veziculele destinate secretiei celulare. Fata TRANS mai este denumita fata secretorie, iar
denumirea de fata materna se datoreste faptului ca la acest nivel procesul de maturare a cisternelor este
complet. Aparatul Golgi pe linga cisternele amintite cuprinde si un sistem vezicular asociat. Veziculele sunt
reprezentate de 2 tipuri (vezicule de transport si vezicule secretorii). Veziculele de transport provin din RE si
transporta proteine si lipide sintetizate in RE pina la reteaua CIS a aparatului Golgi.

De la reteaua CIS a aparatului Golgi exista vezicule care se intorc la RE , iar aceasta transporta proteine care vor
intra in structura membranelor RE.

Membrana veziculelor de transport au dimensiuni si compozitie asemanatoare cu membrana RE.

Proteinlele si lipidele care ajung la aparatul Golgi sunt transferate dintr-o cisterna in alta prin intermediul unor
vezicule membranare denumite vezicule de transfer.

De la nivelul retelei TRANS dar si din portiunile distale ale cisternelor aparatului Golgi se desprind vezicule care vor
transporta proteine si lipide secretate spre urmatoarele destinatii:

lizozomi

membrana celulara

mediul extracelular

aceste vezicule se numesc secretorii.

Membrana veziculelor secretorii au dimensiuni si compozitie similare cu membrana plasmatica.

La nivelul retelei mediane si a retelei TRANS are loc procesele de prelucrare a proteinelor , iar unul dintre procese
este glicolizarea N-linkata.

Aceste proteine sunt modificate printr-o regescenta ordonata a reactiei.

Prima reactie modificarea este inlaturarea a 3 resturi de manoza de la nivelul unor oligozaharide.

Urmeaza apoi adaugarea ------------- a unui amino-acetil-glucozamine, eliminarea a inca 2 molecule de manoza si
adaugarea unei molecule de glucoza si a 2 molecule de amino-acetil glucozamin.

In final la aceasta se adauga inca 3 resturi de galactoza si 3 resturi de acid sialic.aceasta ultina reactiee are loc in
reteaua TRANS.

Prelucrarea proteinelor si lipidelor are un rol important in selectia si concentrarea produsilor de reactie.
O alta prelucrare este fosfolirarea manozei. Proteine destinate incorporarii in lizozomi sufera un proces de fosforilare
a resturilor de manoza.

In prima etapa a reactiei sunt adaugate amino-acetil-glucozamin-fosfati, la resturi specifice de manoza, - acest
proces are loc inca din reteaua CIS iar fosfatii provin din hidroliza uracil difosfatului in uracil monofosfat.

In etapa urmatoare este inlaturata molecula de amino-acetil-glucozamin, lasind la acest nivel un monomer denumit
manoza-6-fosfat. Datorita acestei modificari resturile de manoza sunt recunoscute de un receptor specific pt M-6-P,
care este situat in reteaua TRANS si care va lega aceste proteine si le vaq incorpora in vezicule destinate lizozomilor.

Lizozomi care se formeaza sunt lizozomi primari a caror enzime sunt inactive.

Functiile aparatului Golgi.

Functiile de secretie celulara consista in:

1. concentrarea produsilor de reactie- aceasta se realizeaza prin constituirea unor agregate intre produsi de
secretie si complexul de proteine cu polizaharide care au sarcini. In acest proces au rol important ionii de
Ca. Aceste agregate sunt incorporate in vezicule care se desprind de pe fata TRANS sau din protiunile
laterale ale aparatului Golgi.

2. prelucrarea biochimica a produsilor de secretie prin acest proces anumite portiuni din lantul polipeptidic sunt
scindate din proteinele de secretie rezultind proteine de secretie (proalbumina- albumina, porinsulina-
insulina).

Tot la acest nivel are loc si glicolizarea terminala, anumite glucide fiind indepartate in timp ce altele sunt adaugate.

Prelucrarea biochimica a produsilor de secretie mai presupune si glicolizarea lipidelor s sulfatarea lipidelor , acest
ultim proces avind loc exclusiv la nivelul aparatului Golgi.

Biogeneza lizozomilor- acest proces se bazeaza pe fenomenul de segregare, separare a enzimelor lizozomale fata
de alti produsi de sinteza. Datorita gruparii M-6-P aceste proteine sunt inglobate in vezicule care vor forma enzimele
lizozomale.

Dirijarea traficului membranar- aceasta se realizezaza sub forma veziculelor care vin si pleaca de la complexul Golgi.
Astfel complexul Golgi primeste vezicule de la RE, le modifica continutul si elaboreaza alte vezicule destinate
componentei plasmalemei sau care sunt destinate exportului.

Biogeneza membranelor- prin endocitoza se desprind din plasmalema vezicule ce aduc in celule componente ale
membranei, iar prin procesul de exocitoza componentele formate vor intra in structura membranei aparatului Golgi.

Secretia celulara este de 2 tipuri:

secretia constitutiva

secretia reglata

secretia constitutiva- bazala- este o proprietate comuna tuturor celulelor si care are loc in permanenta. Prin acest
proces produsi de secretie sintetizati si secretati de aparatul Golgi sunt incorporati in vezicule secretorii destinate
mediului extracelular.

Veziculele secretorii prezinta in membana lor lipide si proteine care vor intra in structura membanei plasmatice iar
continutul veziculelor va fi eliminat in mediul extracelular. Aceasta secretie se realizeaza printr-un proces de
exocitoza, printr-o fuziune a membranei veziculelor secretorii cu membana plasmatica.

Secretia reglata- acest tip de secretie este caracteristic celulelor cu proprietati secretorii ca de exemplu- celulele
endocrine. Veziculele care se formeaza- inmuguresc din aparatul Golgi si care contin produsi de secretie care vor fi
depozitate in citozol.

Eliberarea acestor produsi de secretie in mediul extracelular se realizeaza printr-o fuziune membranara (reglata)
acest control este dat de un semnal de transductie provenit de la receptorii membranari, activati sau stimulati. Acesti
receptori membranari raspund la anumite molecule semnal cum ar fi hormonii sau neurotransmitatorii.
Semnalul de transductie va genera fuziunea dintre veziculele secretorii si membrana plasmatica cu eliberarea
produsilor de secretie in mediul extracelular.

In celulele hepatice - hepatocite se secreta albunina si alte proteine din sange. George Emil Palade a
descoperit mecanismul procesului de secretie celulara adica acea cale comuna a secretiei celulare -
folosind aminoacizi marcati radioactiv si studiind secretia celulara in celula pancreasului exocrin. S-au
injectat la cobai aminoacizi marcati radioactiv si imediat dupa aceea o doza mult mai mare de
aminoacizi neradioactivi. Aminoacizii au fost inclusi de celula in moleculele proteice si astfel ca
urmarirea radioactivitatii a permis urmarirea caii pe care o parcurg proteinele de secretie. S-au
sacrificat animalele la diferite intervale de timp; dupa cateva minute radioactivitatea era cantonata in
RE de la celulele pancreatice, dupa 20de minute ea aparea in aparatul Golgi si veziculele invecinate,
iar dupa 2 ore in veziculele de secretie (numite si granule de zimogen - numit astfel pentru ca
proteinele enzime din ele sunt enzime pancreatice initial inactive: tripsinogenul, chimotripsinogenul
etc. Asadar secretia celulara are urmatorul traseu: incepe in RE rugos, mai departe in RE neted unde
se invelesc proteinele cu membrane rezultand vezicule ce trec in sacii Golgi unde sunt sortate si
modificate. Unele vezicule fuzioneaza cu plasmalema fiind vezicule de secretie sau de export.

Secretia interna de insulina are loc in celule secretoare din insulele endocrine ale pancreasului si
este deasemeni o functie majora in care e implicat aparatul Golgi. Veziculele de secretie cu proteina -
hormon numita insulina trec din apararul Golgi in citoplasma marginala a celulei unde stau retinuta ca
intr-o sacosa care e ca o retea de filamente de actina aflate sub plasmalema. Prin aceasta retea scapa
permanent cateva vezicule care sunt exocitate - secretate intern in sange unde determina scaderea la
normal a concentratiei de glucoza sanguina - glicemia.

Astfel glicemia e mentinuta la nivel constant prin secretia pancreatica endocrina, de insulina.

Daca ingeram odata cu hrana multe glucide si in special glucoza, nivelul glicemiei sanguine creste -
hiperglicemia si aceasta stimuleaza in 2 timpi secretia de insulina. In primul moment se modifica
structura retelei de filamente de actina care se rareste si veziculele de secretie scapa din reteaua de
filamente, ajung in citoplasma externa (ectoplasma) si se elimina in vasele de sange din afara
celulelor prin exocitoza. In momentul al doilea se mobilizeaza din profunzimea endoplasmei,
microtubuli proteici care la randul lor imping spre marginea celulei noi vezicule de secretie endocrina
pline cu insulina. Modificarile citoscheletului celulei secretoare (microtubuli si reteaua de filamente de
actina) sunt produse de ionii de Ca 2+ . Cresterea concentratiei de glucoza inhiba iesirea Ca 2+ din
celula, deci creste concentratia acestor ioni in celula.

APARATUL GOLGI (COMPLEXUL GOLGI)

acest organit celular este caracteristic numai eucariotelor. In celula, este dispus intre RE si membrana plasmatica.

unitatea morfologica si functionala a acestui organit este dictiozomul. Acesta este format din cisterne (sacule)
turtite, vezicule si numerosi tubuli.

cisternele discoidale sau fenestrate, cu marginile neregulate, sunt in numar de 4-6, au diametrul de 1-3 nm, iar
grosimea de 10-30 nm; sunt limitate de catre o membrana lipoproteica simpla, groasa de 4-5 nm, neprevazuta la
exterior cu ribozomi.Intre cisternele vecine, se afla un spatiu de 6-10 nm. In peretii si cavitatile saculelor se afla
numeroase enzime.

numarul dictiozomilor intr-o celula variaza de la unul pana la zeci de mii, functie de specie, tesut, varsta.
Bunaoara, in celule meristematice, secretoare si glandulare numarul lor este foarte mare.

Complexul Golgi se prezinta ca un organit polar. In organizarea lui, se disting 3 regiuni functionale:

fata cis (fata receptoare, fata de intrare, retea cis), de forma convexa, situata spre RE

fata trans (fata formatoare, fata de iesire, retea trans), concava, situata spre plasmalema

fata mediana este reprezentata de cisternele aplatizate suprapuse si dispuse intre fetele cis si trans.

activitatea aparatului Golgi este strans corelata, functional si genetic, cu RE. Prin aparatul Golgi, produsii elaborati
in RE sunt transferati si distribuiti in alte zone celulare.
 in general, moleculele care ,,tranziteaza aparatul Golgi au o tripla destinatie: o parte sunt exportate ca produse
celulare de excretie, alta parte vor intra in structura plasmalemei si a peretelui celular, iar alta constituind enzime
hidrolitice, vor fi inmagazinate in veziculele lizozomale.

Rol:

in secretia extracelulara a unor compusi organici si anorganici: oligo si polizaharide (hemiceluloze si

substante pectice), uleiuri eterice, glicoproteine, enzime, apa, SiO2, CaCO3;

avandu-se in vedere gama larga de substante secretate de aparatul Golgi, se apreciaza ca multe dintre
acestea sunt sintetizate la nivelul acestui organit, care poseda un potential metabolic specific;

contribuie la formarea fragmoplastului si a lamelei mijlocii, structuri care despart celulele-fiice.

participa la innoirea plasmalemei si la ingrosarea peretilor celulari prin transportul urmat de deversarea
intre plasmalema si peretii celulari a unor substante care se integreaza apoi printre microfibrilele celulozice ale
acestora.

in lumenul complexului Golgi au loc importante procese biochimice printre care: glicozilarea proteinelor,
biosinteza acizilor galacturonici.

Aparatul Golgi

Cuprinde totalitatea dictiozomilor dintr-o celula. Este un organit care a fost descoperit inca din 1898 de catre
GOLGI in celulele nervoase pe care el l-a denumit aparat reticular internsituat in apropierea nucleului. De abia dupa
1950, cu ajutorul ME s-a confirmat prezenta sa in toate celulele animale si vegetale. La vegetalele superioare,
aparatul Golgi a fost pus in evidenta de catre BUVAT si PORTER in 1957, apoi regasit si la alge si Briofite, in timp ce
la ciuperci, unde este mai putin dezvoltat, a fost descoperit in 1962.

La Procariote aparatul Golgi lipseste, la fel ca si reticulul endoplasmatic.

Un dictiozom este format din saculi curbati si aplatizati, avand un diametru de 1-3 m.

Membranele acestor saculi in forma de disc curbat sunt analoage celor ale RE, avand grosimea de 50 A, cu structura
tripartita. Cavitatea fiecarui sacul are o grosime de 60-150 A, la fel si spatiul ce separa doi saculi ai unui dictiozom.
Intr-un dictiozom sunt prezenti 3-8 sacuIi, in mod exceptional 20. Spre extremitati saculii emit vezicule caracteristice,
numite vezicule golgienecare raman o perioada atasate, apoi se desprind in citoplasma. Majoritatea veziculelor au
suprafata neteda in timp ce altele sunt'imbracate' ('coated vesicle') (Fig. 38, 39).

Fig. 38: Schema structurii spatiale a unui dictiozom (dupa BUVAT) cu saculi aplatizati si vezicule golgiene periferice
(st) si o schema a ultrastructurii unui dictiozom (dupa GENEVES) cu marginile fenestrate (dr). Saculii (8) se
prelungesc intr-o retea de tuburi anastomozate (t) si care emit vezicule cu pereti netezi (VI) si ornamentate (Vo)

In compozitia chimica a dictiozomilor s-au pus in evidenta fosfolipide si proteine componente ale structurilor
membranare, mucopoliozide, si poliozide si cateva fosfataze si peroxidaze. Echipamentul enzimatic redus sugereaza
ca substantele ce se acumuleaza in aparatul
Golgi sunt elaborate in alta parte.

Rolul biologic. In celulele vegetale, Aparatul Golgi joaca un rol important in citodiereza (diviziunea
citoplasmei dupa cea a nucleului numita cariocineza). Astfel, la sfarsitul telofazei, veziculele golgiene se dispun in
planul ecuatorial, se aplatizeaza si fuzioneaza intre ele. Aceasta formatiune si stadiu al diviziunii poarta numele
de placa celulara. Ca urmare, membranele golgiene

vor da nastere la noile plasmaleme care vor separa teritoriile citoplasmatice ale celor doua celule fiice rezultate din
diviziune. Totodata din continutul veziculelor golgiene (substante pectice) se va forma primul strat al peretelui
scheletic dintre cele doua celule, aceste substante pectice constituind lamela mijlocie.

Aparatul Golgi mai are rolul de a concentra unii compusi in vezicule, in vederea excretiei lor. Acesti compusi
pot proveni din RE sau pot fi elaborati ori numai transformati in dictiozomi. La plantele parazite (Cuscuta) dictiozomii
concentreaza enzimele ce intervin in distrugerea peretelui

celular si protoplasmei celulelor gazda.

Fig. 39: Imagine electronomicroscopica a dictiozomilor din celulele meristemului radicular de porumb (stg) si fasole
(dr) care emit vezicule secretoare.

Dictiozomii intervin si in elaborarea peretelui scheletic la celulele vegetale. Astfel in experienta cu glucoza
tritiata (cu 3H) s-a aratat ca la nivelul dictiozomilor glucoza este transformata in acizi uronici, galactoza si arabinoza,
apoi polimerizate la poliozide ce sunt transportate de catre veziculele golgiene spre plasmalema de unde, prin
exocitoza, sunt incorporate in peretele scheletic ca hemiceluloze si pectine (Fig. 40).

De notat ca veziculele golgiene nu transporta celuloza si deci nu o sintetizeaza, aceasta etapa

se produce la exteriorul plasmalemei dar din precursori transportati de veziculele golgiene. (A se vedea cap. Peretele
scheletic).

In procesul de gelificare a peretelui schelctic si in producerea de mucilagii la algele rosii si la Malvacee,

dictiozomii sunt foarte abundenti si produc vezicule golgiene ce se indreapta spre peretele scheletic, eliberand
mucilagiile si gumele (poliholozide). Aceste celule sfarsesc prin moartea lor ca urmare a izolarii lor prin mucilagiile
abundente produse.

In celulele animale dictiozomii intervin in procesele de secretie celulara si in transportul substantelor

secretate. Intervin si in procesele de detoxifiere.
 Aparatul Golgi are relatii stranse cu RES si cu lizozomii. Din traecte ale RES se pot forma noi saculi
golgieni, iar lizozomii se presupune ca provin din vezicule golgiene speciale.

Noii saculi golgieni care provin din RES se aliniaza intotdeauna la partea externa in timp ce saculii de la
partea interna iau aspect de vezicule si se destrama. Numarul de saculi din dictiozomi creste odata cu diferentierea.
S-a observat si formarea 'de nou' a dictiozomilor care au la inceput aspectul de canalicul circular si apoi se deschid si
emit vezicule (Fig. 41).

Unele imagini (Fig. 42) obtinute in ME sugereaza ca dictiozomii se pot dubla, adica se pot divide.

Fig. 40: Dictozomii (D) din celulele radacinii de porumb care produc vezicule de secretie (sv) a caror continut se
varsa la exteriorul plasmalemei (sagetile) spre peretele scheletic (ps).

Fig. 41: Stadii succesive in formarea unui dictiozom dintr-o celula

meristematica de usturoi (Allium sativum).

Fig. 42: Formarea de dictiozomi noi din vezicule periferice care se aplatizeaza si se grupeaza suprapus (stg) si prin
constrictie mediana (diviziune) prin care se formeaza doi dictiozomi noi (dr).

http://www.scrigroup.com/educatie/biologie/Aparatul-
Golgi53794.php