Universitataea Ovidius Constanta

Facultatea de Farmacie

Corelatii intre necesarul energetic si bolile de

nutritie

Indrumator prof Busuricu Florica

Student Crisan Pirlea Minodora
Stavroulakis Vasilis
An IV grupa 3
Nov 2013

Cuprins
1 Obiective
2 Continut
3 Concluzie
4 Bbliografie

1.OBIECTIVE

studiul si informarea corecta a beneficiarilor acestui proiect despre necesarul energetic

al organismului uman
furnizarea de informatii asupra dezechilibrelor nutrititionale si bolile de nutritie
furnizarea de informatii asupra incidentei mari a bolilor nutritionale si implicatiile lor
asupra calitatii vietii personale si a celor din jur

2.INTRODUCERE
NECESAR= De care este nevoie, de care nu se poate lipsi cineva; indispensabil,
trebuincios. . Care nu poate s nu existe sau s nu se ntmple (n condiii date). Din fr.
ncessaire, lat. necessarius, it. necessario.
ENERGIE = - activitate, "" avnd semnificaia "n" i "" avnd semnifica ia
lucru)
Corpul uman poate fi comparat cu o main, ca mod de funcionare. Sau ......o main
poate fi comparat cu omul, cci noi am aprut primii i le-am construit pe ele, dup
priceperea noastr. De ce aceast analogie? i omul i maina au nevoie de energie pentru a
funciona.
Homeostazia energiei este esenial pentru supravieuirea speciei. Prin urmare,
mecanismele multiple i complexe au evoluat pentru a reglementa consumul de energie i
cheltuielile pentru a mentine greutatea corpului. . Pentru a putea funciona normal,
organismul uman necesit un aportconstant de energie, aport care se realizeaz prin
intermediul principiilor alimentare obinut prin desfacerea legturilor chimice din structura
alimentelor. Pentru meninerea greutii, nu numai c aportul de energie trebuie s se
potriveasc consumul de energie, dar, de asemenea, aportul de macronutrieni trebuie s
echilibreze oxidare macronutrientiilor

3.CUPRINS
3.1 NECESITATILE ENERGETICE
.
Este necesar existena unor depozite energetice care s asigure organismului
umancombustibilul n perioadele dintre prnzuri. Se poate vorbi astfel de dou etape
distincte, perioada alimentar i cea de post, n cadrul crora cile metabolice activate sunt
diferite, ducnd fie la stocare de energie sub form de glicogen i trigliceride, fie la consumul
din depozitele glucidice i lipidice, uneori chiar proteice.
3

NECESARUL DE ENERGIE =Valoarea energetica a alimentelor cit si necesarul energetic se

exprima in kilocalorii kcal /24 h sau kilojouli KJ /24 h
kilocalorie (kcal = 4,184 kj) =-cantitatea de caldura necesara pentru cresterea temperaturii unui litru de
apa de la 15C la 16C
kilojoule (1 kj = 0,239 kcal-cantitate de energie necesara pentru deplasarea unei mase de 1kg pe
10510n1316k o distanta de 1m cu o forta de 1N

3.2ENERGIA BAZALA =METABOLISMUL BAZAL

Metabolismul bazal este nivelul cel mai scazut de energie necesar intretinerii functiilor
vitale ale organismului digesttie , respiratie ,circulatia , excretia , activitatea sistemulii
nervos in stare de repaos absolut . valorile MB sint in functie de factori exogeni si
endogeni .
Exista mai multe metode de a se stabili nevoile energetice personalizate ale organismului
uman. (RMB) si se masoara in stare de repaus total. Exista deasemenea mai multe formule
de calcul pentru RMB.
Cea mai cunoscuta si cea mai folosita este formula Harrison-Benedict (1919), dar cea mai
noua (1980) si utilizata in prezent de cunoscatori, este urmatoarea:
RMB (kCal / zi) = 10 x G + 6.25 x H 5 * V + 166 x S 161
in care G este greutatea in kg, H este inaltimea in cm, V este varsta in ani iar constanta
S depinde sexul persoanei si are valoarea 1 pentru barbati si 0 pentru femei.

2,2-2,5 kcal/kg corp/ora pentru copil ( 120-150%)

1,5-1,7 kcal/kg corp/ora pentru adolescent ( 50-70%)
1 kcal/kg corp/ora pentru adult
0,8 kcal/kg corp/ora pentru batran peste 60 ani ( 20%)
0,7 kcal/kg corp/ora pentru batran peste 80 ani ( 30%)
1,25 kcal/kg corp/ora pentru gravida in a doua a sarcinii ( 25%)

Actiune dinamica specifica (ADS)

-cheltuiala de energie suplimentara (fata de MB) care rezulta din ingestia de alimente si incepe la circa
ora dupa masa atingand maximum peste 2 -3 ore dupa care scade treptat pana la disparitie care are
loc la 10-12ore

6-8% pentru glucide

2-5% pentru lipide

20-40% pentru proteine

Cheltuieli energetice suplimentare

.termoreglare-muncitori cu profesii care se desfasoara in frig, vant, etc. precum forestieri,

constructori, paznici, scafandri, militari pot cheltui pana la 200-300kcal in plus pentru
mentinerea constanta a temperaturii corporale
efort fizic-daca simpla trecere din clinostatism in ortostatism necesita o crestere a consumului
de energie de 30-50%, profesiunile grele si sportul pot necesita o cresterea a consumului de
energie de 8-10x
sarcina-ducerea la termen a unei sarcini costa 80000kcal din care 36000kcal sunt tezaurizate sub
forma a 4kg de grasime iar restul se repartizeaza in cca 150kcal/zi in primul trimestru si cca
350kcal/zi in trimestrele urmatoare
alaptare-in primele sase luni postpartum, produce in medie 800ml lapte/zi care costa 600kcal
la care se adauga efortul secretor care costa 150kcal astfel incat este recomandat un aport
suplimentar.

Evident pentru a cunoaste necesarul total de energie zilnica trebuie luat in considerare
si necesarul de energie pentru acoperirea efortului zilnic.
O metoda aproximativa dar utila pentru estimarea necesarului zilnic de energie, este
cea a factorilor medii de efort (Fmef). Necesarul zilnic de energie (Qnec), va fi:

Qnec (kCal / zi) = Fmef x RMB

Factorii medii de efort fizic, au valori intre 1,2 si 1,9 astfel:
pentru somn, Fmef = 1;
pentru activitati sedentare, Fmef = 1,2; Ex : munca de birou, lucrul in picioare,
conducere
auto si similare, fara miscare fizica;
pentru activitati usoare, Fmef = 1,375; Ex. : mers cu 4 4.8 km / h, gatit, spalat,
ingrijire copii, si similare;
pentru activitati moderate, Fmef = 1.55; Ex : mers cu 5.6 6.4 km / h, lucru in
gradina,
transportul unei greutati, activitate sportiva de
intensitate moderata si similare;
- pentru activitati grele, Fmef=1,725; Ex : Urcatul unui deal cu o greutate, munca
manuala
grea, activitati sportive de mare intensitate si

similare.
- pentru activitati foarte grele, Fmef = 1,9; Ex : Munca fizica foarte grea si / sau sport
de
performanta
Energia de care orgnismul are nevoie este generata de trofine , adica substantele
nutritine prin care arderea in organism genereaza energie .

3.3 PRINCIPIILE NUTRITIVE

MACRONUTRIENTI
GLUCIDE
LIPIDE
PROTEINE

Pentru calcularea valorii energetice a unui aliment se tine cont de

continutul procentual al trofinelor

cantitatatea de energie eliberata de fiecare gram de trofina in parte

1gr glucide ----------4,1 Kcal

1gr de lipide ...........9,3 kcal
1gr de proteine ........4,3 kcal
3.3.1GLUCIDECARBOHIDRATI
Carbohidratii sunt nutrientul de care avem nevoie in cantitati mari. Conform Aportul
alimentar de referin publicate de USDA, de 45% - 65% din calorii trebuie sa provina din
carbohidrati. Avem nevoie de aceast cantitate de carbohidrati, deoarece:

Carbohidratii sunt principala sursa de combustibil al organismului.

Carbohidratii sunt uor de utilizat de ctre organism pentru energie.

Toate esuturile i celulele din corpul nostru poate folosi glucoza pentru
energie.

Carbohidrati sunt necesari pentru sistemul nervos central, rinichii, creierul,

muchii (inclusiv a inimii) pentru a funciona corespunztor.

Carbohidratii pot fi stocate n muchi i ficat, i mai trziu folosit pentru

energie.

Carbohidratii se gasesc in principal in alimente bogate in amidon (cum ar fi

cereale i cartofi), fructe, lapte i iaurt. Alte alimente cum ar fi legume, fasole,
nuci, seminte si branza de vaci contin carbohidrati, dar n cantiti mai mici.

Fibrele se refer la anumite tipuri de carbohidrati pe care organismul nostru nu poate

digera. Aceste glucide trec prin tractul intestinal intact i de a ajuta s se mute deeurilor din
organism. Diete care sunt slabe din fibre s-au dovedit a provoca probleme, cum ar fi
constipaie i hemoroizi i pentru a crete riscul pentru anumite tipuri de cancer, cum ar fi
cancerul de colon. Dietele bogate in fibre, cu toate acestea, s-au dovedit a reduce riscurile de
boli de inima, obezitate, i ele ajuta la scaderea colesterolului. Alimentele bogate in fibre sunt
fructele, legumele, i produse din cereale integrale.

3.3.2 PROTEINE
Conform Aportul alimentar de referin publicate de USDA 10% - 35% din calorii trebuie sa
provina din proteine. Majoritatea americanilor a lua o multime de proteine, i pentru a
ndeplini cu uurin Avem nevoie de proteine pentru:

Cretere (important mai ales pentru copii, adolescenti si femeile gravide)

Repararea tesuturilor

Funcia imunitar

Face hormoni i enzime eseniale

Energie atunci cnd carbohidrati nu este disponibil

Conservarea masei musculare

Proteina se gaseste in carne, pasre, pete, nlocuitori de carne, branza, lapte, nuci, legume, si
in cantitati mai mici in alimente si legume bogate in amidon.
Atunci cand mancam aceste tipuri de alimente, corpul nostru se descompune proteinele pe
care le conin n aminoacizi (blocurile de proteine). Unii aminoacizi sunt eseniale, ceea ce
nseamn c avem nevoie pentru a le obine din dieta noastra, iar altele sunt neeseniale, ceea
ce nseamn c organismul nostru le poate face. Proteina care provine din surse animale
conine toate aminoacizii esentiali de care avem nevoie. Surse vegetale de proteine, pe de alt
parte, nu conin toate aminoacizi eseniali.

3.3.3 GRASIMI
Cu toate grasimile au primit o reputaie proast pentru care provoaca cresterea in greutate,
unele grsime este esenial pentru supravieuire. Conform Aportul alimentar de referin
7

publicate de USDA 20% - 35% din calorii trebuie sa provina din grasimi. Avem nevoie de
aceast cantitate de grasime pentru:

Creterea i dezvoltarea normal

Energie (grsime este cea mai concentrata sursa de energie)

Absorbind anumite vitamine (cum ar fi vitaminele A, D, E, K, si carotenoide)

Furnizarea de amortizare pentru organele

Meninerea membranele celulare

Furnizarea de gust, consisten, i stabilitate la alimente

Grasimea se gaseste in carne, pasre, nuci, produse lactate, unt si margarina, uleiuri,
untur, pete, produse din cereale i sosuri pentru salate. Exist trei tipuri principale de
grasimi, grasimi saturate, grasimi nesaturate si grasimi trans. Grasimile saturate ( in
produsele alimentare, cum ar fi carne, unt, untura, i smntn) i de grsimi trans ( n
produse de patiserie, snack-uri, alimente prajite, i margarina) s-au dovedit a fi responsabile
pentru cresterea riscului bolilor de inima. nlocuirea grasimi saturate si trans din dieta cu
grasimi nesaturate ( din produsele alimentare, cum ar fi uleiul de masline, avocado, nuci i
ulei de canola) a fost demonstrat ca reduce riscul de a dezvolta boli de inima.
MICRONUTRIENTI
Dei macronutrieni sunt foarte importante ele nu sunt singurele lucruri de care avem
nevoie pentru supravieuire. Corpurile noastre au nevoie, de asemenea, de ap (6-8 pahare
pe zi) i microelemente. Micronutrienti sunt substante nutritive care organismul are
nevoie n cantiti mici, i includ vitamine i minerale.

3.4 EFECTELE APORTULUI NEADECVAT

BOLILE DE NUTRITIE

DE ENERGIE SI

Starea de sntate a fiecrui individ, evaluat adesea prin ceea ce senumeste un status
nutriional optim deriv din echilibrul obinut ntre necesarul i aportul nutriional. Existena
unui stri de nutriie optime promoveaz creterea i dezvoltarea organismului, menine starea
de sntate, permite desfurarea activitii zilnice i particip la protecia organismului fa
de diverse agresiuni sau boli. n determinarea statusului nutriional, un rol aparte l deine
balana energetic a organismului ce st la baza stabilitii ponderale i a echilibruluimediului
intern. Pe un talger al balanei sunt aporturile energetice (reprezentate aa cum am artat de
alimente) iar pe cellalt consumurile energetice pentru meninerea funciilor organismului,
termoreglare si activitate fizic n cazul organismului uman, aportul energetic este discontinuu
i variabiln timp ce consumul energetic este permanent.
8

3.5 GREUTATEA IDEALA

Se calculeaza dupa mai multe formule

BROCA
-G=T-100 , unde G = greutatea T= inaltimea im cm
Se accepta mici variatii 10-15%

LORENTZ este complicata si nu se utlizeaza

INDICELE DE MASA CORPORALA

-IMC=G/T2 unde T =G in kg iar T inaltimea in m

Importana modificrilor ce au loc la nivelul depozitelor energetice ale

organismului, modificri survenite n urma dezechilibrului dintre aportul i consumul
energetic, depinde de durata acestui dezechilibru. Necesarul energetic zilnic la majoritatea
indivizilor se afl n intervalul 15003000 kcal; datorit existenei depozitelor energetice ale
organismului.Dezechilibrul acestei balane energetice pe timp scurt (aa cum apare ntre mese
sau de la o zi la alta) nu determin modificri semnificative n ceea ce privete energia total a
organismului, deci nu modific greutatea corporal. Dezechilibrele ce apar i se menin pe o
perioad de cteva zile, sptmni sau luni pot duce la modificrisubstaniale ale energiei
totale i, deci, la modificri corespunztoare ale greutii corporale dar i la tulburr
imetabolice . Cind se ajunge la un dezechilibru alimentar se instaleaza starile patologice,
numit generic

3.6 DEZECHILIBRU ALIMENTAR - BOLI DE NUTRITIE .

3.6. 1 SUBPONDERALITATE greutate sub doua deviatii standard sau 20% din greutatea
ideala cauzata de:

boala Simmonds,
sdr. Sheehan,
boala Addison,
sdr. de malabsorbtie
neoplazii,
insuficiente cardiace, hepatice sau renale cronice,
infectii cronice,
alcoolism cronic,
diabet zaharat,

hipertiroidism sau
tulburari psihice precum anorexia nervosa sau bulimia nervosa

TAB 1

BMI (kg/m2)

grad de subponderalitate

Caracteristici

<20

Slabire

tesutul adipos subcutanat slab reprezentat

<15

Emaciere

dispare bula lui Bichat si apare astenia

<10

Casexie

atrofie musuculara generalizata

<5

Marasm

edem de foame, hipoalbuminemia, anemie

3.6.2 SUPRAPONDERALITATE-greutate peste doua deviatii standard sau 20% din greutatea

ideala cauzata de:

sdr. Cushing,
sdr. Prader-Willi, 3
sdr. Babinski-Frohlich,
insulinom,
hipotiroidism
tulburari psihice precum binge eating

TAB 2

BMI (kg/m2)

grad de supraponderalitate

Caracteristici

>25

Hiperponderalitate

tesut adipos subcutanat bine reprezentat

10

>30

obezitate clasa I-a

apare barbia dubla si dispneea de efort

>35

obezitate clasa a II-a

abdomen protruziv cu sort adipos prepubian

>40

obezitate clasa a III-a

factor de risc pentru DZ, ateroscleroza, IMA si AVC

TAB 1 SI 2 CORELATIE INTRE IMC SI BOLI NUTRITIONLE

3.7. STATISTICI LA SCARA NATIONALA SI INTERNATIONALA

Asociaia European pentru Studiul Obezitii arat c prevalena obezitii pe
continentul nostru este de 10-25% la brbai i 10-30% la femei . In ultimii 10 ani prevalena
obezitii a crescut cu 10-40% n majoritatea rilor europene. In majoritatea rilor peste 50%
din populaie este suproponderal sau obez. Prevalena obezitii a fost mai mare la brbai
dect la femei n 14 din 36 ri sau regiuni pentru ambele sexe, iar prevalen
supraponderabilitii a fost mai mare la brbai n toate cele 36 de ri.
(sursa: www.easo.org)

11

TABELELE 3 I 4 Supraponderabilitatea i obezitatea n Uniunea European bazat

pe msurtori , respectiv autoraportare sursa: www.easo.org)

3.8 SUPRAPONDERABILITATEA IN RINDUL SCOLARILOR SI

ADULTILOR
Numrul cazurilor de obezitate la elevii din nvmntul primar s-a dublat in ultimii 8
ani. Potrivit studiului realizat de Institutul de Sntate Public Bucureti, cauza principal este
stilul de via nesntos al colarilor: mai multe gustri pe parcursul unei zile, constnd in
dulciuri, minuturi, snacks-uri i rareori, consum de fructe. In alimentaia copiilor i
adolescenilor supraponderali i obezi se regsete de mai multe ori pe zi consumul de
produse fast-food, dulciuri, buturi rcoritoare carbogazoase . Studiul arat c se constat o
cretere mai accentuat a obezitii pe grupe de vrst la copiii din nvmntul primar. Dac
n 2001, in clasa a IV-a, obezitatea neendocrin a fost de 1,6%, in 2008 a ajuns la 3,6%.
(sursa:www.euractiv.ro)
. Date statistice pentru Romnia. Indicator

Valoare (an)

Copii sub vrsta de 5 ani suproponderali (%)

8.3 (2002)

Prevalena adulilor (vrsta 15 ani) de sex feminin

obezi (%) ?

9.5 (2000)

Prevalena adulilor (vrsta 15 ani) de sex masculin

obezi (%)?

7.7 (2000)

TAB 5 DATE STATISTICE PENTRU ROMANIA Sursa: www.apps.who.int

12

3.9DIETE DE SLABIRE
Mancarea este o chestie nedreapta. Fiecare imbucatura ramane cel mult doua minute in
gura, doua ore in stomac, dar trei luni pe solduri.
Christian Dior
Mare parte dintre noi trim sub tirania unor norme culturale care impun pstrarea
corpului ct mai perfect cu ajutorul dietelor. Astzi, grsimea este rea iar norma este
dieta. Cu toate acestea dac aruncm o privire n trecut, observm c exist o adevrat
industrie care st n spatele dietelor. Chiar i aa, continum s inem diete n sperana de a
pierde ct mai mult din greutate, ntr-o perioad ct mai scurt.
n cartea sa Calories and Corsets: a history of dieting, Louise Foxcroft explic faptul
c, iniial, cei care in diete pierd ntre 5 i 10% din masa corporal, dar n majoritatea
cazurilor, kilogramele pierdute prin mult trud revin dup puin timp. Exist rapoarte care,
dup analizarea mai multor studii cu privire la diete, au concluzionat c, la doi ani dup ce au
inut diete, dou treimi dintre indivizi cntresc mai mult dect o fceau nainte de a ine
regimul. Alte studii au susinut c regimurile stricte, care impun un consum foarte limitat de
calorii, nu au rolul de a prelungi viaa, aa cum considera muli dintre oameni. De fapt, se
parc, spre deosebire de exerciiile fizice care sunt benefice, dietele repetate pot afecta inima.
Cert este c, potrivit cercetrilor din ultimii ani, s-a constatat c obezitatea fcea parte din
viaa omului din paleolitic. Este posibil ca ngrarea s fi devenit un fenomen comun odat
ce oamenii au nceput s devin din vntori-culegtori, agricultori, acum 12.000 de ani.
Regina Hatchepsut, care a devenit faraon n 1479 .e.n. i care este privit drept unul
dintre cei mai buni conductori, specialitii spun c s-ar putea s fi fost supraponderal, iar
acest lucru este susinut de dovezi istorice printre care i nite cercetri realizate pe baza
rmielor ei.
Hipocrate, , recomanda, pentru persoanele obeze cu laxitate a musculaturii i tenul
rou, o diet pe baz de alimente uscate care s completeze constituia lor jilav, dar i una
bazat pe emolieni care s ajute la curarea intestinelor. Micul dejun nu trebuia ratat
niciodat, iar dup aceast mas individul putea trage un pui de somn pentru ca apoi fie s
fac plimbri lungi sau s practice un sport.
Una dintre cele mai inedite diete a fost cea pe baz de alcool. Wiliam Cuceritorul a
fost cel care, n 1087 a pus temelia acestei diete bazate doar pe alcool, dar totul a ajuns s se
sfreasc ntr-un mod tragic. n loc s piard din greutate, Wiliam Cuceritorul umbla tot
timpul beat i ntr-una din zile a czut de pe armsarul su. n urma acestui eveniment
nefericit, Wiliam s-a stins din via lsndu-i slujitorii s caute un cociug suficient de mare
pentru a-l ncpea.

13

ntre timp, cu un secol n urm ncepuser s apar unele dintre cele mai faimoase cri
despre slbit, printre care i: The Art of Living Long a lui Luigi Cornaro. Conform lui,
oamenii ar trebui s consume zilnic 350 de grame de alimente precum pine, supe,
glbenuuri de ou sau carne i 400 de grame de vin pe zi.
George Cheyne, un adevrat guru al dietelor. Dei el cntrea peste 200 de kilograme,
asta nu l-a mpiedicat s le vorbeasc prietenilor despre legtura dintre minte i corp i s le
dea sfaturi privitoare la diete. De asemenea, el a publicat o serie de lucrri, unele dintre ele
fiind traduse i n alte limbi i aprnd n mai multe ediii. Tratamentele recomandate de el
pentru combaterea obezitii erau bazate pe cumptare i vegetarianism.
Una dintre victimele dietelor a fost prinesa Sisi care dup 3 sarcini n doar 4 ani,
suferea de anemie i era extenuat. Desigur asta nu ar trebui s ne mire dac lum n
considerare faptul c pentru a se asigura c arat bine, ea i administra purgative i se
supunea la nenumrate exreciii fizice, avnd propria ei sal de gimnastic i practicnd
drumeii sau echitaie. Vestit pentru corsetele ei, Sisi reuea s se mbrace n 3 ore. Mai mult,
ea mnca foarte puin la micul dejun, la cin prefera doar supele, iar alimentele sale preferate
erau portocalele i laptele. Se spune c prinesa lua cu ea aparate de gimnastic atunci cnd
pleca n cltorii i c a practicat exerciii fizice intense pn n anul n care a murit.
Lordului Byron care a fost unul dintre oamenii ce au inut cele mai multe diete n
scopul de a avea o nfiare demn de un poet romantic. Aa cum fac i vedetele din ziua de
astzi, Byron a depus eforturi uriae pentru a scpa de obezitatea morbid. n 1820, poetul
fcea popular dieta bazat pe ap i oet. Byron era anorexic i bulimic, iar consumul mare
de ap i oet din cidru de mere i-a cauzat acestuia diaree i vom. (n prezent, oamenii de
tiin spun c apa i oetul nu ajut la pierderea kilogramelor n plus).
Sylvester Graham, un mare nutriionist al secolului al 19-lea este cel care a pus bazele
uneia dintre cele mai cunoscute diete. Aceast diet i poart numele nutriionistului american
i are la baz legumele i fructele. Dieta Graham presupunea un consum echilibrat de fructe,
legume, zarzavaturi, cereale integrale i alte alimente bogate n fibre alimentare.
n aceeai perioad intr n scen dieta bazat pe carbohidrai puini. n anul 1864,
William Banting publica Letter of Corpulence, n care descria cum o alimentaie bazat pe
un consum sczut de carbohidrai l-au ajutat s slbeasc 23 de kilograme.
n 1961, apare pentru prima dat n, cartea medicului Herman Taller, dieta caloriile
nu conteaz. Taller susinea faptul c nu conteaz cte calorii mnnci, atta timp ct nu
consumi carbohidrai, iar ziua i-o ncepi prin a bea un phru de ulei de ofran. Desigur,
toate acestea erau doar minciuni, iar doctorul Taller a fost amendat pentru afirmaii nefondate,
infraciune ce a dus la ruinarea reputaiei acestuia.
Dieta Hay care i poart numele creatorului, la rndul su o persoan supraponderal.
Aceast diet pune accentul pe mestecarea ct mai bine a mncrii, evitarea alimentelor care
pot produce aciditate n fluxul sangvin prin consumarea amidonului separat de fructe i de
14

proteine. Desigur, reeta nu d rezultate reale dar asta nu l-a mpiedicat pe Henry Ford, care
consuma doar fructe la micul dejun, alimente bogate n amidon la prnz i proteine la cin, s
se declare mulumit de efectele sale. Optimizat un pic, aceste regim devine, n anii 1980, binecunoscuta diet Beverly Hills.
Aceast diet a fost optimizat de Beverly Mazel n 1981, iar cartea sa a stat pe primul
loc al listei de bestseller-uri a celor de la New York Times timp de 30 de sptmni. Dieta
Beverly Hills spunea c n primele zece zile trebuie s consumi doar fructe. Dup acest succes
rsuntor, Mazel i-a deschis un cabinet n care celebritile veneau pentru a fi tratate de
kilogramele n plus. Desigur, aceast diet a fost aspru criticat la vremea ei, doctorii spunnd
c un consum excesiv de fructe poate duce la diaree, deshidratare, iar n cazuri extreme putea
cauza moartea din cauza scderii mari a presiunii sangvine.
n acelai fel, regimul Atkins, bogat n proteine, a devenit recent dieta Dukan, a
doctorului francez cu acelai nume. Implorat de un pacient obez s l ajute s slbeasc,
Dukan i recomand acestuia s mnnce doar carne macr i s bea ap din belug. Dup 5
zile, rezultatele au fost uimitoare, pacientul a slbit 5 kilograme. Aceast diet i mulumete
pe oameni deoarece ei pot mnca ct au nevoie pentru a nu le fi foame.
Obsesia de a arata cat mai bine a devenit o problema care nu mai poate fi ignorata, mai
ales pentru ca tinerii sunt mai preocupati de cum arata decat de propria sanatate. Se ignora
starea de sanatate precum si importanta consultarii unui specialist, din lipsa de timp sau de
bani, dar mai ales din dorinta de a avea un rezultat vizibil cat mai rapid. Din acest motiv
auzim din ce in ce mai mult despre tot felul de diete care promit "miracole". Insa, cat de
sanatos este sa slabesti brusc si care sunt repercusiunile dietelor de acest fel?
Cercetatorii avertizeaza ca oscilaiile de greutate in special in perioada adolescentei
pot fi foarte daunatoare asupra sanatatii corpului uman, pentru ca acestia nu se mai dezvolta
normal, ci cu fluctuatii. Insa, indiferent de varsta sau de sex, nu este recomandat sa apelati la
diete in urma carora pierzi mai mult de patru kilograme pe luna. La o pierdere prea mare de
kilograme intr-un timp scurt, are de suferit atat masa de grasime, cat si masa musculara.
Printre consecintele dietelor restrictive asupra corpului uman se numara
carente grave de calciu, vitamine, proteine si alte substante necesare zilnic pentru
functionarea unui organism sanatos,
deshidratrea organismului,
dezechilibre hormonale.
Nivelul scazut de calciu din organism poate duce la pierderea masei osoase si ulterior la
osteoporoza
Lipsa unor elemente necesare va duce la distrugerea intregului echilibru din corp.
15

sistemul nervos va fi de asemenea afectat, capacitatea memoriei si atentiei suferind din plin.
Din cauza acestor diete restrictive, bulimia si anorexia sunt doua afectiuni care pot afect

4.CONCLUZIE
Dac nainte obezitatea si bolile dezechilibrelor era o problem a celor bogai, astzi,
cnd sedentarismul i mncarea de tip junk food sunt la putere, ea invadeaz oamenii din toate
clasele sociale.Datele de mai sus subliniaz nc o dat im portana adoptrii unui stil de via
sntos nc din copilrie, implicarea n cunotin de cauz a familiei fiind indispensabile cu
recomandari si directionare catre cadrele de specialitate , nutritionistii .

5 .BIBLIOGRAFIE

1,http://www.descopera.ro/cultura/10410669-istoria-dietelor-sacrificarea-pentru-corpul-

perfect
2. Voiculescu, I C, Petricu,I C Anatomia si fiziologia omului
3.Busuricu Florica- Chimia si igiena alimentului
4.http://www.descopera.ro/cultura/10410669-istoria-dietelor-sacrificarea-pentrucorpul-perfec

16

5http://www.doctor.info.ro/efectele_nocive_ale_dietelor_stricte.html#ixzz2jYSH6qpu

17