Crampe musculare

Crampele musculare sunt contractii involuntare ale unui muschi sau ale unui
grup muscular. Crampele provoaca durere intensa si incapacitatea folosirii
muschilor afectati.
Crampele sunt senzatii neplacute, adesea dureroase cauzate de contractii sau
scurtarile muschilor. Pot fi determinate de frig, suprautilizare fizica sau nivel
scazut de calciu in singe . Totusi, cauza cea mai intilnita pentru crampele
musculare este nivelul scazut de sodiu si potasiu din singe, alaturi
de deshidratarea excesiva. Bolile febrile sau intoxicatiile pot de asemeni cauza
crampe,
mai
ales
in
musculatura
stomacului-denumite colici.
Acesti muschi contractati sau spasme mu se pot relaxa. Crampele sunt
involuntare, pot fi foarte dureroase si se mentin de la citeva secunde pina la
citeva minute. Ocazional pot dura pina la 15 minute. La momentul declansarii
spasmului, muschiul este dur si vizibil. Spasmul se datoreaza contractiilor
spontane si afecteaza grupe individuale de muschi.
Crampele musculare sunt frecvente la sportivi si persoanele in virsta care
efectueaza activitati fizice extenuante. Sportivii sunt predispusi la crampele
piciorului cind este obosit sau corpul nu este antrenat adecvat efortului depus.
Crampele se dezvolta la finalul unor exercitii intense sau 4 ore mai tirziu.
Persoanele in virsta sunt mai succeptibile la crampele musculare datorita
atrofiei normale a muschilor care incepe la 40 de ani si accelereaza o data cu
inactivitatea.

Cauzele crampelor musculare

Exista numeroase cauze ale crampelor: hiperflexia, hipoxia, expunerea la
modificari bruste de temperatura, deshidratarea, sodiul scazut din singe
sau hipocalcemia.Crampele musculare pot fi si un simptom sau complicatie a
sarcinii, bolii renale, bolilor tiroidiene, hipopotasemiei sau hipocalcemiei,
sindromului picioarelor nelinistite, venelor varicoase si sclerozei multiple.
Dezechilibrele electrolitice pot determina crampe si tetanie musculara, mai ales

nivelul scazut de potasiu si calciu. Aceasta tulburare deriva din pierderile mari
de fluid interstitial prin transpiratie. Lichidul interstitial contine cantitatea
majoritara de apa si sare din organism. Pierderea particulelor osmotic active din
celulele musculare conduce la tulburarea echilibrului osmotic si edemul
muschilor. Edemul muscular determina alterarea functiei pompei de calciu dintre
lumenul muscular si reticulum sarcoplasmic, calciul raminind captiv pe troponina
si se continua contractia musculara.
S-a observat asocierea sindromului picioarelor nelinistite cu crampele musculare,
ambele fiind rezultatul excesului de insulina. Evitarea concentratiilor mici de
glucoza din singe ajuta la evitarea crampelor.

Cauze externe
Numeroase medicamente pot determina crampe. Diureticele puternice
(furosemidul) care elimina fluidele corpului pot induce crampe. Acestea
determina si pierderea de sodiu si potasiu, calciu, magneziu.
Statinele sunt cunoscute a determina mialgie si crampe printre alte efecte
adverse, incluzind scaderea glucozei sanguine. Alti factori de risc
sunt exercitiile fizice viguroase, virsta, sexul feminin, istoric de crampe in
antecedente si hipotiroidismul. Pina la 80% dintre sportivii care folosesc statine
sufera efecte musculare adeverse semnificative. Unele deficite vitaminice pot
determina direct sau indirect crampele musculare: tiamina(B1), acidul pantotenic
(B5), piridoxina (B6) .

Semne si simptome
Crampele sunt extrem de comune. Aproape orice persoana a experimentat
o crampa musculara la un moment dat in viata. Crampele sunt comune la adulti

si devin frecvente o data cu imbatrinirea. Caracteristic crampele sunt

dureroase. Persoana trebuie sa se opreasca din activitate deoarec nu poate
folosi muschiul afectat. Crampele severe sunt asociate cu tumefiere si febra
musculara care pot persista citeva zile dupa incetarea crampei. Muschiul afectat
proemina subcutanat si este dur.

Tipuri de crampe musculare:

Crampele muschilor scheletici - carcei:
Muschii scheletici pot fi controlati voluntar fata de alte categorii musculare.
Dintre acestia cei mai frecventi afectati de crampe sunt cei ai gambei, coapsei
si talpii.Aceste crampe sunt asociate cu activitatea viguroasa si pot fi extrem de
dureroase.
Crampele nocturne ale picioarelor:
Crampele nocturne sunt contractii involuntare ale muschilor care apar nocturn, in
somn sau mai rar in repaus. Durata crampelor nocturne este foarte variabila, de
la citeva secunde pina la citeva minute. Durerea musculara se poate mentine o
perioada dupa incetarea crampelor. Aceste crampe sunt mai frecvente la
persoanele virstnice, dar pot fi intilnite la orice virsta. Sunt frecvente la
adolescenti si unele persoane care fac exercitii noaptea. Pot fi foarte
dureroase, mai ales daca persoana este deshidratata. De obicei aplicarea de
presiune pe piciorul afectat prin ambulatie determina disparitia crampelor.
Cauza precisa a acestor crampe este incerta. Factorii potential contribuitori
suntdeshidratarea, nivelul scazut al anumitor minerale din corp (magneziu,
potasiu, calciu si sodiu) si scaderea fluxului de singe prin muschi, in cazul
repausului prelungit. Aceste crampe sunt ameliorate prin exercitiile de intindere
a piciorului afectat si flexia halucelui. Ambulatia va scurta durata crampelor.
Crampele nocturne sunt considerate normale in stadiile avansate ale sarcinii.
Crampele din sarcina:
Unele femei pot resimti crampe la 7 zile dupa ovulatie. Daca sunt gravide aceste
crampe sunt denumite de implantare si apar cind zigotul se ataseaza de uter.
Nu toate femeile le simt. Un alt tip de crampa in timpul sarcinii este durerea

ligamentului rotund. Aceasta este o crampa care apare pe masura ce muschii de

sub uter se extind pentru a sustine greutatea uterului. Aceste crampe nu pun
probleme medicale si sunt normale.

Tratamentul crampelor musculare

Crampele musculare pot fi tratate prin aplicarea unui masaj usor asupra
muschilor afectati, intinderea miinilor deasupra capului, inhalarea profunda pe
gura si aplicarea de caldura sau frig. Caldura imbunatateste circulatia periferica
a singelui si creste flexibilitatea muschilor. Aplicarea excesiva a caldurii sau
frigului pe muschii extenuati poate agrava crampele. Incarcarea mecanica a
muschilor deja extenuati determina instalarea de crampe sau incapacitate
musculara. Pentru crampele piciorului tratamentul cel mai rapid este ridicarea
memebrului si intinderea acestuia prin apucare de degete. In cazul unei oxigenari
inadecvate, excesul de acid lactic produs de respiratia anaeroba determina
declansarea de crampe. Oxigenarea este ameliorata prin respiratii profunde si
rapide. Crampele prin deshidratare si lipsa sarii din organism sunt tratate
prin consum de apa si sare. Consumul de alimente bogate in potasiu ajuta la
prevenirea crampelor musculare.