Piramida alimentară

Piramida alimentară reprezintă o exprimare grafică a standardelor nutriţionale, a cantităţilor

şi a tipurilor de alimente ce trebuie să fie consumate zilnic pentru a menţine starea de sănătate şi
pentru a reduce riscul de dezvoltare a diverselor patologii legate de alimentaţie. Vechile piramide
aveau limitări în ceea ce priveşte aplicabilitatea practică, grupele alimentare fiind exprimate în
procente din necesarul caloric zilnic. Astăzi indicaţiile sunt exprimate în porţii de alimente, al căror
consum zilnic va furniza nutrienţii esenţiali. Piramida actuală are drept obiectiv obţinerea
majorităţii energiei din carbohidraţi, limitând în acelaşi timp aportul de grăsimi.
În linii generale, piramida alimentară cuprinde următoarele grupe:
1. Pâine, cereale, orez şi paste (6-11 porţii pe zi);
2. Legume şi vegetale (3-5 porţii pe zi);
3. Fructe (2-4 porţii pe zi);
4. Lapte şi derivate (2-3 porţii pe zi);
5. Carne, peşte, ouă (2-3 porţii pe zi).

Fiecare grupă de alimente este etalată vizual pentru a uşura sfatul nutriţional practic. De
asemenea, este reprezentat numărul de porţii ce trebuie consumate zilnic. Variaţia dintre minim şi
maxim în ceea ce priveşte numărul de porţii depinde de nevoile energetice şi preferinţele
alimentare personale. Fiecare persoană trebuie să consume numărul minim de porţii pentru fiecare
grupă de alimente. Astfel, există un aport adecvat de macro- şi micronutrienţi.
Piramida alimentară subliniază în acelaşi timp balanţa, varietatea şi moderaţia cu care este
necesar ca unele alimente să fie consumate, punând accent pe consumul cerealelor, legumelor şi
fructelor. Sunt reprezentate grafic alimentele ce furnizează macro- şi micronutrienţii necesari
pentru a menţine starea de sănătate a populaţiei.
Piramida recomandă cerealele, legumele şi fructele ca fundament al alimentaţiei şi al
sănătăţii, numindu-le „bază” pentru o nutriţie adecvată şi pentru sănătate, notabil fiind faptul că
acestea pot reduce riscul de apariţie a bolilor cronice.
Aceste alimente stau la baza dietelor sănătoase, având un conţinut scăzut în grăsimi
saturate, colesterol, zahăr şi sodiu. Ele trebuie acompaniate de alimente bogate în proteine (lapte,
brânză, carne şi produse din carne cu un conţinut scăzut în grăsimi), reprezentate grafic în al treilea
nivel al piramidei, punându-se accent în ultima perioadă pe consumul cărnurilor albe în defavoarea
celor roşii (care tind să urce în partea superioară a piramidei).

1
 Vârful piramidei, având cel mai mic volum, este reprezentat de grăsimi şi de produse
zaharoase. Această porţiune nu are ataşate recomandări în ceea ce priveşte numărul de porţii, ci
doar menţiunea de a fi consumate rar şi în cantităţi mici.
Se recomandă reducerea consumului de grăsimi, în particular a celor saturate; de asemenea,
este suficientă o cantitate moderată de sare şi produse zaharoase, iar alcoolul, dacă este consumat,
trebuie să se rezume la cantităţi mici.
Există dovezi medicale conform cărora aportul scăzut de grăsimi saturate şi colesterol a dus
la reducerea colesterolului seric şi a ratei mortalităţii de cauză coronariană în ultimii 30 de ani.
Astfel, piramida alimentară reprezintă un instrument practic şi flexibil care a apărut în
ajutorul populaţiei, indicând alimentele corespunzătoare menţinerii stării de sănătate.
Implementarea în practică a principiilor ce stau la baza alcătuirii piramidei alimentare are
capacitatea de a îmbunătăţi calitatea vieţii şi de a reduce riscul unor boli cronice cum sunt boala
coronariană, accidentul vascular cerebral, diabetul zaharat şi unele forme de cancer.
Există diferenţe în ceea ce priveşte alegerea diverselor alimente, aceasta variind în funcţie
de cultură, obiceiuri familiale, religie, costul şi disponibilitatea alimentelor, alergii şi intoleranţe
alimentare.
Astfel, bazându-ne pe principiile ce stau la baza alcătuirii piramidei alimentare, ne putem
asigura de faptul că aportul de nutrienţi furnizaţi de hrana zilnică este unul corespunzător. Este
posibilă alegerea alimentelor din fiecare grupă reprezentată în piramidă, putându-se crea combinaţii
în funcţie de preferinţele individuale.
Totuşi, în cazul în care una din categoriile de alimente nu poate fi consumată (de exemplu,
când nu se pot consuma lapte şi derivatele sale în cazul intoleranţei la lactoză sau din diverse alte
motive), este necesar ca nutrienţii furnizaţi de respectiva grupă să fie aduşi din alte produse (de
exemplu calciu furnizat de cereale îmbogăţite cu calciu, sucuri de fructe îmbogăţite cu calciu, lapte
şi derivate delactozate).
Carnea şi peştele reprezintă surse majore de fier, zinc şi vitamine din grupul B în
majoritatea dietelor. Dacă sunt evitate alimentele de origine animală sau în cazul în care cantităţile
consumate nu sunt cele adecvate, acestea trebuie furnizate de alte alimente (de exemplu, cerealele
îmbogăţite cu fier, sardinele, spanacul, fasolea uscată, lintea, mazărea sunt importante surse de
fier).
Alături de recomandările dietetice, activitatea fizică efectuată zilnic aduce un real beneficiu.
Este demonstrat faptul că activitatea fizică regulată scade riscul anumitor boli cronice cum ar fi
hipertensiunea arterială, accidentul vascular cerebral, cardiopatia ischemică, diabetul zaharat tip 2,
cancerul de colon şi osteoporoza.
Astfel, pentru a reduce riscul de apariţie a acestor boli cronice este recomandat ca adulţii să
facă cel puţin 30 de minute de activitate fizică moderată, preferabil în fiecare zi a săptămânii.
Activitatea fizică regulată reprezintă şi o modalitate de a obţine şi de a menţine totodată o
greutate corporală normală, atât în rândul adulţilor cât şi la copii şi adolescenţi.

Necesarul caloric
Def.
Este balanţă energetica care reprezinta un echilibru între aporturile şi chelutielile
energetice, necesar menţinerii greutătii corporale constante. Practic este vorba despre un
echilibru între aport şi cheltuiala energetică.
Necesarul energetic total zilnic trebuie sa acopere
 cheltuielile metabolismului bazal
 cheltuielile metabolismului alimentelor
 cheltuielile activităţii fizice
Calcul necesarului caloric
Cheltuilelie energetice sunt crescute în :

2
  febra cu 13% pentru fiecare grad C
 arsuri- 40-100%
 traumatism- 40-100%
 hipertiroidism 10-100%
 malabsorbţie se absorb doar 255 din caloriile ingerate - impune nutriţie parenterală
O posibilitate de a calcula necesarul caloric este prin parametru IMC (G/I la pătrat 2)
Dacă IMC 22-25 kg/m2
• subiect activ : 31-35Kcal/Kg
• subiect moderat activ : 26-31 Kcal/Kg
• subiect sedentar : 22-26Kcal/Kg
-Dacă IMC > 25kg/m2 : necesar sub 22 Kcal /Kg
-Dacă IMC ≤22 Kg/m2: necesar peste 35Kcal/Kg
IMC este un indicator oficial de calculare a greutății corporale ideale, pentru o înălțime dată (masa
corporală în kilograme)/(înălţimea în metri)²)
Calcul necesarului caloric
Exemplu : bărbat, 25 ani, sănătos, moderat activ I de 1,80cm, şi G de 75 Kg, IMC =23
Necesarul caloric este de 31 Kcal /Kg greutate. 31x75 =2325 Kcal
La 20 de ani necesarul caloric de 31 kcal /Kg iar dacă vărsta este de 60 de ani necasrul
sacde la 26Kcal/Kg- la aceeeaţşi greutate, înălţime şi activitate
Aportul caloric zilnic al unui adult este între 2500/3000 calorii
Dacă organismul este supus unui regim de foame , va consuma cca 1kg /24 ore din țesuturile
proprii
Necesarul caloric ptr un bolnav în repaus absolut la pat este de 25cal/kg corp
Bolnav 60 kg= 1500cal /24 ore
Copii 20 -30 % mai mult =25 +7,5 = 32,5 cal /kgcorp
Bătrâni cu 10-15% mai puțin 25- 3,5=22,5cal/kgcorp
Adult muncă usoară în stare șezândă necesar caloric= 2500-3000 cal/zi
Adult muncă grea ( activitate fizică intensă ) necesar caloric = 5000-6000cal /24 ore
Adult febril =necesar caloric cu 10% mai mult
Asigurarea aportului de substanțe nutritive poate fi realizată prin calcularea exactă a necesitatilor :
Hidrații de carbon (glucidele )=4,1 calorii
Proteinele =4,1 calorii
Lipide (grasimi )=9,3 calorii
Necesarul de proteine la un organism sănatos este de 1-1,5 g /kg corp/24 ore astfel o persoană de
60 kg = 60-90gr proteine /zi , 240 – 360calorii = 10 -15 % din necesarul zilnic de calorii
1g proteine =4,1calorii
60x 4,1=240calorii
90x4,1=360calorii
Necesarul crește în cazul pierderii de proteine la 2-3gr /kgcorp/zi
LIPIDELE ( GRASIMILE )-au valoare calorică și energetică mare
-necesarul zilnic / 24 ore este de 1-1,5gr /kgcorp/24 ore ceea ce reprezintă 30-40 % din rația zilnică
-digestia și metabolizarea lor necesită eforturi de aceea în bolile febrile nu vor fi administrate decât
ptr aportul minim de grăsimi liposolubile .
Alimentația bolnavului trebuie să respecte urmatoarele principii:
-înlocuirea cheltuielilor energetice de bază ale organismului-cele necesare creșterii la copii sau cele
necesare refacerii peirderilor prin consum la adult
-asigurarea aportului de vitamine și săruri minerale necesare metabolismului normal,creșterii la
copii și celorlalte funcții
-favorizarea procesului de vindecare
-prevenirea evoluției nefavorabile în bolile latente,transformarea bolilor acute în boli cronice și

3
apariția recidivelor
-consolidarea rezultatelor terapeutice
 Calcularea rației alimentare
Definiție–proporția de alimente de origine vegetală și animală necesară unui bolnav pe 24/h
Rația alimentară se calculează în funcție de :
 vârstă,sex,
 greutate corporală,
 muncă prestată,
 stare de sănătate sau boală
Condiții
rația alimentară trebuie să corespundă cantitativ și calitativ
să asigure necesarul potrivit nevoilor organismului
se masoara în calorii
rația minimă medie pentru organusmul în repaus este 1600 calori
Necesar caloric/24h
În funcție de activitate:
- în repaus absolut-25 calorii/kg corp
- în activitate minima-35-40cal/kg corp
- în activitate medie-40-45 cal/kg corp
- în activitate intensă-45-60cal/kg corp
În funcție de vârstă:
plus 20-30% pentru copii
minus 10-15%pentru varstnici

Numarul de calorii/kgcorp în stări fiziologice:sportivi,sarcină și alăptare

+30%
Un bolnav cu stare febrilă - necesarul de calorii este cu13% în plus pentru fiecare grad de
temperature:25xG+13%(pentru T=38grade)
În arsuri se cresc cu 40-100% în funcție de gradul arsurii
Un bolnav în repaus  absolut la pat necesită 25cal/kg corp(de exemplu un bolnav cu
greutatea de 60kg necesită 1500cal/24h
Echilibrul între principiile nutritive
50-55% hidrati de carbon
10-15% proteine
30-40% lipide
Se asigura echilibrul între produsele de origine vegetală și animală
40% proteine de origine animală
60% proteine de origine vegetală
35% lipide de origine animală
65% lipide de origine vegetală
Rația echilibrată la adult va cuprinde:
400g glucide/24h(6g/kg corp/24h);
70g lipide/24h(1g/kg corp/24h);
70g proteinein 24h(1g/kg corp/24h)