BIOFIZICA CONTRACTIEI

MUSCULARE

Generalitati
Una din caracteristicile esentiale ale
materiei vii este capacitatea de a-si
schimba localizarea in spatiu (motilitate) si
capacitatea de a genera forte
(contractilitatea).
In sistemele biologice exista structuri
specializate care asigura producerea de
lucru mecanic ca rezultat direct al unor
reactii chimice. Are loc o conversie a
energiei chimice direct in lucru mecanic
(fara caldura intermediara).

Generalitati
Suportul energetic al contractiei musculare este
reactia de hidroloza a ATP:
ATP + H2O
ADP +PA
Cantitatea de energie stocata intr-un mol de ATP
este 7,3 Kcal/mol.
Principiul conversiei chemo-mecanice se bazeaza pe
modificarile conformationale ale macromoleculelor
proteice implicate in structura fibrei musculare:

Sistemul actina- miozina la vertebrate.

Sistemul tubulina dienina la cili si flageli
Flagelina la bacterii
Spasmina = proteina contractila specializata in legarea
calciului

Muschi reprezinta 45% din

greutatea totala a corpului
Corpul uman contine peste 650 de
muschi
Din punct de vedere structural,
exista urmatoarele tipuri de muschi:
scheletici sau striati, muschi netezi
sau viscerali si muschiul cardiac.

Tipuri de muschi

Muschiul scheletic
Muschiul scheletic (sau voluntar) este ancorat de
oase prin intermediul tendoanelor si este capabil
sa efectueze miscari de locomotie sau pentru
mentinerea unei posturi (pozitii).
Pentru a mentine controlul unei pozitii, acesta
actioneaza in general ca un reflex constient.
In general un organism adult masculin contine 42%
muschi scheletici, iar unul feminin 36% (in
concordanta cu greutatea corporala totala) .

Muschiul neted
Muschiul neted (sau involuntar) se
gaseste intre peretii unor organe sau
structuri interne cum sunt esofagul,
stomacul, intestinele, uterul, vase de
sange, etc. Acesti muschi nu sunt
controlati in mod constient.

Muschiul cardiac
Este tot un muschi involuntar dar e
mai inrudit ca si structura cu
muschiul scheletic si este specific
miocardului.
Contractiile coordonate ale
muschiului cardiac propulseaza
sangele din atria si ventricole prin
vasele de sange in sistemul
circulator. Aceste actiuni formeaza
sistola.

Muschii scheletici si cel cardiac sunt striati, adica contin

sarcomere care sunt aranjate ordonate in forma de
manunchiuri.
Miofibrilele muschiului neted nu sunt organizate in sarcomere,
deci nu sunt striati.
Spre deosebire de sarcomerele din muschii scheletici care sunt
organizate in fibre paralele, sarcomerele muschiului cardiac sunt
conectate in ramuri formand unghiuri neregulate.
Muschii striati se contracta si se relaxeaza in reprize intense si
scurte in timp ce muschiul neted permite contractii lungi sau
chiar permanente.

Structura muschilor striati

Structura muschilor striati

Fibrele musculare au o grosime de ordimul zecilor de
micrometri (10-6m) si lungimea de 1-100 mm.
Sarcolema este membrana celulara a fibrei
musculare.
Elementele contractile sunt miofibrilele cu un
diametru de aprox.1m, o fibra musculara fiind
alcatuita din aprox. 1000 de miofibrile aranjate
paralel cu axa celulei.
Privite la microscop, miofibrilele prezinta o imagine
striata alcatuita din benzi luminoase si intunecate.
Unitatea morfofunctionala a miofibrilei este
sarcomerul cu o lungime de aprox. 2,2 m.

In zona intunecata sunt filamentele groase de miozina (diametru 100 si

lungime 1,5 m) care au o terminatie globulara orientata spre exterior, cu
activitate ATP-azica.
Fiecare filament gros este inconjurat de 6 filamente subtiri (diametru50,
lungime 1 m) alcatuite din molecule de actina, tropomiozina si troponina.

Mecanismul molecular al contractiei

musculare
Contractia fibrelor musculare se produce prin glisarea
filamentelor subtiri de actina printre filamentele de miozina.

Mecanismul molecular al contractiei

musculare

Mecanismul molecular al contractiei

musculare. ETAPE
1.Capetele de miozina (crose) au tendinta de a lega
ATP-ul celular.Complexul ATP-miozina format are
afinitate pentru moleculele de actina cu care se
cupleaza.
2. Complexul actomiozinic bogat in ATP, catalizeaza
hidroliza ATP in ADP si fosfat cu eliberare de
energie.
3.Energia eliberata este utilizata pentru modificarea
conformationala a moleculelor de miozina care se
inclina cu 45. Prin aceasta filamentul de actina
se deplaseaza printre cele de miozina pe o
distanta de aprox. 100 .

Etape
4. In prezenta unei noi molecule de ATP capetele de
miozina se detaseaza de pe molecula de actina
trecand in pozitia initiala, iar apoi se reia ciclul
printr-o noua legatura cu o alta molecula de
actina.
5. Un rol important il joaca Ca2+. In repaos,
concentratia Ca2+ din sarcoplasma este foarte
redusa (10-7M). In urma depolarizarii membranei,
se descarca vezicule cu calciu care se leaga de
troponina producand modificari conformationale
ale acesteia. Aceasta duce la activarea functiei
ATPazice a complexului actomiozinic. Cand
depolarizarea inceteaza, concentratia calciului
revine la valorile initiale.

Dinamica activitatii musculare

Tipuri de contractie:
- Izotona = deplasare sub actiunea
unei forte musculare constante.
- Izometrica =dezvoltarea unei
tensiuni musculare fara o deplasare
in exterior, efectuarea unui lucru
mecanic intern.

Intensitatea producerii de lucru mecanic (puterea

mecanica) in functie de incarcare
Pentru un muschi in
contractie izotona exista un
maxim corespunzator unei
forte de incarcare de 30%
din forta maxima (adica
incarcarea care nu mai
poate produce
contractie).Deci pentru
aceasta incarcare,
randamentul mecanic al
muschiului este maxim.
Relatia dintre forta de contractie si viteza de contractie (A.V. Hill 1938):

(F +a)(v+b)=(F0 +a)b = const,

a,b sunt constante cu dimensiuni de forta respectiv viteza. F 0 este
incarcarea maxima pentru care muschiul nu se mai poate contracta.

Viteza de contractie vmax= (F0 x b) / a

Viteza de contractie este

maxima pentru
contractia libera (F=0).
Exemplu. Relatia dintre
greutatea aplicata si
viteza de scurtare
pentru un muschi de 8
cm lungime.
Dependenta hiperbolica.

Tetania
Daca un muschi este
stimulat cu frecvente
de marimi progresive,
in final se poate atinge
o frecventa la care
contractiile succesive
fuzioneaza si nu se
mai pot distinge una
de alta. Aceasta stare
se numeste tetanie,
iar frecventa cea mai
mica la care apare se
numeste frecventa
critica.

Efectul Fenn
In 1924 Fenn a demonstrat ca toata
energia produsa de un muschi izolat
(deci Q+L) in timpul unei stimulari
tetanice este mai mare atunci cand
muschiul se scurteaza, decat atunci
cand muschiul functioneaza izometric.
Aceasta reprezinta de fapt
dependenta conversiei de energie si a
cantitatii de ATP folosita, de conditiile
mecanice impuse.

Diversitatea sistemului actomiozinic

Muschii scheletici pot fi albi sau rosii.
Muschii albi contin cantitati mari de
glicogen. Ei se pot scurta rapid, se mai
numesc muschi fazici sau de tractiune.
Glicogenul stocat poate fi rapid
transformat in ATP fara aport de oxigen.
Muschii rosii sau tonici sunt destinati
contractiilor continue sau pentru perioade
lungi de timp.Culoarea rosie se datoreaza
mioglobinei care participa la fosforilarea
oxidativa pentru a forma o rezerva
continua de ATP.

Viteza maxima de scurtare a muschilor

tonici este de trei ori mai mica decat a
muschilor de tractiune. Aceasta are
legatura cu rata de hidroliza a ATP-ului.
Raporul actina/miozina difera in functie de
tipul de muschi astfel:
- 4:1 pentru muschiul scheletic tipic.
- 20:1 pentru muschiul neted tipic
- 100:1 pentru celule eucariote cu
proprietati de motilitate.

Puterea mecanica a inimii este 2,5 W

80% din aceasta valoare este furnizata de
ventricolul stang care pompeaza sangele
oxigenat spre artere.
Puterea ventricolului drept este mai
redusa, el pompeaza sange doar in artera
pulmonara.
Debitul cardiac pentru un om sanatos este
5 l/minut, dar se poate dubla in cazul unui
effort sustinut.
In decursul vietii medii, volumul total al
sangelui pompat este de aprox. 5 milioane
de litrii.

Puterea dezvoltata in timpul

mersului
In timpul deplasarii pe orizontala se consuma
un lucru mecanic semnificativ pentru a invinge
gravitatia, frecarea cu aerul si alte forte
externe.Centrul de greutate nu se deplaseaza pe
orizontala, ci descrie arce de cerc in urcare si
coborare.
Energia consumata la un pas facut:
E = greutatea x inaltimea pasului
E = mgh = 70Kg x 10N/Kg x 0,08m
E= 56 J, sau E= 56KJ pentru 1 Km parcurs.
Daca viteza de mers este in medie 5Km/h,
Puterea consumata este
P= 5Km/h x 56000 J/ 36000
P= 78 W

Electromiografia (EMG)
Defineste o tehnica prin care se masoara activitatea
electrica a muschilor. Inregistrarea obtinuta prin aceasta
metoda se numeste electromiograma (EMG).
In timp ce neuronul motor stimuleaza fibrele musculare la
nivelul placii motorii, impulsuri electrice sunt conduse de-a
lungul fiecarei fibre pe masura ce aceasta se
depolarizeaza. Acest semnal poate fi detectat de electozi
plasati pe piele si apmlificat. Electrozii se ataseaza de-a
lungul unui muschi, la capetele acestuia sau in muschi (in
cazul electrozilor ac).
Electromiografia este o metoda de investigatie clinica care
completeaza examinarea medicala fizica si ofera informatii
suplimentare (de exemplu poate ajuta la stabilirea
cauzelor unei boli: neurogenice sau miopatice).
Deasemenea, este un instrument util in cercetare, in
studiul fiziologiei si fiziopatologiei musculare.

Tipuri de unde EMG

Fibrilatiile

Reprezinta descarcari anormale spontane care apar datorita

hipersensibilitatii fibrelor musculare. Apar in cazul
deinerverii fibrelor musculare (eg. leziuni ale nervilor).
Datorita faptului ca fibra musculara nu mai este inervata,
aceasta devine extrem de sensibila si in lipsa unor stimuli
corespunzatori incepe sa se contracte spontan, undele de
depolarizare astfel generate fiind inregistrate pe EMG sub
forma de fibrilatii .

Neuromiotonia
Apare datorita hiperexcitabilitatii
axonilor motori periferici. Se
inregistreaza unde provocate de
descarcari cu frecventa mare,
simple, duble, tripe sau multiple .

Fasciculatiile
Aceste unde apar in urma descarcarii electrice a
unei unitatii motorii. Se aseamana cu fibrilatiile
dar spre deosebire de acestea sunt mai mari si
mai complexe (figura 6). Fasciculatiile apar la
intervale neregulate.

Descarcari miotonice
Sunt caracteristice afectiunilor ce implica canalele
ionice din membrana fibrei musculare: distrofia
miotonica, miotonii congenitale, etc. Pot sa apar
si datorita miscarii electrozilor, lovirea muschiului
in timpul inregistrarii electromiogramei.