1

INTRODUCERE

Colonul sau intestinul gros, denumit și „groapa de gunoi” a organismului, are rolul de a
elimina elementele din alimentele ingerate care nu au fost asimilate. În timp, alimentația
defectuoasă și stilul de viață nesănatos pot conduce la acumularea de toxine în această zonă.
„Simplul act de igiena, apoi procedura terapeutică de detoxifiere a organismului” astfel poate fi
descrisă în câteva cuvinte evoluția curățirii intestinale de-a lungul istoriei.

Primele metode de curățire a colonului au apărut în Antichitate. Civilizațiile din Egipt,

Mesopotamia,China,Grecia, India acordând importanță deosebită sănătății colonului. Egiptenii
foloseau în mod frecvent, ca metodă de menținere a sănătății corpului și trupului, curățarea
intestinului cu diferite esente. Hipocrate a vindecat multe boli prin așa numitele clisme de
purificare.
Eficiența curățirii intestinale se bazeaza pe conceptul „autointoxicării”, pe ideea că resturi de
alimente rămân în intestin și putrezesc.
Hipocrate și Galen au scris despre binefacerile curățirii intestinale, iar Herodot spunea:
„Egiptenii se curățau pe ei înșiși trei zile consecutiv în fiecare lună, căutând sănătatea în amestecuri
de ierburi deoarece credeau că toate bolile provin de la hrană”.
Popularitatea tratamentelor de curățire intestinală a crescut de-a lungul secolelor, acestea
fiind recomandate pentru ameliorarea tot mai multor afecțiuni.
În secolul al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea, acest tratament era folosit la scară
largă și în America. În 1906, Dicționarul de Medicină Larousse a inclus numeroase informații în
legatură cu clisma și hidrocolonoterapia. Potrivit dicționarului, clisma (enema, clisteria) era folosită
pentru tratarea afecțiunilor intestinale și constă în injectarea unei cantități variabile de lichid în
anus, cu ajutorul unei seringi sau a unui irigator.
Afirmația conform căreia "multe boli cronice degenerative își au originea în intestin" este
exactă. Este suficient să amintim că într-un mililitru de conținut semilichid din colon există o
cantitate de microbi (cei mai mulți, în proporție de 90%, fiind colibacili), notată cu o cifră urmată de
12-14 zerouri.
Profesorul Ilia Ilici Mecinikov, de la Institutul Pasteur, care a primit Premiul Nobel pentru
medicină în 1908, a numit colonul „asasinul omului” și a arătat că „moartea începe din colon“.
Acesta este unul dintre cei care au descris conceptul de autointoxicare. El a stabilit că organismul
nostru se poate otrăvi singur pentru că toxinele din materiile fecale sunt absorbite în sânge.
 2

Dupa dr. John H. Kellogg, în anii ‘30, în SUA s-a dezvoltat hidrocolonoterapia, care în
prezent are utilizare largă. Aceasta constă în spălarea profundă și completă a intestinului gros prin
irigare cu apă sterilizată și îmbogățită cu oxigen.
Cancerul și curățirea colonului
În 1929, sir W. Arbuthnot Lane a scris cartea „The Prevention of the Diseases Peculiar to
Civilization“, în care notează ca o stază intestinală prelungită preceda în majoritatea cazurilor
cancerul și atrage atenția asupra necesității curățirii intestinale. Între 1920-1930, curățirea colonului
era procedura standard în multe unități spitalicesti. În timp însă, popularitatea hidrocolonoterapiei a
scăzut pe fondul apariției medicamentelor sintetice.
În ultimul timp însă, curățirea colonului ca metodă de tratare a unor boli și de prevenire a
altora a început să câștige teren din nou. Folosirea unor amestecuri din plante pentru curățirea
colonului și combaterea constipației era o practică frecventă și în trecut și ar trebui să devină și
acum la fel. Indiferent de metoda folosită – consumarea unor soluții saline, lavajul colonului,
administrarea de suplimente cu fibre – curățirea colonului este un pas care trebuie făcut pentru
sănătatea noastră.
 3

CAPITOLUL 1
ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

Aparatul digestiv
Aparatul (sau tubul) digestiv reprezintă totalitatea organelor cu ajutorul cărora se face
digestia.

Cunoscând alcătuirea și modul de funcționare a sistemului digestiv, vom putea elucida unele
dintre cele mai răspândite prejudecăți și vom înțelege mai bine cum, unde și când acționează
elementele nutritive.

 Gura și esofagul
Procesul de digestie începe în gura prin mărunțirea hranei și amestecarea ei cu saliva. O
enzima din saliva numită ptiaina începe să descompună amidonul în zaharuri simple. Alimentele
sunt apoi trimise către fundul gurii și de acolo pătrund în esofag; fiind antrenate mai departe cu
 4

ajutorul așa- numitului peristaltism – mișcări ritmice de contractare și relaxare a peretelui muscular,
cu rol de a împinge bolul alimentar de-a lungul tubului digestiv.
Pentru a împiedica regurgitarea alimentelor, adică reântoarcerea lor în gura, și în același
timp pentru a permite eliberarea anumitor enzime necesare la un moment dat - fiindcă o enzimă nu
poate împlini acțiunea alteia - traiectul digestiv este echipat cu sfinctere situate în punctele
importante de jonctiune.

 Stomacul
Stomacul este cel mai încăpător segment al traiectului digestiv, fiind așezat mai sus însă de
cât se crede în general. El ocupă spațiul dintre coastele inferioare, deasupra taliei; este un "sac"
flexibil, îmbrăcat în mușchi în continuă mișcare, schimbându-și astfel fără încetare forma. Cu
excepția alcoolului, nici o substanță ca atare nu este absorbită prin pereții stomacului. Alimentele
ingerate în mod obișnuit la o masă părăsesc stomacul într-un interval de trei până la cinci ore.
Materialele lichide, ca supele de exemplu, părăsesc stomacul mult mai repede; grăsimile însă rămân
un timp mai îndelungat. Un meniu obițnuit, compus din carbohidrați, proteine și grăsimi, este
eliminat dintr-un stomac normal în trei până la cinci ore. Glandele stomacului și anumite celule
specializate secretă enzime, acid clorhidric, un mucus și un anumit factor capabil să faciliteze
dizolvarea vitaminei B12 și trecerea ei prin pereții intestinali în circuitul sanguin.
Unui stomac normal îi este caracteristic mediul acid; această aciditate este asigurată de către
sucul gastric, format din:
•Pepsină: enzima predominantă în stomac; asigură digestia cărnii și a altor proteine,
fiind activă numai în mediu acid.
•Renina: produce coagularea laptelui.
•Acidul clorhidric: este produs ce celulele prezente în pereții stomacului și asigură
mediul acid necesar digestiei. Stomacul nu este indispensabil digestiei. Cea mai mare parte a
procesului de digestie are în loc în afara stomacului.

 Intestinul subțire
Aproape toate elementele nutritive sunt absorbite prin pereții intestinului subțire. În lungime
de peste șapte metri, intestinul subțire este segmentul în care are loc săvârșirea procesului de
digestie cu absorbția tuturor elementelor nutritive. Mediul prezent în interiorul lui este alcalin,
determinat fiind de secrețiile pereților intestinali. Mediul alcalin este absolut necesar pentru
finalizarea procesului de digestie și absorbție.
Intestinul subțire este structurat pe trei segmente:
 5

•Duodenul : care pornește chiar de la orificiul de ieșire a stomacului

•Jejunul (de aproximativ trei metri lungime)
•Ileonul (până la trei metri și jumătate lungime). Când conținutul lichid al
intestinului subțire este antrenat înainte prin mișcări peristaltice, se aud anumite zgomote
caracteristice care în mod obișnuit ne referim spunând că ne "ghiortaie" stomacul. De fapt, așa cum
văzut, responsabil pentru aceste bolboroseli nu este stomacul, însă probabil că expresia va persista
ca atare.

 Intestinul gros ( Colonul)

Pentru a parcurge intesinul gros, subsțantele ajunse aici le trebuie 12-15 ore. Materialele
care părăsesc ileonul și pătrund în cecum (prima porțiune a intestinului gros) au o consistență
lichidă. Reântoarcerea lor în intestinul subțire este împiedicată de un sfincter muscular aflat în
punctul de jonctiune. Cu excepția apei, prin pereții intestinului gros sunt absorbite puține substanțe.
Funcția primară a colonului este cea de stocare și deshidratare. Pe măsura ce apa este absorbită,
materialul lichid capătă consistența semisolidă, fiindu-i necesare 12 până la 15 ore pentru a realiza
întreg circuitul intestinal. Spre deosebire de stomac, intestinul gros conține o bogată floră
microbiană. O bună parte a materiilor fecale este constituită din bacterii, substanșe nedigerabile - în
principal celuloza - și substanțe toxice eliminate din sânge prin pereți intestinali.

 Ficatul
Ficatul este principalul organ în care se depozitează vitaminele solubile în grăsimi. Ficatul
este cel mai mare organ masiv din corpul uman și cântărește aproximativ un kilogram și jumătate.
Asemeni unei complexe uzine chimice, el poate modifica aproape orice structură sau compoziție
chimică, distrugând ți anihiland o serie întreagă de molecule toxice. Ficatul constituie totodată un
rezervor de sânge și un depozit pentru înmagazinarea vitaminelor A si D, precum și a glicogenului
(carbohidrat digerat) ce are rolul de a regla nivelul zahărului în sânge. În ficat sunt prelucrate
enzime, colesterol, proteine, vitamina A (din caroten) și factorii ce asigură coagularea sângelui. Una
din principalele funcții ale ficatului este aceea de a produce bila. Sărurile conținute în bilă
contribuie la digerarea eficientă a grăsimilor, ele acționând asemeni detergenților, emulsionând
materiile grase.

 Vezica biliară
Vezica biliara este un organ cu rol de depozitare, lung de aproximativ 7 cm, care
înmagazinează bila, îi modifică structura chimică și o concetreaza puternic. Gustarea și uneori chiar
 6

simpla vedere a mâncării poate determina golirea ei. Anumiți constituenți fluizi ai vezicii biliare
țind câteodata să cristalizeze și să formeze așa-numiții calculi biliari.

 Pancreasul
Pancreasul este o glandă de aproximativ 15 cm lungime, situată în concavitatea formată
din duoden. Celulele sale secretă insulina, un hormon cu rol în arderea accelerată a zaharurilor din
corp. Insulina nu este vărsată în traiectul digestiv, ci direct în circuitul sanguin. O funcție importantă
a pancreasului este fabricarea și secreția sucului pancreatic ce conține unele din enzimele de bază
necesare în procesul de digestie: lipaza care descompune grăsimile, tripsina - cu rol în
descompunerea proteinelor - și amiliaza care hidrolizeaza amidonul.

Semiologia intestinului

 Interogatoriul: vârsta și sexul sunt primele elemente care trebuie avute în vedere.

Ocupația și modul de viață pot influența patologia intestinală: sedentarismul, schimbarea modului
de viață, profesiile cu tensiune nervoasă sau cu noxe toxice (plumb);
 Felul alimentației, orarul dezordonat al meselor, abuzul de crudități sau creme, abuzul de
alcool sau de tutun, starea danturii pot orienta direcția investigațiilor. Nu trebuie pierdut din vedere
faptul că se fac abuzuri de medicamente, care pot fi responsabile de tulburări intestinale: laxative,
antibiotice .
 Simptomele funcționale sunt reprezentate de dureri, tulburări ale tranzitului, cu modificări
ale scaunului și tulburări în emisia gazelor. Durerile intestinale sunt frecvente, însă nu obligatorii.
De multe ori durerile au caracterul unor crampe, torsiuni sau sfâșieri și sunt numite colici
intestinale. Apar de obicei spontan și, spre deosebire de durerile peritoneale, nu se exacerbează la
presiune. Alteori, durerile pot fi vagi sau să aibă grade de intensitate variabilă - de la simplă jenă,
până la colica.
Pe de altă parte, sunt însoțite de fenomene care indică originea lor: diaree, constipație,
meteorism, ghioraituri.
 Caracterul scaunelor trebuie analizat cu mare atenție: număr, frecvența, orar, volum,
consistența, miros. La fel vom urmări caracterul gazelor: rare, frecvente, inodore, fetide. Se vor nota
cu mare atenție dejecțiile anormale: dacă există mucus, sânge, puroi, dacă se însoțesc de tenesme
sau de crampe.
 7

Ca urmare a unui regim de viață greșit sau din motive funcționale pot apărea la nivelul
aparatului digestiv două probleme deosebite : costipația și diaree.
Constipația este un sindrom caracterizat printr-o eliminare întârziată a scaunelor la
2- 3 zile și mai mult după ingerarea prânzului respectiv. Scaunele sunt de obicei dure și în cantitate
mică. În caz de constipație, bolnavul poate să nu aibă nici un simptom sau să prezinte o serie de
tulburări: cefalee, indispoziție, astenie, inapetența. De multe ori constipația este de natură
funcțională (constipație habituală), dar poate avea și cauze organice: cancer, stenoza, megacolon,
afecțiuni pelviene, boli gastro-intestinale, boli endocrine.
Există și constipații provocate de unele medicamente.

Tulburarile emisiei de gaze sunt manifestate fie printr-o mare frecvență, fie prin eliminarea
lor rară sau chiar suprimată. Când eliminarea gazelor este foarte frecventă, vorbim de flatulență, iar
acumularea lor în intestin produce meteorism. Eliminarea gazelor - complet suprimată, odată cu
oprirea evacuării scaunelor, este un fenomen de semnificație gravă și se întâlnește în ocluzia
intestinală.
 8

CAPITOLUL 2
AFECȚIUNI ALE APARATULUI DIGESTIV

Ca urmare a unui regim de viață greșit sau din motive funcționale pot apărea la nivelul
aparatului digestiv două probleme deosebite : constipația și diarea.

 Constipația – definiție, tipuri

Constipiția este o afecțiune digestivă dintre cele mai frecvente, constând în evacuarea
întârziată, la mai mult de 24-48 ore, uneori cu mare dificultate, a conținutului intestinal. 
Constipația definește existența unor scaune cu un număr mai mic de 3 pe săptămână, de
consistență înaltă, fermă, dură, cu volum mic și expulzate cu efort, durere sau senzație incompletă
de evacuare. Scaunele sunt de obicei dure și în cantitate mică. Greutatea scaunului în constipație
este adesea sub 50g și hidratarea sub 75%.

Din punct de vedere fiziopatologic există două mecanisme ce explică  constipația:

- prin încetinirea tranzitului – inertia colonica - este constipație de progresiune. 
- prin tulburări de evacuare - dischinezie ano-rectală sau constipație terminală.
 9

Dischinezia sau constipația rectală este termenul care se foloseste în situația când există o întârziere
în evacuarea materiilor fecale din rect, tranzitul din restul intestinului gros fiind mormal.
Prin urmare, scaunele greu de trecut sau de eliminat, neregulate, însoțite de dureri
abdominale, dureri de spate și balonare abdominală definesc constipația.
În caz de constipație, bolnavul poate să nu aibă nici un alt simptom asociat sau să prezinte o
serie de tulburări: cefalee, indispoziție, astenie, inapetență.
De multe ori constipația este de natură funcțională (constipație habituală), dar poate avea
și cauze organice: cancer, stenoză, megacolon, afecțiuni pelviene, boli gastro-intestinale, boli
endocrine.
Există și constipații provocate de unele medicamente sau agenți patogeni. O serie de
agenți patogeni duc la disfuncționalități ale sistemului digestiv care se traduc prin: arsuri stomacale,
balonare, aciditate crescută, gaze intestinale, constipație, diaree, apendicită, supraponderalitate sau
slăbiri accentuate și chiar probleme ale  tenului: acneea, cuperoza. Toate aceste simptome conduc
spre boli grave ale sistemului digestiv, care netratate la timp duc la complicații sau chiar deces.
Defecația este o funcție în egală măsură independentă de voință și constient controlată. În
general dimineața, în momentul trecerii la poziția ortostatică, fecalele acumulate în timpul nopții
încep să preseze segmentele inferioare ale intestinului, ceea ce duce la necesitatea defecației. Acesta
este ritmul fiziologic al mișcărilor intestinale.
Tulburarile în motilitatea intestinului duc la constipație cronică în cele mai multe cazuri,
acestea putând avea la rândul lor mai multe cauze.

 Cauzele constipației

Constipația habituala(funcțională)
-dieta săracă în fibre;
-alimentația cu exces de carne, săracă în crudități, legume și fructe, care asigură evacuarea
ritmică a colonului;
-neglijarea actului fiziologic al golirii intestinului (act reflex-controlat);
-lipsa activității fizice zilnice, a unui program de educație fizică; 
-obiceiul de a consuma apă puțină, din prejudecata că excesul de apă duce la hipertensiune
sau din lipsa senzației de sete; 
-la fel de greșit este ca în curele de slăbire să nu se consume apă, deși se știe că fără apă
suficientă nu pot fi formate fecalele definitive, mai ales la cei cu un colon "vorace", ce absoarbe
aproape tot. 
 10

Constipația de natură organică

-dilatarea colonului (megacolonului), adică dilatarea intestinului gros, mai ales în segmentul
său terminal, a sigmoidului și rectului;
-alungirea colonului (dolicocolonul). Partea sa terminală devine foarte mobilă și apa se
absoarbe aproape în întregime, producând constipație;
- o frecventă cauză de modificare a tranzitului intestinal (constipație alternând cu diaree)
este diverticuloza, prezența unor dilatații în formă de deget de mănușă pe peretele intestinal,
mărimea lor putând ajunge până la aceea a unui ou. În aceste dilatații fecalele stagnează luni de zile;
-tumorile de orice fel localizate la intestine;
-hernia hiatala (inghinală) mare, incarcerata;
-anemiile, paraziții intestinali;
-fisurile și fistulele anale, hemoroizii, ieșirea în afara (temporar sau definitiv) a ultimei
porțiuni a intestinului gros (prolaps) – situație foarte dureroasă
-la femei tumorile de ovar, uter ori la bărbați de prostată, fac dificilă evacuarea conținutului
intestinal;
-bolile psihice, de exemplu depresia sau neurastenia;
-bolile neurologice: scleroza multiplă, traumatisme ale măduvei sau creierului;
-bolile endocrine (hipotiroidism și diabet zaharat) pot provoca și ele constipație.
-îngustarea sau blocarea intestinului gros (colon), din cauza cancerului de colon sau
diverticulozei avansate;
-contracție ineficientă sau spasme ale mușchilor colonului, datorită sindromului de colon
iritabil sau alte boli ale mușchilor colonului.

Constipația produsă de medicamente.

-antibiotice (alterează flora microbiană);
-narcotice;
-antiacidele care conțin aluminiu și calciu;
-medicamentele antihipertensive (blocante ale canalelor de calciu);
-antiparkinsonienele;
-antispasticele;
-antidepresivele;
-suplimentele de fier;

 Simptomele constipației
 11

Pacienții constipați, indiferent de cauză, pot acuza dureri vagi abdominale, balonare,
flatulența supărătoare, dureri de cap mergând până la migrene chinuitoare, grețuri, scăderea poftei
de mâncare, limba încărcată cu depozit albicios, gust amar, respirație urât mirositoare, insomnie,
astenie fizică, depresie, chiar anxietate. Materiile fecale, când sunt evacuate la peste 3-4 zile, sunt în
cantitate mare, dure, cu aspect de măsline, uneori de forma plată sau creion (în cancerul de colon),
alteori cu urme de sănge și urât mirositoare, datorită putrefacției. 
Cauza constipației trebuie neaparat stabilită, ca fiind baza pornirii unui tratament eficace.
Acest diagnostic cauzal poate rezulta din analizarea datelor clinice, din examinări
radiologice, irigografii, endoscopii, tomografii, rezonanța magnetică (acestea din urmă pentru
cazurile mai neconcludente) , tuseul rectal.
Constipația face necesar un efort (scremut) defecator maxim. Acest screamat poate precipita
infarctul, apoplexia, ruperea varicelor esofago-gastrice din ciroza. Ocluzia intestinală și peritonita
pot fi complicații ale constipației, iar când apar vărsături, dureri și contractarea mușchilor
abdominali, febra, frisoane, ușor icter, este urgentă nevoie de intervenția medicului.

 Complicații care apar în constipație

Pe termen lung, în constipație pot aparea diverse complicații:
-diferite afecțiuni ale anusului și ale rectului (hemoroizi și fisurile anale);
-acumularea de fecale în intestin duce la creșterea concentrătiilor substanțelor toxice;
-inflamații ale intestinului gros. Scaunele foarte tari, cu consistență pietroasă, caracteristice
pentru constipație, pot exercita presiune și pot provoca ulcerații la nivelul intestinului;
-cancer de colon, obstrucții intestinale complete, care necesită intervenții chirurgicale.
Constipația ușoară și intermitentă nu este de obicei un motiv de îngrijorare, dar medicul
trebuie consultat când apare un nou debut de constipație sau schimbările recente în tranzitului
intestinal; când constipația este însoțită de sângerări rectale, dureri abdominale și crampe, greață,
vărsături și involuntar pierdere în greutate sau în cazul constipație în timpul sarcinii sau în timp ce
se alaptează.

 Tratamentul preventiv și igieno-dietetic

Tratamentul constipației necesită în prealabil identificarea chiar și aproximativă a cauzei,
deoarece un simplu medicament antispastic sau o clismă pot declanșa o dramă, în cazul unei
constipații provocate de ocluzie, perforații și peritonită. După aceea, se inițiază un tratament ce
urmărește reglementarea tranzitului, atât cât e posibil în cazurile constipației funcționale amintite la
 12

început, și numai după consultarea medicului în cele zise organice (cancer, stenoze, subocluzii,
aderente, polipi, diverticuli ș.a.).

Constipația ușoară, care nu are o cauză (cum ar fi medicamentele, o tiroidă sub-activă, sau
obstrucția de colon) se poate îmbunătăți de multe ori prin modificarea stilului de viață, și anume:
-creșterea de fibre în dietă;
Exemple de alimente care sunt bogate în conținut de fibre : legume, fructe (cu coaja), pâine
din cereale integrale, cereale integrale, prune uscate, porumb, boabe întregi (cum ar fi boabe de
fasole ), ovăz tărațe, porumb, orz, suplimente de fibre.
- creșterea consumului de lichide;
- exerciții regulate, cum ar fi mersul pe jos, înot;
-păstrarea reflexului matinal defecator, la ora fixă, pe o durată de 10 sau chiar 30 minute,
pentru una sau două "tentative", efectuate cu răbdare; 
-combaterea sedentarismului, printr-o activitate fizică zilnică;
-masarea foarte ușoară a abdomenului, urmărind tractul colonului, timp de 10-15 min;
- renunțarea la purgative și ceaiuri laxative care produc iritarea mucoasei și a terminațiilor
nervoase, precipitând în timp procesul de cancerizare al polipilor;
-consumul de apă, în cantitate sporită. Se recomandă un consum de 1,5-2 l de apă în 24 h;
-mestecarea suficientă a alimentelor este absolut necesară;
-evitarea alimentelor constipante (orez, morcov fiert, carne în exces, pâine albă, lactate,
alimente fără fibre dietetice) mai ales de către persoanele care știu că întâmpină dificultăți cu
scaunul zilnic.
 13

CAPITOLUL 3
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS AL CONSTIPAȚIEI

 Laxativele și purgativele
Tratamentul cu medicamente il completeaza pe cel igieno-dietetic, incluzand laxativele şi
purgativele. Laxativele si purgativele au indicatii limitate. Pot fi utile in constipatia functionala, ca o
suplimentare a recomandarilor igieno-dietetice, cand acestea nu sunt suficiente.
Acestea, grăbesc tranzitul intestinal şi/sau măresc conţinutul în apă al materiilor fecale.
Laxativele au un efect mai blând, de uşurare a defecaţiei,de obicei fără modificarea
consistenţei acestora, iar purgativele au un efect energic, rapid, producând înmuierea materiilor
fecale.

Indicaţii:
-în constipaţii acute, cronice
-în intoxicaţii acute
- după o cură cu antihelmintice
- la bolnavii operaţi, cu hernie, hemoroizi, fisuri ano-rectale,
-înaintea unei intervenţii chirurgicale la nivelul tubului digestiv pentru golirea colonului.

Contraindicații: la bolnavii cu apendicită, în ileus mecanic, în abdomen acut.

Se dau cu precauţie la copiii mici (risc de deshidratare), gravide (pot stimula motilitatea
uterină cu pericol de avort), la batrâni (pot produce colaps). Nu se dau la sugari.

Precautii in utilizarea laxativelor

-fiecare doza de laxativ ar trebui sa fie luata cu cel putin un pahar plin de lichid pentru a fi
sigur si eficient.
-unii pacienti pot fi alergici la laxative sau la alte substante continute in produs
 14

-balonarea, disconfortul si flatulenta (gaze) pot fi neplacute la unii pacienti.

-unele dintre aceste produse contin zahar. Pacientii cu diabet zaharat trebuie sa aleaga
laxative fara zahar.
-laxativele pot reduce absorbtia anumitor medicamente ca: aspirina, carbamazepina
-nu se va abuza de consumul de laxative. Pentru tratamentul de lunga durata se va apela la
laxativele care maresc volumul materiilor fecale(tarate )
-multe tipuri de laxative sunt disponibile pentru ameliorarea constipatiei usoare, ocazionale.
 Clasificare dupa intensitatea actiunii:
-laxative
-purgative obisnuite
-purgative drastice
Farmacodinamie
Laxativele si purgativele sunt medicamente cu actiune locala la nivelul intestinului, utile in
tratamentul constipatiei.
Laxativele produc un scaun normal, ca aspect si consistenta,latenta = 8-12 h.
Purgativele provoaca eliminarea intregului continut intestinal, prin mai multe scaune
repetate (solide, semisolide, apoi apoase); latenta = 2-6 h.
Unele purgative sunt laxative la doze mici.

 Mecanismul de actiune
Laxativele şi purgativele actioneaza prin :
-stimularea directa a motilitatii si grabirea tranzitului intestinal
-maresc continutul in apa al materiilor fecale
-creşterea difuziunii şi secretiei active a apei şi electrolitilor in intestin
-retinerea apei in intestin prin forte hidrofile sau osmotice.
-inmuierea directa a scaunului.
-lubrifierea mucoasei intestinale si inmuierea scaunului;
-interventia prin hormoni digestivi

 Beneficiile laxativelor
Laxativele sunt medicamente care cresc frecventa si usurinta de trecere a tranzitului
intestinal si care care provoaca evacuarea intestinului. Acestea sunt tratamentul cel mai frecvent
recomandat pentru constipatie. Ele isi pot face efectul in cel putin 12 ore sau in cel mult 3 zile.
 15

Laxativele nu sunt absorbite din intestine in corp si sunt sigure pentru utilizarea pe termen
lung. Ele sunt, de asemenea, sigure pentru pacientii varstnici cu constipatie. Sunt utile la pacientii
cu sindrom de colon iritabil si diverticuloza .
In paralel cu administrarea laxativelor se impun cateva masuri generale de modificare a
modului de viata si anume:
- consum crescut de lichide;
- consum crescut de fibre, fructe si legume;
- eliminarea sedentarismului.

Purgativele ar trebui sa fie utilizate cand este necesara golirea colonului sau a intregului
intestin inaintea unor interventii chirurgicale pe colon si pentru pregatirea examenului
radiologic.
De asemenea purgativele pot fi utile in unele intoxicatii alimentare sau medicamentoase ca
si dupa unele antihelmintice (pentru a usura eliminarea viermilor intestinali)

Farmacotoxicitate:
Laxativele si purgativele sunt intrebuintate mult si abuziv, in afara recomandarilor medicale,
datorita opiniei gresite ca scaunul zilnic este obligatoriu. Autoadministrarea repetata poate accentua
constipatia, deoarece golirea colonului nu mai permite stimularea peristaltismului de catre continut,
ceea ce favorizeaza, in continuare, abuzul de purgative.
Utilizarea indelungata poate duce la „boala laxativelor” care se manifesta prin: pierderi de
apa, electroliti, vitamine, fenomene de colita.
 16

CLASE DE LAXATIVE (PURGATIVE)

In functie de mecanismul de actiune, se deosebesc urmatoarele tipuri :
I. Purgative iritante(de contact) - stimulează peristaltismul prin iritarea chemoreceptorilor din
mucoasa intestinală.Actioneaza in intestinul subtire sau numai in colon.
1.Substanţe cu acţiune în intestinul subtire , au efect rapid, în cca 1-3 ore:
-Uleiul de ricin
2. Substanţe active numai în colon, îşi produc efectul după cca 8 ore.
•Purgativele antrachinonice:
-Frangula (scoarţa de cruşin)
- Aloe, Senna
- Rhei (rubarba).
•Substanţe sintetice:
-Fenolftaleina
-Bisacodilul
-Sodiu picosulfat
II.Purgativele osmotice (saline) - sunt săruri care se absorb în mică măsură, reţinând apa prin
osmoză. Provoacă eliminarea de scaune lichide la 1-3 ore de la administrare. Se folosesc pentru
evacuarea rapidă a intestinului. Pot produce deshidratare.
-Sulfatul de magneziu (sarea amară)
- Sulfatul de sodiu (sarea Glauber).
-Lactuloza (Duphalac)
-Macrogolii
-Hexitoli: manitol, sorbitol.
III. Laxativele de volum - absorb apa , mărindu-şi volumul, stimulând ca urmare peristaltismul.
•Coloizii hidrofili:
-Agar-agar-ul
- Mucilagul de Carrageen
•Fibre vegetale nedigerabile:
-Triticum (Diom Fibra) adică tărâţa de grâu,
 17

-Psyllium obţinută din păstaia seminţelor de Ispaghula

IV. Laxativele lubrefiante - acţionează prin favorizarea progresiei conţinutului intestinal.
-Docusatul
-Uleiul de parafină
V.Substanţe cu acţiune rectală - acţionează prin iritarea mucoasei rectale şi declanşarea reflexului
de defecaţie. Se folosesc supozitoarele de glicerină (pentru adulţi şi pentru copii).
I. Laxative de contact (stimulante)
Laxativele stimulante induc miscarile intestinului(stimuleaza miscarile propulsive ale
intestinului subtire) prin cresterea contractiei si sunt eficiente atunci cand sunt utilizate pe termen
scurt, accelereaza secretia mucusului de la nivelul intestinului gros si colon.
Efectul purgativ se datoreşte acţiunii asupra mucoasei intestinale (iritarii mucoasei), cu
declansarea de reflexe imediate pe plexul submucos, de aceea sunt denumite şi purgative de contact.
In acelasi timp laxativele stimulante cresc nivelul de apa din intestinul gros si colon, fie prin
reducerea absorbtiei la nivelul peretilor intestinali, fie prin stimularea procesului de producere a
apei. De asemenea, se produce o creştere a permeabilităţii mucoasei, care determină sporirea
difuziunii apei şi electroliţilor spre conţinutul intestinal; este stimulată şi secreţia activă a apei şi
electroliţilor.
Desi laxativele stimulante sunt extrem de eficiente, ele pot duce la aparitia diareei si implicit
deshidratarea organismului si pierderea electrolitilor, alaturi de crampe abdominale. In plus, unii
medici specialisti afirma ca pot duce la aparitia leziunilor colonului si la inrautatirea constipatiei.

Reprezentanti clasa:
1.Substanţe cu acţiune în intestinul subtire :
-ULEIUL DE RICIN - se hidrolizează în duoden sub acţiunea lipazei, punând în libertate
acidul ricinoleic. Are efect rapid, în cca 1-3 ore, fiind indicat în intoxicaţii. Se dă în doză de 15-30 g
(1-2 linguri).
Uleiul de ricin se obţine din seminţele de Ricinus comunis.
 18

.
Efectul se datoreşte acidului ricinoleic, care se eliberează sub influenţa lipazei pancreatice
şi acţionează la nivelul intestinului subţire. Richinoleatul se comportă ca un surfactant anionic, 
stimulând intens peristaltismul intestinal şi micşorând absorbţia apei şi electroliţilor din intestin.
Din acest motiv,uleiul de ricin poate fi considerat atât ca purgativ tensioactiv, cât şi ca
purgativ stimulant.
Indicatii: Este un stimulent laxativ lichid care functioneaza in intestinul subtire. El deter-
mina acumularea de lichid in intestinul subtire si promoveaza evacuarea intestinelor. Dozele
terapeutice provoacă, după 1-6 ore, eliminarea a 1-2 scaune semilichide, urmată de o perioadă de
constipaţie
Precautii:Uleiul de ricin nu ar trebui sa fie luat cu alimente, desi sucul sau alte lichide
aromatizate ajuta la diminuarea gustului neplacut. Absorbtia de substante nutritive si minerale de
catre intestinul subtire poate fi afectata de utilizarea frecventa a uleiului de ricin. Prin urmare, acest
medicament nu este recomandat ca tratament repetat pentru constipatie
  Doza: Uleiul de ricin se recomandă în doză de 15-30 ml la adulţi, 5-15 ml la copiii peste 2
ani şi 1-5 ml la copii mai mici. Administrarea se face, de preferinţă, pe nemâncate. Gustul neplăcut
poate fi mascat, parţial, prin adăugarea de lămâie sau prin folosirea de emulsii aromatizante; pentru
copii există şi capsule conţinând cantităţi relativ mici de ulei.
Reactii adverse : Provoacă rareori colici intestinale. Poate declanşa travaliul, când se
administrează la femei cu sarcină în apropierea termenului.

2.Substanţele active numai în colon îşi produc efectul după cca 8 ore.
-Purgativele antrachinonice: conţin ca principii active glicozide, care suferă în intestin un
proces de reducere, transformându-se în substanţe iritante.
 19

Se găsesc în Frangula (scoarţa de cruşin), Aloe, Senna, Rhei (rubarba). Se elimină prin
lapte şi pot provoca uneori diaree la sugari. Cruşinul intră în preparatele Carbocif, Cortelax,
Normoponderol, iar senna în Regulax, Rixative, Tisasen.
-Substanţe sintetice:
-fenolftaleina (Ciocolax), bisacodilul (Dulcolax) şi sodiu picosulfat (Dulcopic).
Indicatii:
Laxativele(purgativele)iritante sunt utile, în primul rând, în situaţiile care necesită
evacuarea intestinului (prepararea pentru examenul radiologic), pentru endoscopie sau pentru
intervenţii chirurgicale. Folosirea în constipaţia funcţională trebuie evitată, cu excepţia cazurilor
refractare la măsurile igienodietetice şi la purgativele de volum.
Această grupă cuprinde medicamente variate, cu acţiune laxativă sau purgativă, care
acţionează la nivelul intestinului subţire sau gros – în primul caz efectul apare în 3 ore, în al doilea
în 6-9 ore
Se prescriu in doza unica sau cure scurte, pentru pregatirea preoperatorie, examene
radiologice sau asociate cu antihelmintice.
Precautii:
Concomitent cu produsul se consuma multe lichide. Nu se administreaza in sarcina,
alaptare,la copii mici, asociate cu diuretice. Intensitatea actiunii laxativelor stimulante este
dependenta de doza. O doza mare de orice laxativ stimulant poate produce efecte adverse grave.
Reactii adverse:
Crampe abdominale si la utilizare cronica, hipokaliemie, cu slabiciune musculara, scadere in
greutate, leziuni ale plexului mezenteric cu tulburari ale peristaltismului intestinal.
Contraindicatii:
Apendicita acută şi orice situaţie care poate evolua spre abdomenul acut, reprezintă
contraindicaţii absolute.
Forma farmaceutica:comprimate,drajeuri gastrorezistente,comprimate filmate, supozitoare, cuburi
masticabile, guma orala, solutie orala.

Reprezentanti clasa cu denumiri comerciale asociate:

BISACODYLUM (DCI) Bisacodil, Dulcolax, Laxatol, Laxamag, Stadalax

 20

Bisacodylum este compus de sinteză derivat de difenilmetan, care se comportă ca purgativ

iritante, cu proprietăţi asemănătoare antrachinonelor. Este un laxativ de contact care prin stimularea
terminatiilor nervoase din mucoasa colonului induce accentuarea peristaltismului; medicamentele
cu bisacodylum nu sunt folosite de rutina, ci doar in tratamentele de scurta durata, in special in
constipatii care apar ocazional; folosirea abuziva a stimulantelor diminueaza tonusul musculaturii
intestinului gros si provoaca dependenta, necesitand administrare permanenta pentru a fi mentinut
peristaltismul, nu numai in perioadele de constipatie.
Indicatii: este utilizat frecvent in curatirea colonului inainte de colonoscopii, inaintea
clismelor cu bariu si a interventiilor chirurgicale intestinale.
Precautii: nu ar trebui sa fie luat pentru mai mult de o saptamana, si medicul ar trebui sa
supravegheze utilizarea repetata
Acţionează la nivelul colonului, provocând eliminarea de scaune moi la 6-8 ore după
administrarea unei doze terapeutice, pe cale orală.
Efectul este prelungit, probabil datorită intrării în ciclul enterohepatic a unei părţi din
medicament
Doza: oral, 10-15 mg la adult şi 5-10 mg la copil.
Forma farmaceutica: comprimate,supozitoare , clisma

FENOLFTALEINA (DCI) Ciocolax

Este un compus de sinteza derivat din difenilmetan. Efectul este prelungit datorita intrarii in
ciclul enterohepatic a unei parti de medicament. Coloreaza urina şi fecalele în roşu. Produce uneori
 21

reactii alergice, mai ales eruptii cutanate pigmentare. In afara efectelor nedorite, obisnuite pentru
purgativele iritante, produce uneori reactii alergice, mai ales eruptii cutanate pigmentare.
Doza: 60 - 100 mg la adulti si 15 - 30 mg la copii

NATRII PICOSULFAS DCI: Dulcopic, Darmol

Are acțiune asemănătoare cu bisacodilul.Nu se absoarbe din tubul digestiv. Acționează după
6-14 ore de la administrare, cu emisia a 1-2 scaune semisolide.
Indicații: Toate formele de constipatie, (la pacientii imobilizati în pat; în cazul schimbării
alimentației ori a mediului; in constipatiile datorate bolilor sau tulburarilor digestive);
-favorizarea evacuarii cand exista dureri, ca de pilda in cazul hemoroizilor; pre-si post-
operator; pregatirea colonului pentru examene endoscopice.

Forme farmaceutice: solutie orala, guma orala

Contraindicatii:Pacienti care sufera de ileus, ocluzie intestinala, abdomen acut chirurgical,
in stari de deshidratare severa, colita toxica.
Doza: Oral, 2.5-15 mg seara la culcare respectiv adulti: 10-20 pic.la nevoie; copii 4-10 pic.

Purgativele antrachinonice sunt reprezentate de o serie de produse vegetale, dintre care sunt

oficinale în ţara noastră: 
-frangula(scoarţa de  cruşin), rubarba(rizomul de Rhei sau revent) şi aloesul(suc de Aloe).
Alte preparate de acest fel sunt senna (frunzele de Cassia acutifolia) ,cascara sagrada(scoarţa
de Rhamnus purshiana), cascara aloe.

Reprezentanti clasa cu denumire comerciala asociate

FRANGULA – (scoarţa de Rhamnus frangula sau cruşin)

 22

Provoaca dupa 6-8 ore eliminarea a 1-2 scaune moi sau semilichide, datorita unor compuşi
antrachinonici care se elibereaza in colon sub influenta florei intestinale.
Indicatii: in cazuri de evacuare rapida a intestinului şi in cazuri rebele de constipatie
functionala.
Reactii adverse: folosirea prelungita poate provoca colita, pierderi de electroliti, vitamine şi
apa. Se elimina prin lapte, produce diaree la sugari.

Laxativele stimulante de tipul Senna, Cascara Sagrada, sunt transformate de bacteriile

din colon in compusi activi care stimuleaza apoi contractia muschilor colonului. Dupa ce au fost
luate aceste produse pe cale orala, miscarile intestinului apar de la 8 la 24 de ore. Utilizarea
prelungita, cronica a acestor laxative poate afecta mucoasa colonului.
SENNA(Cassia Senna) (DCI): Regulax, Rixative, Tisasen

Compozitie: in frunze se gasesc glicozide antrachinonice, acid tartric, uleiuri esentiale,

taninuri, mucilagii, flavonoizi, rasini, in fructe se regasesc pe langa acesti compusi glicozide
naftalinice,glicozide,uleiuri volatile,zaharuri
Actiune: purgativa, antipiretica, purificatoare, laxativa, vermifuga, diuretica.
 23

Indicatii: constipatie cronica,detoxifiere
Contraindicatii: greata, varsaturi, diaree colicativa; nu se administreaza la femeile gravide,
mamele care alapteaza, copii sub 12 ani, persoane cu blocaje intestinale, ulcere sau boli inflamatorii
intestinale; de asemeni nu trebuie sa se ia mai mult de 10 zile consecutiv deoarece pot da depen-
denta, slabirea colonului si o pierdere de potasiu si alte minerale care pot agrava aritmiile cardiace,
slabiciune musculara si chiar constipatia cronica
Forma farmaceutica:  macerat, tinctura
Doza: Maceratul la rece se prepara din o lingurita de planta uscata si macinata la o cana de
apa care se lasa la macerat 6-12 ore; se consuma o cana pe zi. Tinctura se administreaza 2-4 ml (20-
40 picaturi) dizolvate intr-un pahar cu apa, seara la culcare

CRUSINUL(Cascara Sagrada) - Crusinul lui Pursh, in medicina naturista fiertura din scoarta, era
utilizata ca remediu laxativ si antiinflamator.
„Cascara Sagrada” este un produs natural, avand drept component de baza crusinul lui Pursh
care poseda actiune laxativa si regleaza tonusul muscular al intestinului, in principal al intestinului
gros, stimuleaza secretia intregului sistem digestiv si peristaltica intestinala.
Crusinul lui Pursh curata delicat intestinul in cazul constipatiilor acute si cronice, atonice si
spastice. Se poate utiliza totodata ca adjuvant in tratarea  hemoroizilor si fisurilor anale, intrucat
formeaza un scaun moale,neiritant, contribuind totodata la cicatrizarea mucoasei tractului intestinal.

Actiunea laxativa a crusinului lui Pursh se manifesta dupa 8-10 ore de la administrare, de
aceea trebuie administrat seara inainte de culcare
utilizare
 24

Proprietatile de baza ale produsului „Cascara Sagrada”:

-asigura un scaun regulat;
-reduce inflamatia si durerile intestinale;
-elimina toxinele din organism;
-normalizeaza functionarea sistemului digestiv.

PURGATIVELE OSMOTICE (SALINE) - sunt săruri care se absorb în mică măsură,

reţinând apa prin osmoză. Provoacă eliminarea de scaune lichide la 1-3 ore de la administrare. Se
folosesc pentru evacuarea rapidă a intestinului.
Laxativele saline contin ioni ce nu pot fi absorbiti, asa cum sunt magneziul, sulfatul, fostatul
si citratul. Acesti ioni raman la nivelul colonului stimuland procesul de producere al apei (trag apa
in intestine). O cantitate mare de apa in colon stimuleaza trecerea materiilor fecale de-a lungul
rectului. Mecanismul lor de actiune este retinerea apei prin osmoza. Suplimentul de apa inmoaie
scaunul, creste presiunea in intestine si creste contractiile intestinala. Apa retinuta in intestin
realizeaza un scaun lichid, de volum crescut, ceea ce determina secundar şi creşterea
peristaltismului.
La doze mici apare efectul laxativ, la doze mari, purgativ.
Purgativele saline (purgative osmotice) sunt folosite atunci cand este necesara evacuarea
rapida a intestinului inaintea examenului radiologic sau a interventiilor chirurgicale pe intestin, ca
si in unele intoxicatii.
 25

Solutiile foarte concentrate au actiune iritanta, provocand greata si voma. De asemenea, pot
produce deshidratare (atrag apa din organism in intestin).
Uneori, reactiile adverse sunt provocate de cationii absorbiti.- de exemplu magneziul poate
fi cauza de deprimare centrala marcata . La bolnavii cu insuficienta renala sau la copiii mici, aportul
mare de sodic poate fi daunator in insuficienta cardiaca.

Masuri de precautie
Laxativele saline nu trebuie utilizate la pacientii cu insuficienta renala deoarece contin saruri
de magneziu sau fosfat. Acumularea in exces de magneziu si fosfat in sange poate duce la toxicitate.
Nici pacientii care sufera de insuficienta cardiaca congestiva, boli de rinichi si hipertensiune
arteriala, nu ar trebui sa foloseasca laxative care contin sodiu

Reprezentanti pe clasa:
-Sulfatul de magneziu (sarea amară) se dă în doză de 15-30 g (1-2 linguri), dizolvat
cu multă apă, la fel şi sulfatul de sodiu (sarea Glauber). Pot produce deshidratare.
-Lactuloza (Duphalac) este o dizaharidă, ce fermentează în acid acetic şi lactic se dă
în encefalopatia hepatică.
-Macrogolii sunt polietilenglicoli cu lanţ lung, chimic inerţi, care nu se absorb din
tubul digestiv, intrând în preparatele Forlax, Fortrans, alături de amestecuri de electroliţi pentru a
nu tulbura echilibrul ionic. Se dau 3-4 plicuri pe zi, dizolvate într-un pahar cu apă.
-Hexitoli: manitol, sorbitol.
Reprezentanti clasa cu denumire comerciala asociate

SULFAT DE SODIU (sarea Glanber)-Sulfatul de sodiu se foloseste ca purgativ, in doza de 15

g(cu multa apa). Are gust neplacut. Trebuie evitat la bolnavii cu insuficienta cardiaca (aport de
sodiu).

SULFAT DE MAGNEZIU (sarea amara)

 26

Magneziul detine capacitatea de a stimula usor muschii colonului. Magneziul din laxativele
saline este absorbit intr-o masura mica la nivelul intestinelor si in organism, de unde este eliminat
cu ajutorul rinichilor. In consecinta, persoanele care se confrunta cu afectiuni renale pot dezvolta
reactii toxice datorate administrarii pe termen lung a acestui tip de laxative.
Indicatii: intern, "sarea amara" este utilizata în medicină ca purgativ;remediu deosebit în
afectiuni anale (hemoroizi).
Doza: 15-20 g dizolvat in apa calduta

 CITRAT DE MAGNEZIU (limonada Roge)

Indicatii: laxativ, remediu deosebit în afectiuni anale (hemoroizi). Efect laxativ in doza de 40 g
LAPTE DE MAGNEZIU(suspensie orala 7-8%;), oxid de magneziu
 27

Magneziul poate fi folosit ca un antiacid pentru a calma arsurile la stomac , balonarile sau
indigestia acida.
Oxidul de magneziu de asemenea poate fi utilizat ca un laxativ pentru termen scurt ,
ducand la golirea rapida a intestinului la o doza de 15-40 ml

LACTULOSUM (DCI) Duphalac, Lactulose, Laevolac, Lactulose al sirop

Este dizaharid sintetic. Administrat oral nu se absoarbe. Ajuns in colon este transformata de
bacterii in monozaharide neresorbabile, in acid acetic si acid lactic, care actioneaza ca laxative
osmotice. Diminua flora producatoare de amoniac.
Indicatii: Constipatie,encefalopatie hepatica
Reactii adverse: Dozele mari pot produce voma, diaree, flatulenta, crampe abdominale.
Contraindicatii : Galactozemie, intoleranta la fructoza. Colopatii organce inflamatorii,
sindrom ocluziv.
Forma farmaceutica: lichid oral, granule pentru suspensie orala, sirop,solutie orala
Doza: Oral 10-30 g/zi
MACROGOLUM (DCI) Forlax , Sicolax
 28

M4000 actioneaza ca laxativ osmotic, fara a modifica echilibrul hidroelectrolitic al

organismului.
Indicatii: Tratamentul simptomatic al constipatiei functionale cronice la adulti. Poate fi
folosit la diabetici si hipertensivi.
Reactii adverse: Diaree,dureri abdominale
Contraindicatii:Colita ulceroasa, sindrom ocluziv,dureri abdominale de cauze
nedeterminate, megacolon toxic.

Forlax (Pulbere  pentru solutie orala) ; Sicolax (Granule pentru solutie orala)

Indicatii: Tratamentul simptomatic al constipatiei la adult.

Doza: Adulti: 1-2 plicuri pe zi, de preferinta intr-o singura priza, dimineata. Fiecare plic
trebuie solubilizat intr-un pahar cu apa. Efectul se manifesta in 24-48 ore de la administrare.
Contraindicatii: Colopatii organice, inflamatorii (rectocolita ulceroasa, maladia Crohn),
sindrom ocluziv sau subocluziv, sindrom dureros abdominal de cauza nedeterminata. Intoleranta la
macrogol 4000. Este de preferat sa nu se administreze in timpul sarcinii.
Reactii adverse: La doze mari poate aparea o diaree care inceteaza la cca. 24-48 ore dupa
incetarea administrarii. Tratamentul poate continua cu o doza inferioara. Dureri abdominal, in
particular la pacientii suferind de manifestari functionale intestinale. Cazuri rare de manifestari
alergice: eruptie, urticarie, edem. Extrem de rar s-a raportat soc anafilactic.

Fortrans (solutie buvabila)

Indicatii:  Administrarea orala a solutiei produce lavajul intestinal, asigurand vacuitatea
colonului. Continutul de electroliti al solutiei nu produce schimburi electrolitice intestin-plasma.
Macrogolul 4000 este nedegradabil, nemetabolizabil de flora intestinala, neabsorbabil din intestin si
nu modifica parametrii biologici. Pregatirea colonului pentru explorarile endoscopice si radiologice
 29

ale colonului, chirurgia colonului. Asigura o pregatire rapida si comoda, fiind lipsit de toxicitate si
avand toleranta excelenta.

Contraindicatii: deshidratare, insuficienta cardiaca severa, afectiuni ale colonului, insotite

de fragilitatea mucoasei; ileus/ocluzie intestinala.
. Reactii adverse: Greturi, varsaturi semnalate la debutul administrarii,senzatie de balonare.
Doza: Administrarea orala cu pana la 3 ore inaintea interventiei. Continutul fiecarui plic se
dizolva intr-un litru de apa. Se administreaza 3-4 litri solutie Fortrans in seara ce preceda explorarea
sau fractionat seara si dimineata. Administrarea fractionata creste acceptabilitatea si cantitatea
ingerata.
.
 30

LAXATIVELE DE VOLUM

In aceasta grupa sunt cuprinse fibre vegetale nedigerabile si coloizi hidrofili cu

structura polizaharidica, care cresc continutul colonului, stimuland consecutiv peristaltismul.
Polizaharidele nedigestibile, hidrofile, se imbiba cu apa din intestin,cresc volumul continutului
acestuia si-i micsoareaza consistenta, stimulandu-i peristaltismul.
Inmuierea scaunului se produce dupa 1-3 zile de tratament.

Indicatii:
Laxativele de volum sunt de ales in caz de constipatie functionala, la bolnavii cu anorexie si
la cei cu obiceiuri sau restrictii alimentare, care nu permit realizarea unui continut intestinal necesar
sustinerii peristaltismului.
Laxativele de volum sunt lipsite de toxicitate locală sau sistemică(nu se absorb).

Precautii:
Dozele mari pot provoca flatulenţă. În prezenţa ulceraţiilor intestinale sau a unor obstacole
organice se pot produce accidente obstructive. Ingestia de preparate uscate, fără apă, poate fi cauză
de obstrucţie esofagiană acută, mai ales când bolnavii prezintă tulburări de deglutiţie.

Reprezentanti laxative de volum

Coloizii hidrofili:
-agar-agar
- mucilagul de Carrageen (Galcorin).
-metilceluloza, carboximetilceluloza
Fibre vegetale nedigerabile:
-triticum (Diom Fibra)-tărâţa de grâu
-psyllium obţinută din păstaia seminţelor de Ispaghula (intră în preparatul Mucofalk-
orange sau Mucofalk-apple);
- o serie de alimente: pâinea integrală, smochinele, curmalele
Laxative de volum (care maresc volumul bolului fecal) sunt: alimente pe baza de tarate de
grau sau produse ce contin metilceluloza sau psyllium (o fibra insolubila care are proprietatea de a
fixa o mare cantitate de apa) si care produc cresterea volumului bolului fecal ducand la stimularea
reflexelor de defecatie; acest tip de laxative sunt indicate in tratamentul de lunga durata al
constipatiei, creste numarul de scaune si nu prezinta efecte secundare;
 31

Alimente cu rol de „laxative de volum”:

-Metilceluloza, carboximetilceluloza sodica, agarul (geloza), semintele de Psyllium,

semintele de in, ingerate impreuna cu apa, actioneaza cu laxative de volum.
-O serie de alimente : pâinea integrală, mămăliga cu mălai necernut, legumele, fructele
(îndeosebi prunele, smochinele şi curmalele)
-Tărâţele constau din straturile externe fibroase ale boabelor de grâu şi alte cereale. Conţin
fibre dietetice în proporţie de 40%, acţionând ca laxativ de volum prin celulozele şi polizaharidele
cuprinse.
Se administrează câte 4-6 linguri/zi.
- Semen Plantago psyllium ( seminţe de Plantago ) şi Semen Linseed(seminţe de in) conţin
polizaharide mucilaginoase, care se umflă cu apa. Se folosesc sub formă brută, măcinate sau ca
mucilagii obţinute din seminţe.

Reprezentanti clasa :

AGAR-AGAR sau Kanten este o substanță obținută din algele  din zona Asiei de Sud-Est

algele roșii (Rodophyta), substanță comestibilă desigur, folosită ca aliment comun în multe diete,în
special vegetariene și vegane.
AGARUL sau geloza, o polizaharidă obţinută din diferite specii de Gelidium şi alte alge
marine, formează cu apa un mucilagiu care măreşte conţinutul intestinal. Agarul(geloza) se extrage
din alge marine. Formeaza cu apa un mucilagiu.
Doza: Se administreaza 4-16 g/zi ca laxativ.
 32

Beneficiile pentru sănătate

Agar-Agar conține calciu, iod, fosfor și fier. Nu are calorii, grăsimi, carbohidrați sau zahăr.
Mai mult, apelăm la Agar Agar când nu vrem să folosim amidon, gluten, soia pentru cei alergici la
aceste substanțe, și nici drojdie, lactoză, ouă, sau conservanți artificiali. Agar Agar abundă în fibre,
procentul fiind de  80%.
Acesta absoarbe imediat glucoza cu un proces de  digestie rapid, astfel putem preveni stocarea în
organism a grăsimilor sau a zahărului în exces.Pe lângă absorbirea glucozei, agar-agar absoarbe și
fierea; putem vorbi de controlul nivelului de colesterol din sânge prin prevenirea asimilării
grăsimilor de care nu avem nevoie.
Agar-agar acționează și ca un ușor laxativ datorită conținutului ridicat de fibre, rezolvând
o serie de probleme digestive, ficat leneș, constipație și tranzit intestinal lent, plus eliminarea
toxinelor.
Agar Agar se comercializează sub formă de fulgi pudră sau granule.

Dizolax
Reprezinta produsul de prelucrare al materialului vegetal obtinut prin gelificarea decoctului
preparat din diverse specii de alge rosii originare din Extremul Orient (Japonia, China).
 33

Compozitia chimica : Agarul este format din doua fractiuni: Agaroza – 70% Agaropectina – 30% 
Agaroza este un polimer liniar a carui monomer este agarobioza, este format alternativ din β
galactoza si 3,6 anhidro α galactoza Mai contine 2% apa si 4% saruri minerale. 
Actiune si intrebuintari Datorita proprietatilor generale ale mucilagiilor se foloseste ca laxativ
bland; agarul nu este digerat nici la nivel gastric si nici in intestinul subtire, iar la nivelul colonului
nu este degradat de enzimele florei locale – prin absorbtia apei la nivelul colonului duce la o
crestere a bolului fecal.
Se foloseste in constipatiile cronice 5 – 10g pulbere geloza 1 – 2 ori/ zi.

METILCELULOZA şi carboximetilceluloza sodică (DCI)  Celevac

Sunt polizaharide simple obţinute prin  semisinteză, similare fibrelor vegetale, care
acţionează ca laxative de volum. Se folosesc polimerii cu vâscozitate medie sau mare.
Metilceluloză este un laxativ utilizat în mod obişnuit pentru tratarea constipaţiei, a bolii
diverticulare şi a sindromului de intestin iritabil. Administrată pe cale orală, nu se absoarbe în
circulaţie, ci rămâne în intestin. Absoarbe o cantitate de apă de până la 25 de ori volumul său,
ducând astfel la înmuierea şi creşterea volumului scaunelor. Datorită capacităţii sale de a absorbi
apa, metilceluloză înmoaie scaunele de consistenţă crescută, caracteristice persoanelor constipate.
La rândul ei, această proprietate stimulează peristaltismul intestinal, precum şi evacuarea scaunului.
Indicatii: Tratamentul constipaţie. Este utilizată de asemenea pentru scăderea frecvenţei şi
creşterea consistenţei scaunelor în cazurile de diaree cronică apoasă, precum şi pentru reglarea
consistenţei scaunelor după colostomii şi ileostomii.
Precautii: Hidratare – întotdeauna, pacienţii trebuie să bea cantităţi suficiente de apă.
Reactii adverse: Scaune diareice, flatulenţă, distensie abdominală, dureri abdominal
Doza recomandată este de 0,5-2 g de 2-3 ori/zi(împreună cu apă),respectiv 1-6 g/zi cu apa
 34

ISPAGHULA (Seminte de Psylla) (DCI) Purgolax , Plantaben

Ispanghula este invelisul semintelor mature uscate de Plantago ovata, pulverizat sau ca atare.
Formeaza usor cu apa un mucilag care promoveaza peristaltismul. Mucilagiile se formează prin
gelificarea straturilor externe ale pereţilor celulari vegetali care, în contact cu apa, se îmbibă,
mărindu-şi volumul, formând astfel soluţii coloidale sau geluri vâscoase care, ajunse în intestin,
scad absorbţia glucidelor şi a colesterolului, ajutând la eliminarea acizilor biliari; de asemenea,
gelul mucilaginos format adsoarbe toxinele din organism, ajutând la eliminarea lor. În acest mod,
seminţele de psyllium scad glicemia, având efect hipoglicemiant.
Mucilagiile prezintă, de asemenea, acţiune emolientă şi protectoare asupra mucoasei
gastroduodenale. 
Datorită capacităţii lor de gonflare, seminţele de psyllium acţionează ca laxativ de volum,
crescând totodată senzaţia de saţietate, efect salutar în cazul în care se doreşte reducerea greutăţii
corporale.
Efectul maxim se obtine dupa 3-4 zile de la administrare.

Indicatii: Constipatie, hemoroizi, obstructie intestinala, atonie a colonului

Reactii adverse: Rinita, urticarie, bronhospasm la ingestie sau inhalare, flatulenta,
Doza: Adultii si copii peste 12 ani : 5 g dispersate in 150 ml lichid

Produse cu Psyllium:
Purgolax
Este solutia optima atat pentru constipatiile ocazionale cat si pentru cele cronice. Prin efectul
combinat al celor doua componente se obtine eliminarea scaunului intr-un mod usor si nedureros. 
 35

Psyllium, fibre vegetale solubile ce retin apa formand cu aceasta un gel, completeaza volumul
alimentelor si favorizeaza eliminarea continutului intestinal prin efect mecanic de tranzitare.
Acest tip de fibre vegetale nu se absorb in organism, actioneaza strict la nivel digestiv si
asigura regularitatea scaunelor. 
Indicatii: Restabileste regularitatea scaunelor, previne aparitia hemoroizilor, previne
stationarea acizilor biliari in colon (acestia fiind factori cauzatori ai cancerului de colon), intarzie
absorbtia glucidelor scazand astfel solicitarea pancreasului , scade nivelul colesterolului, ajuta la
controlul greutatii

Forma farmaceutica: capsule

Doza: 6 cps, luate una cate una cu 240 ml de apa la o administrare. Inca un pahar cu apa este
util.In general efect in 12-48 de ore. 

Mucofalk@Orange (granule pt.susp.orala)

Compozitie:Substanta activa: Ispaghula husk (Plantago ovata - invelisul semintelor plantei)
Indicatii:Constipatie habituala (constipatia functionala cronica), afectiuni in care se doreste
o activare a peristaltismului si o inmuiere a bolului fecal, de exemplu: fisuri anale, hemoroizi, dupa
chirurgia rectala sau anala si in timpul sarcinii; ca tratament de intretinere in diareea de diverse etio-
logii si in sindromul colonului iritabil. Ca tratament asociat in diverticuloza colonului si ca adjuvant
in maladia Crohn.
 36

Contraindicatii:Ingustarea patologica a tractului gastrointestinal, obstructie intestinala

posibila sau existenta. Diabet necontrolat. Nu se va administra copiilor sub 12 ani. 
Precautii:In cazul diabeticilor insulino-dependenti poate fi necesara o reducere a dozei de
insulina. 
Reactii adverse:Unele simptome existente ca flatulenta si o senzatie de plenitudine, pot fi
potentate in primele zile ale terapiei; totusi, astfel de simptome sunt diminuate prin continuarea
tratamentului. Rar pot sa apara reactii de hipersensibilitate. 
Doza: Adultii si copiii peste 12 ani pot lua continutul unui singur plic bine dispersat in
lichid de 2 pana la 6 ori pe zi. Se bea dupa aceea un alt pahar cu lichid.

Plantaben pulbere eferverscenta

Indicatii:Plantaben pulbere eferverscenta este indicata in constipatia cronica sau cea

determinata de imobilizarea prelungita la pat.
Contraindicatii:Nu se administreaza alergicilor la plantago ovata sau la cei cu obstructie
intestinala. In timpul sarcinii si alaptarii se poate administra doar cu acordul medicului.
Doza: Copii intre 6-12 ani: 1/2 plic de 2-3 ori pe zi.
Adulti si copii peste 12 ani: 1-3 plicuri doza unica dizolvate in apa.
Se dizolva pulberea in 150 ml de apa si se amesteca pana la omogenizare.
 37

Seminte de in
Seminţele de in conţin 40% fibre cu proprietăţi laxative, calmante, fiind recomandate în
constipaţie.
Au proprietati anti-inflamatorii, mentin o inima sanatoasa, scad riscul aparitiei artritei,
Parkinsonului, ajuta la combaterea constipatiei si hemoroizilor, inlatura si impiedica formarea
pietrelor la fiere, reduc uscaciunea ochilor .

O alta proprietate bine apreciata este continutul mare de fibra care poate ajuta in unele
cazuri de constipatie,  insa expertii atentioneaza ca semintele de in consumate ca atare (nezdrobite),
trec pur si simplu prin corp fara sa poate fi descompuse, in schimb sub forma de faina sau ulei sunt
cele mai benefice

Grau integral (Triticum vulgare)

Seminţele de grâu conţin fibre vegetale insolubile, bogate în celuloză. Din punct de vedere
chimic, celuloza este o polizaharidă formată din polimeri ai glucozei. Ea are capacitatea de gon-
flare, crescând senzaţia de saţietate (în stomac se umflă, tăind pofta de mâncare) şi producând
dilatarea peretelui intestinal, ceea ce determină, prin mecanism reflex, declanşarea peristaltismului
şi a procesului de defecaţie, acţionând astfel ca laxativ de volum
Indicatii: Emolient, laxativ, nutritiv, reconfortant, remineralizant, tonic general,recomandat
in obezitate.
Pentru combaterea constipatiei cronice la copii si batrani, ca laxativ, se foloseste decoct, din
tarate de grau in apa.

Ovaz (Avena sativa)

 38

Fibrele de ovăz conţin celuloză, polizaharid care acţionează ca laxativ de volum.

Actiune farmaceutica: are aproape acelasi continut ca si graul, dar mai multe grasimi
nesaturate, contine intregul complex B, este foarte important pentru hranirea creierului este
stimulent, antispasmodic, laxativ, tonic al sistemului nervos si al uterului, analeptic, energizant,
racoritor, diuretic, hipoglicemiant, stimulent tiroidian, rezolva sterilitatea si impotenta, antiasmatic,
expectorant, scade colesterolul dinsange. Este bogat in inhibitori ai proteozei si din aceasta cauza
sunt foarte indicate la lupta cu tumorile pe care le dizolva in special la cancerul intestinal
Indicatii: afectiuni digestive, laxativ, afectiuni hepatice, diabet, guta, ulcer varicos, etc.
Preparat : Se vor fierbe 50 g de ovaz timp de 30 minute apoi se consuma. Este un laxativ si
un bun diuretic. Se poate folosi o perioada cat de lunga.
 39

LAXATIVELE LUBREFIANTE - acţionează prin favorizarea progresiei conţinutului

intestinal, uşureaza progresia continutului intestinal şi inmoaie direct scaunul.

Laxative lubrifiante:
-Docusatul
-Uleiul de parafina

DOCUSATUL (Sintolax) este un compus sintetic cu proprietăţi tensioactive, cu efect slab.

ULEIUL DE PARAFINĂ este un compus inert, care nu se absoarbe, înmoaie scaunul, fiind
eficace în constipaţia de tip spastic.
Doza este de 1-2 linguri, după mesele principale. Nu se asociază cu docusatul, deoarece
acesta îi favorizează absorbţia, cu formarea de parafinoame.
Indicatii:
Sunt de ales la persoanele care elimina greu scaunul: batrani, bolnavi la pat, in afectiunile
anale acute (hemoroizi, fisuri anale) şi in toate situatiile care impun evitarea efortului de defecare.
Laxativele lubrifiante contin fie ulei, fie o emulsie de ulei
. Uleiul ramane la nivelul intestinelor, favorizand trecerea materiilor fecale spre colon si rect
si prevenind in acelasi timp pierderea apei din compozitia acestora.

Reprezentanti clasa:
Uleiul de parafina
Indicatii: Constipatie cronica, cand este necesar evitarea efortului de defecare, la copii,varstnici,
convalescenti, infarct miocardic, postoperator, fisuri anale, pentru a evita un fecalom.
Laxativele pe baza de uleiuri minerale sunt recomandate doar pentru tratamentul de scurta
durata al constipatiei, intrucat pe termen lung aceste produse prezinta anumite dezavantaje.
Precautii :
 40

-Uleiul mineral (lichid petrolatum), ca laxativ, este utilizat de catre pacientii care trebuie sa
evite tensionarea (dupa hernie, interventii chirurgicale hemoroizi, atacuri de cord, nastere), dar
trebui sa fie evitat de pacientii care iau anticoagulante, cum ar fi warfarina.
-Uleiurile minerale nu ar trebui sa fie luate in timpul sarcinii deoarece pot inhiba absorbtia
vitaminei si scaderea disponibilitatii de vitamina K la fat.
-Anumite persoane (de exemplu tineri, varstnici, victimele accidentelor vasculare cerebrale,
precum si cele cu dificultati de inghitire), sunt predispuse la aspiratie in special in timp ce dorm.
-Uleiul mineral ar trebui sa fie folosit numai pentru perioade scurte de timp. O absorbtie
semnificativ de ulei mineral in organism poate sa apara daca este folosit in mod repetat, pe perioade
lungi.
Reactii adverse:
-Produc uneori prurit anal.
-Administrate indelungat, interfera cu absorbtia unor factori liposolubili, inclusiv a
vitaminelor liposolubile.
Administrare:doza uzuala este de 15 - 45 ml, seara, la culcare (eventual cu suc de lamaie).
Forma farmaceutica:gel, ulei, supozitoare

Reprezentanti clasa cu denumire comerciala asociate

Ulei de parafină (DCI) Paragel (gel 100 g) – laxativ lubrifiant

Uleiul de parafina, administrat oral, inmoaie scaunul. Este nedigerabil şi ramane in cea mai
mare parte in intestin, patrunzand in bolul fecal, uşurandu-i progresia şi eliminarea. In general este
bine tolerat.
Indicatii: Este indicat in cazuri de constipatie cronica, cand este necesara evitarea efortului
de defecare, la copii, varstnici, convalescenti, infarct miocardic, postoperator, fisuri anale, pentru a
evita un fecalom.
Doza: Oral,seara.Adulti 1-3 linguri;copii pana la 2 ani o lingurita/zi; 2-4 ani:1-2 lingurite/zi;
peste 4 ani 1-3 lingurite/zi
Paragel
 41

DOCUSATUL SODIC
Laxativele emoliente contin un compus ce poarta denumirea de docusat, agent ce creste
capacitatea apei de a penetra materiile fecale.
Laxative emoliente, de tipul docusatului de sodiu care stimuleaza secretia de sodiu si apa de
catre intestin, producand lubrefiere si inmuierea bolului, nu prezinta riscuri insa sunt mai putin
eficiente daca nu sunt consumate cantitati suficiente de lichide zilnic;
Docusatul sodic este un laxativ de tip detergent care stimuleaza secretia de apa si sodiu in
lumenul intestinal, producand lubrefierea bolului fecal.
Poate fi folosit atat in constipatie ocazionala cat si in afectiuni anorectale care asociaza
durere la pasajul materiilor fecale.
Are un efect laxativ slab, care se evidentiaza dupa 2 - 3 zile de tratament.
Actioneaza ca agent tensioactiv, usurand patrunderea apei si grasimilor in bolul fecal.
Agentii continuti de docusate nu stimuleaza sau cresc numarul de tranzit intestinal ei fiind
folositi mai mult pentru a preveni constipatia decat pentru a o trata.
Indicatii: Laxativele emoliente sunt de obicei recomandate pentru pacientii care ar trebui sa
evite incordarea in timpul scaunului.Pacientii care se recupereaza dupa interventii chirurgicale
abdominale, pelvine sau rectale, nastere sau un atac de cord, persoanele cu handicap grav, tensiune
arteriala crescuta sau hernii abdominale, pacientii cu hemoroizi si/sau fisuri anale. Inmuierea
scaunului la acesti pacienti poate ajuta la reducerea durerii in timpul defecarii.
Precautiii: Eficacitatea lui este dependenta de un aport hidric crescut.Desi de cele mai multe
ori docusatul este sigur pentru organism, exista situatii cand acest agent faciliteaza absorbtia
uleiurilor minerale si a anumitor medicamente in organism
 42

Administrare:oral sau rectal in doza de 50-500 mg/zi fractionat (actioneaza dupa 2-3 zile)

Descriere reprezentanti cu denumiri comerciale asociate:

Docusatul de sodiu (DCI) Colace, Surfak

Actiune terapeutica: Laxativ. Reduce tensiunea superficiala a fecalelor si favorizeaza 
penetrarea apei si grasimilor, modificand astfel consistenta fecalelor.
Indicatii : Reducerea efortului de defecatie la persoanele cu hernii, boli CV sau alte boli
unde efortul la defecatie nu este indicat(megacolon sau pacienti imobilizati la pat).

Interactiuni medicamentoase: poate creste absorbtia uleiurilor minerale din tractul

gastrointestinal 

Administrare : Capsule: adulti: 240 mg/zi pana cand tranzitul se normalizeaza. Copii peste
6 ani: 50-150 mg/zi. 
Forme farmaceutice: Capsule, capsule softgel, solutie orala, sirop, tablete:
Contraindicatii : greata, varsaturi, dureri abdominale, obstructie intestinala. 
 43

PRODUSE CU ADMINISTRARE INTRARECTALĂ

Administrarea medicamentelor pe cale rectala

Medicamentele sunt administrate pe aceasta cale pacientilor cu tulburari de deglutitie;
pacientilor operati pe tubul digestiv superior sau cu intoleranta digestiva (varsaturi, greturi,
hemoragii); pacientilor la care se doreste evitarea circulatiei portale, trecerea medicamentelor prin
ficat.
Scopul administrarii medicamentelor pe cale rectala este obtinerea unor efecte locale sau
generale a medicamentelor:
-efecte locale : golirea rectului, calmarea durerilor , atenuarea peristaltismului intestinal, ate-
nuarea proceselor inflamatorii locale;
-efecte generale: prin absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei rectale pot actiona
asupra unor organe sau sisteme (inima-supozitoare cu digitala)

Medicamentele se administreaza pe cale rectala sub forma de supozitoare si clisme

medicamentoase.
Clismele rectale si supozitoarele sunt utilizate frecvent pentru a curata rectul si colonul
sigmoid (partea de colon cel mai apropiat de rect). Clismele si supozitoarele sunt, de asemenea,
utilizate pentru a calma constipatia. Ele pot fi folosite impreuna cu laxativele pe cale orala in
curatirea colonului, in curs de pregatire pentru studii de clisma cu bariu
Indicatii: Fecalom, inaintea unui examen endoscopic sau radiografic al colonului, inainte de
travaliu sau operatie chirurgicala. Persoane imobilizate la pat.
 44

Produse cu administrare intrarectală- Clisme si supozitoare

- Fosfat de sodiu
 -Bisacodil
 -Dantron, inclusiv combinații
 -Glicerol
-Uleiuri

Clisme si supozitoare sunt: docusate , bisacodyl (Dulcolax supozitoare). Aceste produse

sunt destinate utilizarii ocazionale.
Masuri de precautie:
-Clisma poate provoca tulburari de lichide si electroliti in sange daca este utilizata pe o baza
cronica.

Au actiune slab iritanta asupra mucoasei rectale

 LAXAMAG, BISACODIL, DULCOLAX

 45

Indicații: Tratamentul de scurtă durată al constipatiei ocazionale; pregatirea pacientilor

pentru colonoscopie si rectoscopie, precum si pentru interventiile chirurgicale; dureri de intensitate
moderata (se asociaza obisnuit cu acid acetilsalicilic sau alt analgezic antipiretic); diaree acuta.
Forma farmaceutica: supozitor
Contraindicatii: Hipersensibilitate la bisacodil sau la oricare dintre excipientii produsului,
afectiuni inflamatorii ale colonului, rectocolita ulcerohemoragica, maladie Crohn, sindrom dureros
abdominal de cauze nedeterminate, sindrom ocluziv sau subocluziv.
Reactii adverse: diaree, dureri abdominale, îndeosebi la persoanele cu colon iritabil; exista
risc posibil de hipokaliemie. În cazul tratamentului prelungit se poate produce diaree, cu pierdere
de apa si electroliti, în special potasiu. De asemenea, se poate produce atonie intestinala.
Precautii: Nu se recomandă utilizarea prelungită datorită riscului de dependență, cu nevoia
periodică de laxative, de evitat la pacienții cu fisuri anale, hemoroizi sau proctita ulceroasa
Doza: un supozitor Laxamag (10 mg bisacodil) pe zi, timp de cel mult 7 zile.

 
GLYCEROLUM

Supozitoare cu glicerina
 46

Indicatii : Tratamentul simptomatic al constipației. Ușurarea defecației în cazul scaunelor

dure, hemoroizilor, fisurilor anale.
Actiune: Laxativ mecanic.
Contraindicatii :Utilizarea timp îndelungat, foarte rar, poate provoca iritații ano-rectale.
Doza:Se administreaza intrarectal, cate un supozitor la nevoie.

CONCLUZII
 47

BIBLIOGRAFIE

1. FARMACOLOGIE PENTRU MOASE SI ASISTENTI MEDICALI – Note de curs- Editura

medicala , 2009

2. CHIMIE FARMACEUTICA - vol.I., II - Haţieganu Elena, Dumitrescu Elena, Stecoza

Camelia, Editura Medicală, Bucureşti, 2010
 48

3. ELEMENTE DE SEMIOLOGIE ŞI FARMACOLOGIE - Alexandrescu Lygia – Editura

Fundaţiei România de Mâine, 2007 ;

4. FARMACOTERAPIE - Dobrescu, D.- Ed. Medicală, Bucureşti, 1983

5. FARMACOPEEA ROMÂNĂ - Ediţia a X-a - Editura Medicală Bucureşti 1993

6. MEMOMED - Bucureşti, 2009;

7. CONSTIPATIA CRONICA - Petru Armean

9. Sanatate prin seminte, legume si fructe.Pledoarie pentru viata lunga. - Ovidiu Bojor,
Catrinel Perianu