ndrumtor tiinific: Student: Vlad Mdlina Conf. Dr. Gugu-Gramatopol Carmen
2014 EXERCIU, exerciii, s. n. 1. Aciune fizic sau intelectual, fcut sistematic i repetat, n scopul dobndirii sau perfecionrii unor deprinderi sau abiliti. [ http://dexonline.ro/definitie/exerci%C8%9Biu ] Exerciiul fizic reprezint actul motric repetat n mod contient i sistematic n scopul creterii potenialului biologic al omului, exprimat prin perfecionarea dezvoltrii fizice, creterea capacitii motrice, corectarea deficienelor fizice i recuperarea motorie. Exerciiul fizic este mijlocul de baz al educaiei fizice, antrenamentului sportiv i kinetoterapiei i are o serie de caracteristici: - se realizeaz totdeauna cu consum energetic (efort), necesar efecturii contraciilor musculare sub controlul sistemului nervos i care are ca efect stimularea funciilor organismului; - este special conceput pentru realizarea scopului propus [perfecionare fizic, dezvoltare a calitilor motrice, corectare a unei atitudini sau deficiene fizice, re cuperare dup accident sau boal]; elementul intenional deosebete exerciiul fizic de alte aciuni motrice neorganizate (jocul copiilor) sau organizate (activiti productive sau cotidiene); - se efectueaz sistematic, dup reguli metodice precise, ntruct numai efectele cumulative ale practicrii sale pot realiza obiectivul propus; - dei influeneaz prioritar sfera biologic a fiinei umane, are certe efecte i n plan psihic (prin stimularea proceselor fundamentale excitaia i inhibiia, a gndirii, memoriei, imaginaiei etc), n plan intelectual (lrgirea fondului de cunotine), ca i n plan moral i estetic. Exerciiul fizic este caracterizat de coninut i de form. Coninutul este determinat de totalitatea elementelor care compun un exerciiu fizic i anume: - micrile efectuate de segmentele corpului sau de ctre acesta n ntregime (flexii, extensii, rotari etc); - efortul fizic ncorporat, exprimat prin parametrii acestuia: volum, intensitate i complexitate; - efortul psihic, concretizat n gradul de solicitare a diferitelor procese psihice: memorie, atenie, imaginaie, voin etc. Valoarea coninutului unui exerciiu este dat de cantitatea i calitatea elementelor care-l compun i st la baza selectrii exerciiilor, pe baza eficienei lor, n vederea realizrii obiectivelor propuse. Forma exerciiului este dat de modul n care sunt dispuse i executate elementele acestuia i se concretizeaz .[ http://articole.famouswhy.ro/exercitiul_fizic/ ] Principiile de aplicare a exercitiilor fizice Principiul non nocere Este un principiu de baza al oricarui tratament medical , este acela de a nu aplica un tratament decat cu siguranta de a imbunatatii starea sanatatii pacientului si nu de a face rau. Principiul precocitatii tratamentului Tratamentul de recuperare trebuie inceput cat mai devreme cu putinta, intarzierea duce la prelungirea duratei tratamentului cu rezultate mai nesigure. Miscarile se incep imediat ce starea de sanatate permite. Exercitiile indicate in aceasta perioada se adreseaza extremitatilor segmentului lezat daca nu sunt imobilizate in aparat gipsat. Tratamentul trebuie inceput cu precocitate pentru a evita instalarea atitudinii vicioase. Principiul gradarii efortului In gimnastica medicala gradarea efortului este obligatorie, pornind de la limita inferioara a posibilitatilor normale ale segmentului afectat, ea crescand zi de zi pentru a-l integra in final in complexul de miscari cotidiene normale. Principiul continuarii tratamentului pana la recuperarea integrala Tratamentul de gimnastica medicala este de lunga durata, intreruperile au ca urmare prelungirea proceselor de vindecare si un regres proportional cu durata intreruperii programului de recuperare.Tratamentul trebuie continuat pana la refacerea totala a calitatilor fizice. Principiul individualizarii tratamentului Individualizarea tratamentului se face in functie de diversitatea tratamentului , varietatea afectiunilor si a interventiilor chirurgicale, forma de reactie a organismului la tratament. Instituirea tratamentului trebuie sa tina cont de o serie de factori: - factori legati de persoana bolnavului - factori generati de natura interventiei chirurgicale Mijloace si metode de aplicare a exercitiilor fizice Principalul mijloc de recuperare a afectiunilor aparatului locomotor este exercitiul fizic sub diferite forme. Exercitiile fizice se impart in urmatoarele categorii: Exercitii cu scaderea rezistentei Ele se utilizeaza in prima parte a tratamentului pana la reluarea integrala a miscarii active. Cele mai frecvente exercitii folosite cu diminuarea rezistentei sunt: -miscarile pasive -exercitiile combinate -exercitiile fizice care folosesc inertia segmentului -exercitiile executate cu ajutorul corzii elastice -exercitiile in care se folosesc aparate sau sisteme de parghii si greutati -exercitiile efectuate cu ajutorul aparatelor formate din scripeti si greutati -exercitii efectuate din pozitii favorabile din punct de vedere biomecanic -exercitii executate in apa Exercitii cu cresterea rezistentei Rezistenta este elementul principal al progresiei, ajungandu-se la solicitari maximale. Exercitiile bazate pe cresterea rezistentei se impart in urmatoarele categorii: - exercitii in care se foloseste gravitatia - exercitii in care se foloseste opozitia unei forte externe - exercitii cu autorezistenta - exercitii cu rezistenta in perechi, rezistenta realizata cu ajutorul diverselor aparate portative Exercitii statice Pentru recuperarea functionala dupa interventiile chirurgicale, exercitiile izometrice au un rol important din prima pana in ultima zi de tratament. Kinetoterapia pre si postoperatorie este un mijloc valoros de prevenire cat si de cura a decaderii psihice specifice acestei perioade, favorizand desfasurarea procesului de reabilitare. Terapia prin miscare intra in actiune concomitent cu celelalte mijloace in cadrul planului terapeutic general unitar. Pentru a va asigura si mentine o stare de sanatate optima si a beneficia de cele mai bune programe terapeutice realizate individual , pentru fiecare persoana si afectiune in cauza , centrul nostru va recomanda sa apelati cu incredere si sa nu ezitati sa folositi la maximum aceasta metoda excelenta de recuperare medicala. [ http://www.kinetoterapie-cluj.ro/informatii- despre.asp?info=Principii_si_metode_de_aplicare_a_exercitiilor_kinetoterapeutice ] Principalul mijloc al recuperarii in afectiunile aparatului locomotor este exercitiul fizic, sub multiplele lui forme. Numai prin practica exercitiului fizic se pot recapata forma si calitatile unui segment afectat de imobilizare prelungita sau de un tratament medical prea indelungat. Mobilitatea unei articulatii este recuperabila numai prin miscari cu amplitudine crescinda, din ce in ce mai apropiata de normal, iar atonia si atrofia musculara nu pot fi combatute decit prin exercitii cu rezistenta din ce in ce mai mare. Din punct de dere terapeutic, exercitiile fizice se impart in doua mari categorii : Exercitii cu scaderea rezistentei. Cea mai mare parte a miscarilor omului sau a exercitiilor fizice practicate constau in invingerea sau echilibrarea unei rezistente. Aceasta rezistenta este formata din greutatea unui segment anatomic si a unui obiect oarecare sau dintr-o forta cu actiune contrara. Exercitiile cu reducerea rezistentei isi gasesc aplicarea numai in gimnastica medicala, si anume atunci cind forta musculara este atit de redusa incit nu poate invinge nici rezistenta rezultata din greutatea segmentelor respecti.In principiu, aceste exercitii se utilizeaza numai in prima parte a tratamentului, pina la reluarea integrala a miscarii acti. indata ce solicitarea fizica activa este posibila, se trece la exercitii acti si cu cresterea rezistentei. [http://www.esanatos.com/ghid-medical/kinetoterapie/mijloace-si-metode-de-aplicare62757.php]
Exercitiul fizic este primul element kinetologic care are o structura completa ca descriere si executie procedurala, precum si un sens terapeutic. Exercitiul fizic sta la baza oricarei metode kinetologice, care este constituita dintr-o suita, legata sau nu, de diferite exercitii fizice. Un exercitiu fizic terapeutic este structural format din trei parti : 1. Pozitia de start si miscarile efectuate in cadrul acestei posturi; 2. Tipul de contractie musculara (concentrica, excentrica, izometrica)necesara in cadrul exercitiului; 3. Elementele declansatoare ale unui stimul senzorial, cu scop defacilitare sau inhibare a raspunsului. Aceste trei parti ale exercitiului fizic nu au inca o terminologie precizata. Scoala de kinetoterapie de la Boston (P. Sullivan, P. Markos, M. Minor etc.) denumeste prima parte activitate', pe cea de-a douatehnica' si pe ultima elemente', considerindu-le intr-un sistem unitar. In acest fel, orice exercitiu fizic terapeutic poate fi descris prin sistemul ATE. Iata cateva exemple : A: sezind, extensia genunchiului T: contractie concentrica (eventual si excentrica) E: rezistenta gravitatiei + presiunea mainii kinetoterapeutului pentru tonifierea cvadricepsului) A: in ontostatism, abductia umarului T: contractie concentrica E: rotatie externa a bratului (pentru mobilizarea umarului in abductie peste 90 0 ) A: decubit lateral, flexia soldului homolateral T: contractie concentrica E: o chinga pentru suspensie, gravitatia exclusa (pentru tonifierea psoasiliacului la forta 2) etc. Exercitiul fizic urmareste fie cresterea fortei musculare, fie mobili zarea articulara, fie coordonarea neuromotorie sau abilitatea. Exista citeva pr i nci pi i de baza al e exer ci ti ul ui f i zi c ter apeuti c Exercitiile se executa lent, fara bruscari, ritmic; Exercitiile trebuie sa se bazeze pe pozitii de start stabile, solide, menite sa faciliteze travaliul muschilor si sa permita apoi o recuperare cat mai buna a acestui travaliu; Progresivitatea exercitiilor va fi lenta, de la stadiile cele mai joase de f orta musculara, redoare sau incoordonare trecindu-se treptat spre exercitiile care cer forta, amplitudine sau coordonare aproape normale. Nu se vor sari aceste etape ! Se va urmari ca exercitiile de tonifiere musculara sa se execute intotdeauna pe toata amplitudinea de miscare articulara posibila; Cu cit un exercitiu a cerut o contractie musculara mai intensa, cu atat pauza de relaxare care urmeaza va fi mai lunga, pentru refacerea circulatiei. Din alternanta exercitiu-relaxare se creeaza ritmul exercitiului; Orice exercitiu trebuie sa se execute in limitele maxime posibile ale unghiului de miscare a segmentului. Numai in acest fel vor intra in actiune toate fibrele musculare, iar amplitudinea miscarii se va mentine sau va redeveni normala. [ http://www.scrigroup.com/sanatate/EXERCITIUL-FIZIC-TERAPEUTIC83743.php]