Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lipide
Lipidele sunt substane indispensabile vieii. Ele ndeplinesc mai mule roluri importante:
- protejeaz i susin organele interne (rinichi, ficat, inim, splin), att n poziie static ct i la deplasarea
sau la zdruncinare (amortizeaz ocurile);
- contribuie la reglarea temperaturii, att ca donoare de energie caloric, ct i ca strat izolant subcutanat;
- furnizeaz mult energie (9,1 kcal, valoare dubl fa de glucide), ns nu prezint prioritate n
metabolismul energetic, arzndu-se dup glucide;
- se depoziteaz, mai ales n esutul adipos, ca substane de rezerv;
- protejeaz vasele de snge i terminaiile nervoase;
- intr n structura celulelor participnd la formarea membranelor i la asigurarea permeabilitii acestora,
dar regsindu-se i n interiorul celulelor, mai ales la nivelul mitocondriilor;
- intr n componena tecilor neuronale;
- lipidele circulante asigur transportul unor substane importante (vitamine liposolubile, hormoni,
minerale);
- grsimile subcutanate asigur protecie mecanic i radioactiv;
- n cantitate moderat, intervin ca stimuleni ai sistemului reticulo-endotelial (att n exces, ct i n
deficit, efectul este contrar);
- intervin n activitatea endocrin.
Pentru a fi absorbite, deci pentru a trece din aparatul digestiv n snge, grsimile trebuie s treac prin mai
multe transformri. Dup trecerea n fluxul sanguin, are loc transportul i metabolismul lipidelor .
Proteine
Proteinele, numite i protide, sunt substane de baz, necesare oricrui organism viu. Structura acestor
compui este foarte complex i divers, asemnndu-se ntre ei doar prin faptul c sunt generai din
aminoacizi.
Proteinele au un rol nsemnat n corp, intrnd n constituia celulelor i fiind implicate n metabolism, fie
direct (au valoare energetic, caloric) fie indirect (prin enzime). Ele contribuie la dezvoltarea organismului,
avnd un rol major i n alte funcii (imunitate, respiraia celulelor (vezi hemoglobina). Proteinele, de
asemenea, ajut la refacerea celulelor, intr n constituia majoritii hormonilor, menin echilibrul hidric,
acido-bazic i electric al corpului.
Glucide
Rolul glucidelor in organismul uman este multiplu, in primul rand situandu-se cel energetic. Glucidele
asigura,mai mult de jumatate din energia necesara organismului omenesc in 24 de ore. Desi in celule si
tesuturi au loc descompuneri permanente ale glucidelor pentru necesitati energetice, continutul in glucide
ramane constant, in conditiile unui aport suficient de glucide in alimentatie. Glucidele mai sunt utilizate
pentru mentinerea nivelului glicogenului in ficat si reinnoirea rezervei sale, precum si pentru mentinerea
constanta a nivelului glucozei in sange. Pe langa rolul energetic, glucidele au si roi plastic, deoarece ele intra
in compozitia celulelor si tesuturilor, participa la procesele plastice. Rezervele de glucide ale organismului
sunt totdeauna limitate. La un efort intens, glucidele se epuizeaza relativ repede, dar se pot regenera pe
seama lipidelor din organism. Glucidele in exces se transforma in lipide (grasimi), care se acumuleaza in
tesutul adipos, determinand obezitatea (alaturi de alti factori).
Neceaarul de glucide al organismului este de 4 ' 5 g/kg corp in 24 de ore. Din intreaga cantitate de glucide,
circa 85% trebuie sa fie poliglucide (polizaharide), iar restul de 35% monozaharide si dizaharide (S e g al
Kodica s.a., 1983). in conditii de efort fizic mediu, raportul dintre glucide, proteine si grasimi trebuie sa fie
de 4:1 : 1.
Metabolismul bazal
Metabolismul bazal cuprinde ansamblul modificrilor energetice desfurate n organismul pus n condiii
de baz, adic n condiii n care energia este utilizat n exclusivitate pentru ntreinerea vieii (a funciilor
de baz), cu suprimarea oricrei cheltuieli suplimentare. Valoarea metabolismului bazai reprezint energia
consumat n condiii bazale i este pentru un adult de circa 1 5002 000 calorii/24 ore, 1 calorie/kg
corp/or, 1 000 calorii/ 1 m2 de suprafa corporal/24 ore sau 10 calorii/l cm nlime/24 ore.
Metabolismul bazal variaz n funcie de o serie de condiii fiziologice i patologice. n raport de condiiile
fiziologice metabolismul bazai este mai mare la brbai dect la femei, mai mare la copii (raportat la
kilocorp), ncepand cu luna a 3-a dect la aduli, mai mare la aduli dect la btrani, crete n cursul
menstruaiei, sarcinii i menopauzei, n urma antrenamentului sportiv, n urma activitii intelectuale i
emoiilor i n urma supraalimentaiei.
Bibliografie :
http://www.bioterapi.ro/compusi_bio/index_compusi_bio_lipide.html
http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteProtide.html
http://www.medicultau.com/dieta-nutritie/fructe/rolul-glucidelor-in-organismul-uman.php
http://articole.famouswhy.ro/metabolismul_bazal_si_cel_energetic_general/
Luni
Vineri
Concluzie!
Eu consider ca un regimalimentar dezordonat si trebuie sa imi monitorizez
astfel incat meniul sa fie unu echilibrat.
Tabel de calorii
Denumire
Calorii
Proteine
Lipide
Glucide
Carne de curca
179
24.5
8.5
Carne de miel
260
18
20
Carne de oaie
181
17
12
340
15
30
142
20.4
6.3
Carne de pui
142
21
277
12
24.5
104
20.4
2.2
Crap
104
18.9
2.8
Ficat de porc
146.2
19
170
16.2
10.4
1.8
Heringi
167
18
10
Heringi in ulei
325
13.7
28.9
Icre crap
192
19.5
12.1
164
14.5
10.6
1.6
Macrou in ulei
259
16.2
20.7
Parizer
290
10.2
26.8
Pateu de ficat
261
19.6
19.5
Salam de vara
519
20
47
Stavrid
114
21
125
15.5
6.6
Cirese
21
0.3
18
Grapefruit
30
0.5
0.2
6.5
Fructe proaspete
Lamai
36
0.9
0.7
6.2
Mandarine
40
0.8
0.1
8.7
Mere
67
0.3
0.5
15
Pere
79
16
Portocale
47
0.8
0.2
10.1
Prune
89
0.6
0.1
21
Struguri
93
2.1
1.7
18
306
2.5
0.5
71
Margarina
764
82.5
Smantana
297
2.5
29.5
930
100
Ulei soia
930
100
Unt
721
74
Untura de porc
927
0.2
99.5
Branza de burduf
369
27.4
27.4
0.5
Branza de vaca
155
13
4.5
Branza topita
366
36
0.9
Cascaval
233
25
19
Iaurt
50
3.2
2.6
Lapte de vaca
65
3.5
3.5
4.5
Lapte parf
498
27
24
40
Telemea de oi
305
18.9
24
Telemea de vaci
273
19.4
20.4
Ardei
112
1.2
Bulion de tomate
62
3.6
11.6
Castraveti in otet
0.6
1.5
18
1.1
0.4
2.5
Fructe uscate
Stafide
Grasimi
Lapte si preparate
Legume conservate
Gogosari in otet
15
0.7
72
6.5
0.5
10.8
Pasta de tomate
85
5.4
15.4
Tocana de legume
73
3.1
Varza acra
18
1.2
3.3
Vinete in ulei
92
1.8
2.4
39
1.3
0.4
7.3
17
1.1
0.2
2.5
Cartofi
88
0.2
19
Cartofi noi
80
1.7
0.2
17.4
Castraveti
19
1.3
0.2
2.9
Ceapa uscata
40
1.5
0.2
Ceapa verde
20
0.2
Ciuperci
35
0.5
2.3
Conopida
30
2.8
0.3
3.9
Dovlecei
18
0.9
0.1
3.2
Fasole verde
33
0.2
5.7
96
8.4
0.5
14
Morcovi
45
1.5
0.3
8.8
Pastarnac
72
1.4
0.5
15
Patrunjel radacini
20
1.1
0.3
3.1
Praz
54
2.3
0.4
9.9
Ridichi
19
0.3
0.1
3.8
Ridichi de iarna
26
1.3
0.1
4.9
Rosii
20
1.1
0.3
3.1
Salata verde
22
1.9
0.3
2.9
Sfecla rosie
43
1.3
0.1
Spanac
25
3.5
0.3
Telina radacini
33
1.4
0.3
5.9
Urzici
68
7.9
0.7
7.1
Usturoi
137
7.2
0.2
26
Legume proaspete
Varza alba
33
1.8
0.2
5.8
Varza Bruxelles
50
0.5
Varza rosie
33
1.9
0.2
5.6
Fasole boabe
303
23
1.7
47
Masline negre
437
20
35
7.2
Masline verzi
177
12.5
10
8.1
Nuci
650
21
59
3.7
171
14
12
0.6
Biscuiti
425
8.2
9.5
74
Faina de grau
349
11
1.4
71
Faina de porumb
351
9.6
1.7
72.1
Gris
358
9.4
0.9
75.4
Orez
354
8.1
1.2
75.5
247
7.5
0.4
52
234
7.5
0.7
43
242
8.4
1.2
48
Paine graham
256
9.1
51
Paste fainoase cu ou
386
10.2
2.2
79.1
360
10.9
0.6
75.6
Caramele cu lapte
394
96
Ciocolata cu lapte
605
6.9
40
50
Dulceata de visine
282
0.77
68
Gem de caise
240
0.65
58
Gem de visine
250
0.88
60
Miere de albine
304
0.5
0.2
Zahar
410
100
Ou
Oua de gaina
Produse zaharoase