1.

ASIGURAREA NEVOILOR ENERGETICE ALE

ORGANISMULUI; cheltuiala de energie, estimarea necesarului
de energie, climatul si aportul energetic.
2.ASIGURAREA ALIMENTATIEI RATIONALE: conceptul
modern asupra alimentatiei corecte; antitrofine sau antinutriente
3.DIETOTERAPIA: regimul alimentar in: diabetul zaharat,
obezitate, hipoglicemii, hiperuricemie si guta, bolile de stomac,
patologia intestinala, hepatica, biliara, pancreatica.
4.ALERGII ALIMENTARE SI INTOLERANTE AL
ALIMENTE
5.CONSERVAREA ALIMENTELOR: metode fizice de
conservare, chimice, substante chimice; adjuvantii alimentari:
aromatizanti, coloranti,, indulcitori, gelifianti.
1. ASIGURAREA NEVOILOR ENERGETICE ALE
ORGANISMULUI.
 
Factorii nutritivi sau trofinele sunt reprezentate de: proteine,
glucide, saruri minerale si vitamine, care au roluri importante
pentru organism:
 rol energetic- furnizarea energiei necesare desfasurarii
proceselor vitale
 rol plastic: asigurarea sintezei substantelor proprii
organismului si reiinoirea continua a acestora
 rol catalitic prin favorizarea desfasurarii normale a
proceselor biologice care se produc in organism.
 
Necesitatile organismului pentru material nutritiv variaza in limite
largi de la un individ la altul si la acelasi individ in functie de
starea fiziologica si de conditiile de mediu in care traieste.
1. ASIGURAREA NEVOILOR ENERGETICE ALE
ORGANISMULUI.
 
Cheltuiala de energie a organismului .Nevoile nutritive se
exprima indicand numarul de Kcal. O Kcal reprezinta cantitatea
de caldura necesara pentru cresterea temperaturii unui litru de apa
de la 15oC la 16oC. In SI unitatea este KJoule; 1 KJ reprezinta
cantitatea de energie cheltuita pentru deplasarea unie mase de 1Kg
pe distanta de 1 m cu o forta de 1 Newton.
Conversia: 1Kcal= 4.185 KJ; 1KJ= 0,239 Kcal.
Prin arderea in organism, trofinele furnizeaza energie:
1 g glucide – 4.1 Kcal
1g proteine- 4.1 Kcal
1g lipide- 9.3 Kcal
1g alcool etilic- 7 Kcal.
1. ASIGURAREA NEVOILOR ENERGETICE ALE
ORGANISMULUI.
 
Estimarea necesarului de energie
Componentele necesarului zilnic de cheltuieli energetice:
 cheltuieli energetice bazale (CEB)
 cheltuieli energetice legate de activitate
 termogeneza indusa de dieta
 cheltuieli energetice legate de boala
1. ASIGURAREA NEVOILOR ENERGETICE ALE
ORGANISMULUI
 
Estimarea necesarului de energie
Ecuatia Harris Benedict:
CEB femei: 655 + [9.5G] +[1.8 I] –[4.7 xV] K cal/zi
CEB barbati: 660+ [13.7xG] +[5xI] –[6.8 xV] Kcal/zi
Unde: G: greutatea in Kg
inaltimea in cm
V- varsta in ani.
Necesarul de energie zilnica este modificat in starile patologice,
comparativ cu starea normala:
 In boala usoara: CEB+10%
 Boala moderat grava: CEB + 25%
 Boala grava: CEB+ 50%
Metabolismul bazal
 Chiar in conditiile repausului absolut, organismul consuma energie
deoarece reactiile metabolice continua sa se desfasoare. Metabolismul
bazal: acea cheltuiala minima de energie necesara intretinerii functiilor
vitale ale organismului.
 MB este influentat de varsta individului. Intre 1-3 ani consumul energetic
este de 2-2.5 ori mai mare decat al unui barbat de 25 ani. De la 3 ani
valoarea metabolismului bazal se micsoreaza cu exceptia perioadei de
adolescenta cand aceste este cu 30-60% mai mare decat al adultului.
Femeile au un metabolism cu 6-10% mai redus decat barbatii pentru aceeasi
greutate corporala, datorita dezvoltarii mai reduse a masei musculare si prin
proportia mai mare de lipide in masa musculara.
 In timpul somnului metabolismul bazal scade cu aprox. 10% fata de o
persoana care nu doarme. MB este influentat si de clima. Frigul mareste
termogeneza cu 6-8%, iar climatul cald o micsoreaza cu 10%.
Cheltuieli legate de activitate:
Termogeneza indusa de dieta

Prin ingestia de alimente se cheltuie energie, denumita

actiunea dinamica specifica alimentelor. Are loc la
aprox. 30 minute de la ingestia de alimente si atinge
valoarea maxima la 2-3 ore si se mentine 10-12
ore.Actiunea dinamica pentru glucide si lipide este 5%
din metabolismul bazal, iar pentru proteine de 20-30 %
din metabolismul bazal. Cand ingestia de alimente este
urmata de exercitiu fizic, efectul se dubleaza.
Termogeneza este stimulata de cofeina si nicotina
Cheltuieli energetice legate de boala
Starile patologice necesita aport energectic crescut.
Tulburarile in functia tiroidei au cea mai mare influenta
asupra cheltuielii de energie. In hipertiroidism MB creste cu
40-60% iar in hipotiroidism scade cu 20-49%.
 
Maternitatea - este necesar un aport energetic suplimentar.
TRIM I: plus de 150 Kcal/zi si aprox 350 Kcal/zi in
urmatoarele trimestre.
Climatul si aportul energetic- se aplice la cei care desfasoara
activitati in frig, vant, umezeala, temperaturi ridicate. Pentru
fiecare scadere cu 10 oC a temperaturii mediului se creste
aportul energetic cu 3%, iar pentru cresterea cu 10oC se scade
cu 5%.
Greutatea ideala:

Calcularea indicelui de masa corporala: IMC= GA/T2

GA- greutatea actuala Kg
T- talia
Barbati: IMC , 25; Femei: , 24.
Formula Broca: Gi= T-100, unde: T= talia (cm). La femei se
scad 4-5 Kg
 
Formula Lorentz: Gi (T-100)- (T-150)/4- la barbati
Sau Gi= (T-100)- (T-150)/2 pentru femei
 
Formula utilizata de asigurarile metropolitane din New York:
Gi= 50+0.75 (T-150)+ (V-20)/4
DENUTRITIA

Este rezultatul unui dezechilibru intre aport si cheltuielile

calorice si proteice, ajungand la un deficit ponderal mai mare
de 15% fata de greutatea ideala (greutatea efectiva a corpului
GEC).
Clasificarea denutritiei:
 Primara- prin diminuarea aportului alimentar prin
indisponibilitatea hranei
 Secundara: dupa Tremolier, are 3 cauze:
 afectiuni care obliga bolnavul sa-si restranga alimentatia
 incapacitatea temporara sau definitiva de utilizare a
diverselor principii alimentare
 pierderea substantelor organice pe diverse cai
Cauzele denutritiei:
a.Diminuarea enegiei de aport:
o indisponibilitatea hranei
o tulburari de masticatie si deglutitie datorita afectiunilor
cavitatii bucale si esofagului
o refuzul de a se alimenta
b.Cresterea pierderilor prin accelerarea tranzitului intestinal,
malabsorbtie asociata cu maldigestie, afectiuni gastrice,
pancreatice, hepatite cronice, ciroza hepatica
c.Consum energetic exagerat in efort fizic cu aport scazut, febra,
boli infectioase, endocrine (hipertiroidism, insuficienta
suprarenala, insuficienta hipofizara)
Consecinte biologice:

 scad lipidele totale si colesterolul, mobilizarea in exces a lipidelor

ducand la formarea corpilor cetonici si la aparitia acidozei
metabolice
 hipoglicemie functionala datorita afectarii metabolismului
glucidic
 sinteza hepatica redusa a proteinelor cu afectarea metabolismului
proteic
 afectarea metabolismului hidroelectrolitic, scad: potasiul calciul,
magneziul seric, tulburari ale echilibrului acido basic
 scaderea numarului de Limfocite T
 dminuarea hematopoiezei cu aparitia anemiei pluricarentiale
 atrofia mucoasei intestinale si scaderea absorbiei intestinale
 scade contractilitatea si masa miocardului si distrofia musculaturii
respiratorii
MANIFESTARILE CLINICE IN DENUTRITIE

 scadere ponderala progresiva 5-10% este bine tolerate

 astenie fizica marcata
 tulburari digestive-senzatia de foame dureroasa, apoi
hipoclorhidria si fenomenele dispeptice
 dureri osoase, osteoporoza
 dilatarea cordului, scadarea debitului cardiac, scaderea TA
 tulburari psihice: apatie, indiferenta, refuzul alimentar
 tulburari genitale: amenoree la femei, impotenta sexuala,
hipotrofia glandelor genitale
 polakiurie si poliurie-4l/24 ore, cu aparitia edemelor de
foame: moi, pufoase, deplasabile cu pozitia si care dispar la
repaus
COMPLICATIILE

La copii, in tarile subdezvoltate, Williams a descris doua

forme clinice de denutritie:
 denutritie proteica si mai putin calorica cu leziuni
tegumentare, edeme massive, ascita si atrofii musculare;
hepatomegalie, TA crescuta
 denutritie mixta, predominant calorica: crestere
intarzaiata si atrofii musculare; Nu sunt prezente edemele
sau leziunile tegumentare
 dg diferential cu slabul constitutional care reprezinta un
biotip cu deficit ponderal din copilarie, care se mentine
constant de-a lungul vietii
TRATAMENTUL DENUTRITIEI

 Masurile dietetice urmaresc pozitivarea bilantului caloric

prin alimentatie progresiva cu un regim substantial, care
contine toti factorii nutritive. Se vor alege alimente care in
volum mic contin substante cu valoare nutritiva mare.Mese
fractionate, 6/zi.Ratia calorica va fi fixata putin deasupra
celei pe care bolnavul o avea in ultimele zile de subnutritie,
apoi va fi crecsuta progresiv pana la 50 calorii/Kgcorp/zi
 In cazul denutritiei severe, si cu anorexie intensa bolnavul
se va alimenta pe sonda nazo gastrica prin care se introduce
un amestec nutritiv format din: lapte praf, galbenus de ou,
faina de malt.
ANOREXIA NERVOASA SI BULIMIA

Sunt perturbari ale comportamentului alimentar care apar

predominant la femeile tinere, la care apare o teama
paralizanta de a nu se ingrasa.
Anorexia nervoasa- teama determina restrictia radicala a
aportului caloric, de cauza psihica. Apare imediat dupa
instalarea pubertatii- comunicarea cu membrii familiei
tinde sa fie anormala si exista o preocupare nefireasca in
ce priveste hrana si alimentatia. Pacientii neaga senzatia
de foame, slabiciune sau oboseala.
ANOREXIA NERVOASA SI BULIMIA

Consecinte biologice:
anemie cu leucopenie
hipoglicemie
hipoalbuminemie
hipo K- aritmii cardiace
amenoree, datorita scaderii FSH, LH
poate apara hipertrofia de parotida, edemul
facies slab, sani si fese atrofice
hipovolemie datorita infometarii
BULIMIA

 Episoadele de ingestie a unor cantitati mari de alimente in

mod necontrolat sunt insotite de sentimentul ca modul de a
manca este anormal,de spaima ca ingestia nu poate fi oprita
voluntar si de un sentiment de depresie dupa ingestie.
Episoadele de ingestie sunt urmate de varsaturi auto
provocate, cu sau fara ingestie de laxative. In bulimie este
caracteristica secventa: mancat, varsat.
 Excesele de mancare si vomele frecvente pot cauza
perforatii gastrice sau esofagiene. Abuzul de diuretice poate
produce hipokaliemie si hiponatremie.
 Hipernutritia - Poate fi consecinta reducerii cheltuielii de
energie a omului, fie consum excesiv de alimente.
Obezitatea

Cresterea greutatii corporale pe seama tesutului adipos cu peste

20% fata de greutatea ideala. Daca exista o depasire cu 10% a
greutatii ideale se considera suprapondere.
Factori de risc:
 cresterea aportului caloric global
 factor genetic: obezitatea este considerata o boala cu
transmitere poligenica
 varsta si sexul: perioade obezogene: pubertatea si
menopauza; sexul feminine este mai afectat decat cel
masculin
 sedentarismul, consumul de alcool asociat cu alimentatie
excedentara
Obezitatea – Clasificare:

I Primara- se exclude formele particulare si cele secundare de obezitate

II Secundara: hipotiroidismul, insulinomul, boala Cushing; boli
nervoase

Complicatii:
1. Cardiovasculare- HTA, boala coronariana, insuficienta cardiaca
2. Endocrine si metabolice- diabetul zaharat neinsulino dependent 50%
dintre obezi; hiperlipoproteinemii; hiperuricemii
3. Digestive: dischinezii biliare, litiaza biliara
4. Complicatii statice: tulburari circulatorii venoase, artroze
5. Complicatii psihice- stari depressive, anxietate, depresii; tulburari de
comportament
6. Complicatii genitale: tulburari menstruale, cancer de san, impotenta
sexuala
NECESARUL DE TROFINE PENTRU ORGANISM

Necesarul de proteine:1-1.5g/Kgcorp
Tipuri de proteine:
- complete- contin toti aminoacizii esentiali si asigura
echilibrul proteic; Intra: actina, mioglobina, ovalbumina,
cazeina
- partial complete- contin toti aminoacizii esentiali, dar
in proportii necomplete- proteinele de natura vegetala:
gliadina, glutenina, leucozina, glicina din soia
- proteine incomplete- cu valoare biologic redusa- lipsite
de unul sau 2 aminoacizi esentiali, si nu pot asigura
necesarul proteic.
NECESARUL DE TROFINE PENTRU ORGANISM

Necesarul de glucide: medie: 300-400 g/zi si poate creste

la 600 g/zi in munci fizice intense.
Monozaharidele- glucoza si fructoza din: legume, fructe,
miere
Dizaharidele- maltoza, lactoza
Oligozaharidele- formate din 3-9 monozaharide.
Maltodextrine- contin pana la 9 unitati de glucoza si se obtin
prin hidroliza partiala a amidonului.
Scederea glicemiei sub 60 mg/dl determina hipoglicemie:
foame dureroasa, ameteli, dureri de cap; glicemia peste 120
mg/dl- hiperglicemie cu dezechilibre ale metabolismului si
instalarea DZ.
NECESARUL DE TROFINE PENTRU ORGANISM

Necesarul de lipide: ratia: 0.8-1 g/Kg corp/zi.

Acizii grasi polinesaturati au rol important in metabolism
deoarece:
intervin in reactiile de oxido reducere-respiratia
celulara
stimuleaza activitatea unor enzime
reduc nivelul colesterolului in sange si formeaza
esteri rapid metabolizabili
rol antitoxic
NECESARUL DE TROFINE PENTRU ORGANISM

Necesarul de saruri minerale:

Na: un adult de 70Kg contine 100 g sodium.Necesar: medie: 2g/zi.

K- component al lichidelor intracelulare; necesar: 1.8-6 g/zi ;surse:

carne, peste, legume si fructe, paine neagra, nuci, fructe uscate, banana,
mere.
Ca: medie:0.5- 1.2 g/zi.
Fosforul: Intervine in procesele metabolice cum sunt: mineralizarea,
sinteza compusilor macroergici; necesar: 0.8-1.2 g/zi.
Magneziu: necesar la adult: 270-400 mg/zi; surse de magneziu: legume
verzi, salata, spanac, carne, viscere, fasole, mazare, nuci, fructe uscate.
Carenta in magneziu se manifesta prin: ciroza hepatica, alcoholism
cronic, tratamente cu diuretic, acidoza diabetica.
NECESARUL DE TROFINE PENTRU ORGANISM

Fierul: are 2 forme: fier heminic-din carne si produse

din carne si fier neheminic- sau vegetal. Necesar: 7-12
mg pt copii, 13-18 mg pt adolescenti, 10-15 mg barbati,
15-25 femei, 20-40 mg in ultimele luni de sarcina. Surse
alimentare: carnea, viscere, peste, oua, legume, fructe,
fasole, spanac, linte, paine neagra. Carenta de fier-
anemie hipocrome microcitara

Zincul: necesar: 10-15 mg/zi. Surse alimentare: carne

viscere, peste, legume, drojdia de bere.
NECESARUL DE TROFINE PENTRU ORGANISM

Seleniul: necesar: 50-70 g pt adulti. Surse: usturoi, ciupercile,

ceapa, germanii de grau, fulgi de ovaz, carne, viscere, fructe de
mare. Carenta de selenium: Maladia Keshau- cardiopatie
endemica observata in anumite regiuni ale Chinei; maladia Kashin
Beck- osteopatie endemica observata in China si Rusia.
Cuprul:
Cuprul Necesar: 1.3-3 mg/zi
Iodul: necesar: 100-200 g/zi; surse alimentare: peste, scoici,
creveti, alge marine, legume cultivate pe soluri bogate in iod.
Fluorul- necesar: 1.5-4 mg/zi. Rol biologic de protectie dentara
fata de actiunea agentilor cariogeni. Excesul de fluor:fluoroza
dentara- boala patata a dintilor.
NECESARUL DE VITAMINE

 Vitamina A si carotenii - se prezinta sub 3 forme: retinoizi,

vitamina A si provitamina A.
Surse de vitamina A: peste, ficat de porc,vita, pasare,unt,oua,lapte
branza, sfecla. Doza zilnica: 5000-15 000 UI.
 Vitamina D: surse: untura de peste,ficat de peste, galbenus de ou,
unt, smantana, branza,ciuperci, cacao. Necesar zilnic: 400 UI .
 Vitamina E: surse: lipide dim seminte, legume, viscere. Necesar:
3-10 mg/zi.
 Vitamina C: cel mai eficient antioxidant din organism; surse:
legume si fructe; necesar zilnic: 30-70 mg/zi. Deficit : scorbut-se
manifesta prin: rezistenta scazuta la infectii, oboseala, sangerari ale
gingiilor
BIBLIOGRAFIE

Alexa Lucia, Gavat Viorica, Melinte C-tin, Curs de

Igiena Iasi 1993
Gavat Viorica, Indrei L.L. Alimentatia Omului sanatos,
Editura Contact International Iasi, 1995
Note de curs : dr.Filip Roxana -USV
Denisa Mihele, Igiena Alimentatiei, Bucuertsi 2011
www.free medical journals.com
www.escmid.org