NECESARUL

ENERGETIC
Conf.univ.Dr. Maria Nițescu
 Necesarul de energie

 Viata presupune un consum permanent de

energie. Aceasta energie este indispensabila
desfasurarii diferitelor functii ale
organismului.
 Furnizorii de energie sunt macronutrientii
(substantele nutritive zise calorigene : glucide,
lipide, proteine) si alcoolul.
 Necesarul de energie

 Necesarul de energie reprezintă cantitatea de energie utilizată

de organism pentru o bună funcționare și pentru a acoperi
cheltuielile energetice legate de creștere, sarcina și lactație.
 În același timp, trebuie să se asigure o greutatea optimă,
compoziția corpului și nivelul de activitate fizică pentru a
menține o bună stare de sănătate pe termen lung.
 Poate fi sinonim cu cheltuiala totală de energie.
 Necesarul de energie

 Echilibrul energetic (balanța energetică) apare atunci

când energia conținută de alimentele consumate (aportul de
energie) acoperă cantitatea totală de energie cheltuită de
organism.
 Balanța energetică : aportul de energie = cheltuiala
totală de energie
 Când aportul de energie depășește nevoile organismului
vorbim de balanță energetică pozitivă, iar în situația în care
aportul energetic nu acoperă cheltuiala de energie a
organismului, vorbim de balanță energetică negativă.
Components of energy
balance
 Aportul energetic
 Reprezintă energia metabolizabilă conținută de macronutrienții din
alimentele consumate și din alcool, fiind prima componentă a balanței
energetice.

 Pentru măsurarea energiei se utilizează două unități de măsură:

 1.Kilocaloria (Kcal) sau caloria: reprezintă cantitatea de căldură necesară
pentru creșterea temperaturii unui litru de apă cu un grad Celsius.
 2.Kilojoule-ul (KJ) sau joule-ul: reprezintă lucrul mecanic efectuat de o
forță de 1newton care își mută de aplicație pe o distanță de 1 m. punctul

 1 Kcal = 4,18 Kjoule

 Prin ardere în organism :
- 1 gram proteine genereaza 4,1 Kcal
- 1 gram lipide – 9,3 Kcal
- 1 gram glucide – 4,1 Kcal
- 1 gram alcool – 7,1 Kcal

 Energia adusă de un aliment se masoara cu bomb calorimetria.

Aceasta constă în arderea unei cantități cunoscute dintr-un aliment
într-un dispozitiv închis și măsurarea căldurii rezultate.
 Aportul de alimente este reglat de o serie de factori hormonali,
factori neuroendocrini, sistemul nervos central, organe digestive
(ex. ficatul), factori de mediu și factori externi.
 Este vorba de fapt de o serie de factori ce reglează foamea,
apetitul și sațietatea.

 Foamea reprezintă nevoia fiziologică de a mânca, în timp ce

apetitul este nevoia psihologică de a mânca și este legată mai mult
de plăcerea oferită de alimente.

 Sațietatea reprezintă starea de inhibiție a consumului de

alimente, se traduce prin sfârșitul mesei și durează o perioadă de
timp variabilă, până la masa următoare
 Reglarea aportului alimentar

1. Factori digestivi: distensia gastrointestinală produsă de

prezența alimentelor și băuturilor în stomac și intestinul
subțire, colecistochinina produsă de stomac ca răspuns la
ingestia de alimente, alți hormoni gastrointestinali: Glucagon-
like-peptide 1(GLP-1).

2. Sistemul nervos central: hipotalamusul

 Reglarea aportului alimentar

3. Nivelul din sânge al produșilor rezultați din metabolizarea

macronutrienților : aminoacizii, glucoza, acizii grași și glicerolul
transmit semnale creierului de la nivelul ficatului, prin intermediul nervului
vag.

4. Semnale periferice:
-insulina, leptina și adiponectina, hormoni ce transmit sistemului nervos
central semnale de la nivelul țesutului adipos, reducând aportul de energie pe
termen lung;
-semnale ale sațietății, eliberate ca răspuns la ingestia de alimente (ex.
hormoni secretați la nivelul stomacului, intestinului subțire și pancreasului:
grelina, colecistochinina, peptidul YY, GLP-1), care sunt implicate în reglarea
aportului de energie pe termen scurt.
 Reglarea aportului alimentar

5. Factori psihologici:
apetitul, înseamnă nevoia psihologică de a mânca, se asociază
cu plăcerile oferite de alimente;

depresia care se poate asocia fie cu creșterea, fie cu scăderea

aportului alimentar sau cu modificări legate de consumul
anumitor alimente (spre exemplu, consum crescut de dulciuri).
 Reglarea aportului alimentar

6. Factori de mediu: legați în special de:

- disponibilitatea alimentelor
- caracteristicile organoleptice ale acestora.

7. Alți factori:
- preferințele culturale,
- obiceiuri și tradiții,
- presiunea socială.
 Cheltuiala totală de energie
 Metabolismul bazal-MB sau
BMR sau REE
(basal metabolic rate or
resting energy expenditure)
 Termogeneza alimentelor
sau acțiunea dinamică specifică
sau termogeneza
obligatorie si termogeneza
adaptativa (facultativa) la
temperaturi extreme.
 Activitatea fizica
 Cresterea
 Sarcina
 Lactatia
 Cheltuiala totală de energie

 Procentual, energia totală cheltuită de organism este repartizată astfel :

- 60-70% metabolismul bazal
- 30-50% activitatea fizică
- 10% termogeneza alimentelor
 Metabolismul bazal(MB)/rata metabolică
bazală(RMB)

 Reprezintă energia cheltuită pentru menținerea funcțiilor organismului și

desfășurării reacțiilor metabolice.
 Măsurarea RMB se face în condiții de relaxare fizică și mentală, la 12 ore
după masă.
 Dacă măsurarea se efectuează la un interval scurt după masă, vorbim de
rata metabolică de odihnă, care este ceva mai mare, cu 10-20% mai
ridicată decât RMB.
 De asemenea, în timpul somnului, rata metabolică este mai mică decât
RMB cu 5-10%
 Metabolismul bazal/RMB
 Această cheltuială minimă de energie numită metabolism bazal (MB) sau
REE(resting energy expenditure) reprezintă energia necesară pentru:
- respirație
- activitatea inimii
- activitatea tubului digestiv
- metabolismele intermediare
- menținerea gradienților ionici celulari
- Termogeneza

 Creierul, inima, ficatul și rinichiul, deși cântăresc 5% din greutatea

corpului, consumă 60% din RMB.
 Factori ce influenteaza MB

- Greutatea corpului, în principal masa musculară care este mult mai

activă din punct de vedere metabolic, comparativ cu țesutul adipos.

- Activitatea metabolică a masei musculare este relativ constantă pentru toți

indivizii.

- Diferența între indivizi din punct de vedere al ratei metabolice bazale, e

data de proporția de țesut adipos din greutatea corpului..
 Factori ce influenteaza MB
- Vârsta subiecților: rata metabolică bazală descrește cu vârsta, urmare a
pierderii masei musculare.

- Cea mai mare rată metabolică bazală per kilogram o are copilul mic, apoi
ea descrește lent la școlar și adolescent. Copilul mic are o RMB crescută
deoarece trebuie să crească și, în plus, trebuie să își mențină temperatura
corpului.

- La adult, rata metabolică bazală descrește progresiv cu 2% pentru fiecare

10 ani , după vârsta de 30 de ani.
 Factori ce influenteaza MB
- Sexul:
- femeile au rată metabolică bazală mai scăzută decât bărbații din cauza
procentului mai mare de țesut adipos în detrimentul masei musculare
- în consecință, metabolismul bazal este mai redus.
 Alți factori:
o Statusul hormonal: hormonii tiroidieni, glucagonul, adrenalina și
cortizolul, cresc rata metabolică bazală.

o Bolile sau traumatismele: hipertiroidia crește RMB, în timp ce

hipotiroidia descrește RMB. Febra, traumatismele, stresul cresc RMB cu
15-100%.

o Procesele adaptative: înfometarea prelungită descrește RMB.

o Malnutriția descrește RMB.

 Alți factori:

o Medicamentele: simpaticomimeticele cresc RMB, în timp ce opiaceele,

sedativele, barbituricele, beta blocantele și relaxantele musculare, descresc
RMB.

o Factorii genetici, etnia, pot de asemenea să influențeze metabolismul

bazal.

o Temperaturile extreme ( caldura sau frigul) cresc RMB.

o Cafeina și nicotina cresc RMB.

Factori ce influențează RMB-sinteză
 Estimarea MB

 Teoretic, MB se calculează cu ajutorul unor ecuații de predicție, de-a

lungul timpul fiind dezvoltate mai multe formule.
 Ecuația Harris și Benedict (1919), care ia în considerare sexul, vârsta,
înălțimea și greutatea.

 Dezavantajul formulei ține de faptul că nu ia în calcul compoziția corpului.

 Conform acestei ecuații,

 pentru femei: RMB(Kcal/zi)=665+(9,6xG)+(1,8xÎ)-(4,7xV)
 pentru bărbați,RMB(Kcal/zi)=66+(13,7xG)+(5xÎ)-(6,8xV)
unde:
RMB=rata metabolică bazală, G=greutatea măsurată în Kg, Î=înălțimea
măsurată în cm, V=vârsta în ani
 Metabolism bazal
 Adult – MB este de cca 1Kcal/1Kgc/1ora

 1-3 ani – MB – 2 -2,5 Kcal/Kgc/ora

 Adolescent 1,5-1,7Kcal/Kgc/ora

 35-45 ani 1 kcal/Kg/ora

 Peste 45 ani - <1Kcal/kgc/ora

 la 80 ani – 0,7-0,8 kcal/Kgc/ora

 Omul pastreaza conditiile de repaus asemanatoare metabolismului bazal

doar cateva ore pe zi, cat doarme. In rest el mananca, lucreaza, citeste, face
efort fizic etc., fiecare din aceste manifestari necesita cheltuiala
suplimentara de energie.
 Termogeneza obligatorie/Acțiunea dinamică
specifică(ADS)

 Surplusul de energie determinat de ingestia de alimente ( pt. MB=1700

Kcal, se consuma alimente ce furnizeaza aceasta energie si in total
organismul cheltuieste 1870 kcal/24 ore).

 ADS este de 20-30% dupa consum de proteine, 5-10% dupa glucide si de

0-5% dupa lipide, o alimentatie echilibrata determina un efort suplimentar
energetic de aprox.10%.
 Termogeneza facultativă (adaptativă)

 Reprezintă cantitatea de energie cheltuită de organism în condițiile

expunerii la temperaturi extreme (frig sau căldură).

 O serie de studii au arătat că temperaturi mai mici sau mai mari decât
zona neutră termic (24-28°C), respectiv temperaturi cuprinse între 18 și
22°C și temperaturi cuprinse între 28 și 30 °C, la persoane sănătoase
sedentare, cresc cheltuiala de energie cu 2-5%.
 Termogeneza facultativă (adaptativă)

 Pentru majoritatea populatiei, conditiile de clima reprezinta un factor minor

de influentare a cheltuielii de energie.

 Exceptie fac unele profesii care se desfasoara in frig, vant, umezeala.

 Poate influenta indirect cheltuiala de energie prin influenta asupra

programelor de lucru, sport, distractii.
 Activitatea musculară

 Energia cheltuită pentru activitatea musculară este cea mai variabilă și

cea mai modificabilă componentă a cheltuielii de energie. De aceea, este
foarte importantă pentru menținerea unei greutăți optime, nivelul ei
influențând semnificativ atât câștigul, cât și scăderea în greutate.

 Prin activitate fizică înțelegem toate activitățile desfășurate la muncă, în

timpul liber, practicarea unui sport, activitățile generale legate de traiul
zilnic, mișcările de mică amplitudine (nervoase) ale mâinilor și picioarelor.
 Activitatea musculară

 Rata metabolică a activității fizice depinde de durata sau cantitatea

activității efectuate (ex. timpul alocat), de tipul de activitate (ex.înot, mers
cu bicicleta, tenis de câmp) și de intensitatea activității efectuate.

 Costul metabolic al activităților fizice poate fi exprimat ca echivalent

metabolic (Mets) și reprezintă multiplii ai RMB sau se mai exprimă în nivel
de activitate fizică (PAL- Physical activity level) care reprezintă raportul
dintre cheltuiala totală de energie a organismului și metabolismul bazal.
 Activitatea musculară
 În funcție de durata și intensitatea activității fizice desfășurate, valoarea
PAL este următoarea:
- PAL =1.32 pentru sedentari
- PAL=1.42 în cazul celor ce efectuează 30-75 min activitate fizică
moderată și
- PAL=1,6 în cazul celor care efectuează 100-180 min activitate fizică/zi
.
 După alți autori:
- 1,4 x RMB- este energia necesară pt RMB, termogeneza alimentelor și
nivel minim de activitate fizică.
- 1,4-1,7 x RMB- este energia necesară pentru persoane active
- 2-2,8 x RMB –este energia necesară pentru persoanele foarte active.
 Maternitatea
 După săptămâna 25 de sarcină, activitățile fătului cresc cheltuiala de
energie a mamei cu 19%, iar la finalul sarcinii, fătul contribuie cu 50% la
creșterea RMB.

 O sarcină la termen, în care fătul atinge o greutate de 3,4 Kg, iar mama are
un câștig ponderal de 12,5 Kg, înseamnă 41.500 Kcal , reprezentate prin
0,925 Kg proteine și 3,8 Kg grăsime, necesare dezvoltării fătului, placentei,
lichidului amniotic, uterului, sânilor, sângelui, lichidului extracelular și
tesutului adipos.
 Maternitatea

 Acest supliment este repartizat astfel : 350 kcal/zi in al doilea

trimestru si cca 450 kcal/zi in trimestrul trei.

 Lactația
 Laptele matern – 780 ml in primele 6 luni si 600 ml intre 6
luni si 1 an, reprezinta 600 kcal +150 kcal pt. efortul secretor.
 Se recomanda ca mama sa ofere 200 kcal/zi din rezerva si sa
primeasca numai 550 kcal din alimente.
 Influența bolilor asupra cheltuielii de energie

 Bolile acute si cronice cresc cheltuiala de energie prin:

- reactii inflamatorii
- cresterea temperaturii corpului - febra
(10-15% pt fiecare grad Celsius) si frisoane
- cresterea activitatii simpatice.
 Mijloace de compensare a creșterii cheltuielii de
energie din cadrul bolilor
 Blocanți ai activitatii simpatice

 Creșterea temperaturii ambientale la pacienții cu arsuri severe la 30 grade

C, ( zona neutra termic), fața de 28 grade C la subiecți normali.

 Zona neutră termic este temperatura ambientala la care cheltuiala de

energie pt menținera t constante este minima sau t la care BMR este
minima.

 Pentru pacienții din TI, cresterea t ambientale este o metoda de descrestere

a cheltuielii de energie.

 Aportul alimentar, influențeaza de asemenea cheltuiala de energie.

 Măsurarea energiei cheltuite

 Energia pentru procesele metabolice din organism rezultă din oxidarea

macronutrienților ( proteine, glucide, lipide) și rezervelor orgs, rezultând
Q, CO2, H2O, N2 (uree, în special).

 Se utilizează următoarele metode de măsurare:

 calorimetria directă: măsoară căldura eliberată prin oxidarea
proteinelor, glucidelor si lipidelor;
 calorimetria indirectă: măsoară consumul de O2 și volumul de CO2
din aerul expirat
- se utilizează pentru evaluarea metabolismului bazal;
 metoda apei dublu marcate cu izotopi stabili (deuteriu sau O18),
măsoară volumul de CO2 produs în urma oxidărilor din orgs (se ingeră o
cantitate de apa marcată cu ²H si O18)
- metoda este folosită pentru a măsura cheltuiala totală de energie pe
termen lung (7-14 zile).
 Estimarea teoretică a energiei cheltuite
1.Calcularea MB: Ecuatia Harris-Benedict :

- Se foloseste la nivel individual, în clinică

- Nu ia în calcul compoziția corpului.
(greutatea in Kg, înaltimea in cm)

2. Calcularea necesarului de energie în funcție de nivelul de activitate fizică:

MB x Mets
PARs:Raportul BMR-activitate fizica
Ecuatii pentru calcularea cheltuielii de energie la
adulți
 Balanța energetică negativă

 Cauze :
1. Afecțiuni ale tubului digestiv : dificultăți de deglutiție post ingestie de
sodă caustică, ulcer gastroduodenal, sdr. de malabsorbtie, B. Crohn, diaree
cr., afecțiuni hepatice etc.

2. Boli consumptive : boli febrile, tuberculoză, cancer, diabet zaharat etc.

3. “post”

4. diete hipocalorice pentru scădere ponderală

 Balanța energetică negativă se asociază cu:

 Oxidarea glicogenului ( epuizare in 24 ore).

 Lipoliza, eliberarea si oxidarea AG.

 Degradarea si oxidarea proteinelor

 Balanța energetică negativă
 Efecte :
- organismul este obligat sa elibereze energie din propriile tesuturi (grăsimea
de rezervă, apoi din țesutul muscular etc.)

- capacitate de muncă redusă, obosesc repede, sunt friguroși, prelungesc

perioadele de pauză, rezistență scăzută la infecții și agresiuni ale mediului
ambiant.

- dacă nu se echilibrează – cașexie- marasm

- copiii – devin scheletici, înălțimea fiind cea normală.

 Balanța energetică pozitivă

 Cauze ale consumului crescut de calorii fata de nevoile organismului:

- sedentarism
- comodități de locuit și transport
- creșterea veniturilor
- creșterea ofertei de produse alimentare
- moda “junk-food”
 Balanța energetică pozitivă este asociată cu:

 Sinteza de glicogen ( ficat și mușchi).

 Depozitarea grăsimii în țesutul adipos și parțial în țesuturile non adipoase.

 Depozitarea proteinelor
 Balanța energetică pozitivă pe termen lung

 Efecte metabolice:
- dislipidemii
- ateroscleroză, accident vascular cerebral
- hipertensiune arterială
- insuficiența cardiacă
- diabet tip 2
- tulburări de coagulare
- litiză biliară
- gută, etc.
 Balanța energetică pozitivă pe termen lung

 Efecte endocrine:
- cancere de sân, de prostată, de endometru
- tulburări de menstruație
- riscuri crescute în sarcină

 Efecte la nivel locomotor:

- modificări articulare
- artroze
- dureri la nivelul coloanei vertebrale
 Balanța energetică pozitivă pe termen lung

 Efecte psihologice:
- depresie
- oboseală cronică
- agorafobie
- scăderea stimei de sine
- izolare socială
- discriminare
 Balanța energetică pozitivă pe termen lung

 Efecte postoperatorii:
- vindecare deficitară a plăgilor chirurgicale,
- infecții de plagă chirurgicală
- risc anestezic
- tromboze venoase
- sleep apnea
 Echilibru energetic=greutate normala
 Greutatea ideală
= 50+0,75(H(cm)-150)+(V (ani impliniti)-20)/4
pt. sexul feminin : x 0,9
Limite normale +/- 10%

BMI= G (în Kg)/H2 (in m)

BMI<18,5 – subponderali
BMI între18,5 - 24,9 – normoponderali
BMI între 25 – 29,9 – supraponderali
BMI >30 - obezi
 Echilibru energetic
 Raport Talie/Sold în cm
Limite normale :
sex feminin = 0,65 -0,85
sex masculin= 0,85-0,95
semnificație: risc crescut cardiovascular atunci cand raportul T/S
devine supraunitar.

 Circumferința abdominală în cm
sex feminin <80 cm
sex masculin <94 cm
semnificație: risc crescut cardiovascular la >80 cm la sexul feminin și
la > 94 cm la sexul masculin.
 Mesaje cheie(I)

 Balanta energetica a orgs. este data de echilibrul intre energia ingerata

(aport) si energia consumata (cheltuiala de energie).

 Aportul energetic provine din macronutrientii ingerati si alcool:

1g glucide-4,1kcal
1g proteine-4,1cal
1g lipide-9,3 kcal
1g alcool-7,1 kcal
 Mesaje cheie(II)

 Cheltuiala de energie:
- 2/3 reprezintă RMB
- 10% termogeneza alimentelor (ADS)
- activitatea fizică
- creșterea și dezvoltarea copilului
( 110-120 kcal/Kgc/zi din care 30-40 kcal/Kgc/zi e necesarul pentru creștere)