REFERAT - EDUCATIE PENTRU SANATATE

Andreapolus Andra Cristiana

ALIMENTATIA RATIONALA

Fiecare produs alimentar este un amestec compex de substante

nutritive; numai cu foarte rare exceptii se gasesc alimente relative complete capabile
sa satisfaca intr-o larga masura cerintele organismului. Numai combinand in mod
judicios produsele de origine animala cu cele de origine vegetala ratia alimentara
asigura substantele nutritive necesare .

Cand in alimentatie predomina un singur fel ,chiar daca ele sunt foarte
gustoase ,mai devreme sau mai tarziu se ajunge la saturatie ,pofta de mancare
dispare ,masa devine o povara ,digestia se ingreuneaza si in acest fel asimilarea
hranei este mult scazuta.Dar acestea nu sunt singurele neajunsuri.Restrangand aria
alimentelor consumate ,se strange implicit si sfera substantelor nutritive ,a
principiilor nutritive ,ceea ce se traduce printr-o alimentatie irationala.

Bineinteles ,nu pledam nici pentru un regim vegetarian ,dar nici pentru
consumul de alimente provenite in exclusivitate din regnul animal. O alimentatie
rationala presupune consumul moderat ,de alimente provenite din ambele regnuri.

Pentru o activitate normala si pentru o sanatate deplina organismul are

nevoie de circa 60 de substante nutritive diferite. Desigur, lipsa unora, ca de altfel si
surplusul altora duc in mod implicit la aparitia unor stari negative ale
sanatatii .Fiecare produs in parte are calitatea de a satisface anumite cerinte ale
organismului .Organismul va primi substantele nutritive, sarurile minerale si
vitaminele necesare existentei lui cu atat mai mult, cu cat hrana va fi mai variata, mai
diversificata. Numai respectand aceste cerinte, mai corect spus numai printr-un
consum judicious al alimentelor de origine animala si de origine vegetala putem sa
asiguram corpului toate substantele nutritive necesare.

S-a aratat ca organismul uman are nevoie zilnic de anumite cantitati de

proteine, glucide, lipide, vitamine minerale, apa, in functie de sex, varsta activitate,
stare fiziologica sau patologica etc. In alimentatia rationala studiile intreprinse de
specialisti au ajuns la concluzia ca primele trei principii nutritive
– proteine ,glucide, lipide – trebuie sa intre intr-o anumita proportie in valoarea
calorica a ratiei zilnice .Proportia optima este considerate ca fiind, in medie 15%
proteine,30% lipide; si 55% glucide.
 Organismul are nevoie zilnic de 110 g protide (450 calorii) , 100 g
lipide(900 calorii), si 410 glucide (1 650 calorii).

Este de de la sine inteles ca necesarul in calorii varieaza de la activitate

la activitate, de la o munca la alta , direct proportionala cu gradul de solicitare
fizica ,psihica, emotionala.

Subliniam rolul efortului fizic pentru ca ,oricat de ciudat ar

parea,cercetarile atesta ca, din punct de vadere al bilantului energetic ,efortul
intelectual este destul de economicos.

In calorii,pe o perioada de timp de 24 de ore valorile sunt urmatoarele:

pentru activitati usoare ,de la 2100 la 3000 calorii.pentru activitati medii,de la 2700 la
3 400 calorii, pentru activitati cu consum mare de energie, 3000 la 3900 calorii,
pentru activitati cu consum mare de energie ,3000 la 3900 calorii, pentru activitati cu
consum foarte mare de energie, 3500 – 4300 calorii, pentru activitati cu consum
excesiv, 4000 – 5 300 calorii.

Cercetarile arata ca pentru un individ cu greutatea corporala de 70 kg. si

inaltimea de 1 ,75 m, aportul caloric varieaza intre 3200 si 2 550. Astfel ,pentru cei
care au varsta de 25 de ani sunt necesare3 200 de calorii ,pentru cei de 45 de
ani ,numai 3000 de calorii ,iar pentru cei care au 65 de ani sunt suficiente 2550 calorii.
Daca luam in consideratie si sexu ,pentru o femeie de 58 de kg si o inaltime de 1,63 m
sunt necesare ,la varstele mantionate ,2 300,2 200 si ,respectiv, 1 80 calorii.

Micsorarea aportului caloric odata cu varsta este o rezultanta fireasca a

modificarii metabolismului bazal (o incetinire). Functia plastica de refacere si
regenerare a organismului diminueaza, iar arderile sunt mult mai lente.

Desigur, pentru fiecare din factorii de care trebuie sa tinem seama

in nutritie se mai pot spune multe lucruri. Am dat aceste exemple insa numai pentru a
ilustra ca valorile maxime de calorii mentionate in dreptul fiecarei profesii au un
caracter strict orientativ.

Adesea, aportul exagerat de factori nutritivi se datoreaza ispitei

gastronomice care convietuieste cu lipsa unui autocontrol in alimentatie.

Atunci cand se digera in organism, toate alimentele furnizeaza energie,

respectiv calorii. In schimb, intretinerea si regenerarea “pieselor” sunt asigurate, in
principal de proteine si, intr-o masura mai mica, de minerale (calciu, potasiu, fier, etc)
precum si vitamine.
 Un calcul demonstreaza ca o slabire a autocontrolului, care ar implica
chiar si numai un surplus mediu zilnic de 4 grame de alimente, este suficienta pentru
ca in decurs de 30 de ani sa produca acest important exces de greutate. S-a calculate
astfel ca mentinerea unei greutati de 60 kg in limitele de 1kg plus sau minus pe
aceeasi durata de timp presupune ca devierea zilnica in privinta ingerarii de calorii sa
nu depaseasca 1/2500, in raport cu consumul caloric.

Daca ne-am referi numai la simplul fapt al numarului de mese pe care

trebuie sa le luam pe zi, vom vedea ca cei mai multi dintre noi obisnuiesc sa manance
de trei ori pe zi. Dar iata ca studii si cercetari recente au aratat ca acest obicei sau mai
bine zis aceasta practica nu este cea mai indicata. S-a demonstrat ca cel mai rational
ar fi ca ratia alimentara zilnica sa se imparta in 4-5 mese.

Supraalimentatia

Colesterolul este periculos prin faptul ca el contribuie la formarea

placilor de grasime in interiorul vaselore sangvine; adaugandu-se una peste alta, ele
micsoreaza diametrul vaselor, putand sa le si astupe. Astfel, se recomanda reducerea
valorilor colesterolului sub 200, folosind urmatoarele procedee recomandate de dr.
Cooper:

alimentatie fara galbenus de ou si grasimi de animale care sa gasesc in

carne, branza, unt, maioneza si lapte, precum si toate felurile de conserve de peste in
ulei;

·reducerea greutatii corporale, stiut fiind ca obezitatea constituie prin ea

insasi un factor de risc;

practicarea exercitiilor fizice si sport, cu preponderenta a celor ce

activeaza metabolismul aerob, metabolism ce se bazeaza pe arderea grasimilor din
organism.

Glicemia. Numeroase studii au aratat ca atunci cand cantitatea

de zahar din sange este marita (peste 125), cum este cazul diabeticilor, cresc
posibilitatile de imbolnavire cardio-vasculara. Prin reducerea greutatii corporale, a
alimentelor ce contin mult zahar (carbohidrate) si prin exercitii fizice (cele ce pun in
functie metabolismul anaerob, metabolism ce se bazeaza in general pe consumul
glicogenului din muschi) se pot reduce valorile glicemie in sange sub 100, aceasta
considerandu-se valoarea normala.