OBOSEALA MUSCULARA

Sistemul muscular

Sistemul muscular somatic, alcatuit la om, din aproximativ 434 de muschi, reprezinta circa.
405 din greutatea corporala;Masa musculara este formata din cca. din 250 milioane de fibre
inervate de cca. 420.000 de motoneuroni;deci un neuron motor din coarnele anterioare ale
maduvei spinarii controleaza un nr diferit de fibre musculare.Toate fibrele musculare inervate
de un neuron motor se contracta si se relaxeaza in acelasi timp de unde si denumirea de unitatea
motorize, care desemneaza acest ansamblu.

Vascularizatia muschilor scheletici este foarte bogata, arterele patrunse in muschi in tesutul
conjuctiv dintre fibrele muscular se orienteaza pararel cu acesta din urma. In endomisium se
gaseste o bogata retea de capilare ce duce sangele oxigenat la fibrele muscular.Reteaua venoasa
epureaza muschiul de bioxidul de carbon si de produsii de catabolism.Oamenii sedentari au 3-4
capilare pentru fiecare fibra musculara, in timp ce sportivii au 6-7 capilare, cu posibilitatea
maririi numarului de capilare functionale in timpul efortului.

Contractia musculara-mecanismul

In stare de relaxare, capetele libere ale filamentului de actina se suprapun mai putin peste
filamentele de miozina.In contractie acestea se suprapun complet peste filamentele de miozina
fiind trase in interiorul discului intunecat, membranele Z apropiindu-se deci sarcomerul se
scurteaza.Conform teoriei, mecanismului glisant ,aceasta alunecare a filamentelor de actina este
cauzata de forte mecanice, chimice ,electrostatice generate toate de interactiunea,unor punti
transversale existente intre filamentele de miozina si actina.In repaus , fortele de alunecare dintre
actina si miozina sunt inhibate.Cand insa un potential de actiune traverseaza membrane fibrei
musculare se elibereaza mari cantitati de Ca+2 in sarcoplasma din jurul miofibrilelor.Sunt
activate astfel fortele dintre filamente si incepe contractia.Pentru ca procesul sa continue este
nevoie de energie care se obtine din produsii fosfati macroergici - ATP si Fosfocreatina.
Principalul furnizor de energie al organismului este muschiul scheletic.Un om cu greutatea de 70
kg ce are masa active de 30 kg, in repaus are o productie de energie de 0,3 Kcal/minut.Aceasta
energie poate creste de 70 de ori fata de repaus pt a asigura procesele complexe ale contractiei
muscular:
-energia de activare pentru depolarizarea membranelor si eliberarea calciului din reticulul
endoplasmatic
-energia de contractie pt glisarea miofilamentelor si tensionarea elementelor elastic
 -energia de relaxare pt reintroducerea calciului in reticul permitand relaxarea muschiului.
La inceputul contractie muscular se consuma din rezervle energetic direct utilizabile
(ATP,CP).Acestea se refac in timpul si dupa terminarea contractiei pe seama glicozei.Din
aceasta cauza, consumuol de oxygen al muschiului se mentine la valori crescute in primele 2-3
minute de la relaxare.Acest consum suplimentar de oxygen in comparatie cu perioada de repaus
dinaintea contractiei se numeste datorie de oxygen a muschiului.
Cand se presteaza un efort fizic moderat sau de lunga durata, ponderea reactiilor aerobe creste,
aprovizionarea cu oxygen a muschiului echilibreaza consumul si in felul acesta este posibila
activitatea muscular indelungata.
Cand acest echilibru nu se stabileste si consumul de oxigen al muschiului depaseste
aprovizionarea, are loc acumularea de acid lactic(care nu se mai transforma in acid piruvic pt a fi
oxidat in ciclul lui Krebs)si scaderea pronuntata a ATP-ului din muschi,ceea ce reprezinta cause
locale ale oboselii musculare
Contractile puternice de lunga durata ale muschiului duc la instalarea fenomenului
fiziologic denumit oboseala musculara.

Oboseala musculara este o stare fiziologica reversibila ce se manifesta printr-o diminuare a

activitatilor muschiului dar care dispare prin repaus

Simptomele oboselii au fost impartite in obiective si subiective

Semnele subiective sunt:
 Senzatia de greutate in miscare
 Dureri muscular
 Epuizare (moleseala)

Semnele obiective
 Ososeala diminueaza excitabilitatea,puterea si durata in timp a contractiei muscular prin
scaderea numarului de unitati motorii antrenate in actul motor
 Amplitudinea fiecarei contractii este diminuata de oboseala, atat prin scaderea numarului
de fibre musculare stimulate cat si prin reducerea capacitatii de scurtare a fiecarei fibre
 Diminuarea preciziei miscarilor si aparitia unor tremuraturi,consecinta oboselii nervoase
 Cresterea tonusului muscular in repaus
 Semnul caracteristic al oboselii musculare este caracterul reversibil al acestor modificari
Mecanismele oboselii musculare raman foarte controversate:se invoca factori locali,
biochimici,circulatori,si factori extramusculari reglatori
Precizarea problemei oboselii este de mare importanta pentru fiziologia experimental a efortului
si muncii ,pt sport, pt medicina clinica de explorari functionale si de recuperare
O prima teorie acorda fenomenelor chimice(epuizarea rezervelor energetic si cresterea
deseurilor acide) rolul principal in diminuarea randamentului muschiului obosit, considerand ca
unele modificari electrice din muschi si nerv sunt secundare.
 Unii autori contesta existent oboselii ca fenomen fiziologic obiectiv, o defines fie ca o
senzatie subiectiva legata de procesele psihice, fie o reduc la un fenomen local,muscular sau
sensorial ,fie o identificadoar cu scaderea performantei.
Teoria nervoasa sustinuta de Grandjean considera ca la nivelul scoartei cerebrale oboseala
musulara este resimtita sub forma unei senzatii specifice care are drept consecinta diminuarea
numarului si a frecventei descarcarilor de neuroni motori
Grandjean accepta diviziunea clasica in
-obosela musculara ce se traduce prin incetinirea si reducerea contractiei muscular, avnd la baza
epuizarea rezervelor energetic
-oboseala mintala cu o bogata simptomatologie subiectiva cu un mechanism predominant
neuroendocrin.

Bugard distinge o prima faza de oboseala fiziologica corespunzatoare stadiului de alarma a

sindromului de adaptare,urmata de o etapa de trecere cu raspuns oscilant normal
Oboseala se manifesta mai intai cu fenomene de astenie si oboseala fizica cu reduceri ale
secretiei hormonilor corticosuprarenali , urmata de stadiul de epuizare dominant de tulburari
endocrine.
Lucrurile se complica daca tinem seama ca muschiul obosit prin contractii voluntare raspunde
totusi prin contractii la stimularea electrica directa a nervului sau motor.In plus muschiul oboist
prin excitatii directe sau indirect isi reia activitatea mai repede in mediul alcalin prin
administrare de adrenalina sau excitarea nervilor simpatico (fenomenul Orbelli).

Observatii recente (Erling si Asmussen)evidentiaza importanta recuperarii rapi

ide prin solicitarea altor grupe muscular, a caror proiectie corticala va determina prin inductie
negative, inhibitia zonei corticale obosite anterior si concomitent ating si zone facilitatoare
encefalice ;acestea din urma vor fi transmise sistemului motor si vor determina performante mai
bune si o refacere mai rapida dupa oboseala.

In concluzie fenomenele constatate sugereaza o succesiune diferita in aparitia fenomenelor

de oboseala: primi sunt afectati neuronii motori din scoarta apoi placa motorie si in cele
din urma muschiul propiu-zis.

Universitatea din Craiova

 REFERAT

OBOSEALA MUSCULARA

PROF DR. UNIV. VASILESCU

MASTER ANUL I
KINETOTERAPIE
VILCIU IOANA DIANA