TERMODINAMICA

BIOLOGICA
SAU
BIOENERGETICA

CONSERVAREA ENERGIEI

Living things succeed if they reproduce

new generations- Charles Darwin
Pentru a reusi sa supravietuiasca, un
organism viu trebuie sa fie dotat cu :
- Un mecanism de conservare si transmitere
a informatiei genetice
- Abilitatea indivizilor de a trai suficient de
mult pentru a se putea reproduce.

CONSERVAREA ENERGIEI: MECANISME

Bazele moleculare ale transformarii si

conservarii energiei: structura complexelor
proteice care catalizeaza majoritatea
proceselor energetice.
Reactiile fotochimice si procese de
transfer de electroni in lantul respirator.
Mitocondria si rolul ei in supravietuirea
celulara.
Fotosinteza, ecologie si incalzire globala.
Cicluri majore in biosfera.

Cicluri majore in biosfera; All matter cycles...it is neither created

nor destroyed...

CICLUL BIO-GEO- CHIMIC

Miscarea materiei intre

componentele sistemului
terestru

Sistemul terestru se divide in:

atmosfera
hidrosfera
litosfera
biosfera

Macronutrienti : carbon,
hidrogen,oxygen,nitrogen,
fosfor,
sulf, potasiu,
calciu,fier,magneziu.
Micronutrienti: bor (plante
verzi, cupru (enzime),
molibden (bacterii care
fixeaza azotul).

Ciclul Biogeochimic generalizat

Ciclul hidrologic
Rezervoare

- km3, %

Atmosfera 12 700,

0.001%

Oceane 1 230 000 000 97.2%

Lacuri 123 000
0.009 %
Rauri, fluvii 1 200 0.0001 %
Apa subterana 4 000 000
0.31%
Ghetari 28 600 000

2.15%

Populatia utilizeaza 12%

din apa de suprafata!!!!

Ciclul global al carbonului

Cresterea CO2 in atmosfera:

Fluxul inspre atmosfera:
Respiratia plantelor + respiratia solului + arderea combustibililor
fosili + despaduriri + degajare din oceane + efecte climatice...
60+60+6+2+103+0.6 = 231.6 mld tone/an
Fluxul dinspre atmosfera:
Fotosinteza plantelor + dizolvat in oceane...
120 + 107 = 227 mld tone/an
Diferenta de 4 mld tone/an este degajata in atmosfera.

Ciclul azotului

Azotul este necesar ca nutrient

pentru plante
Exista un procent foarte mare de azot in atmosfera (N2 = 80%), dar in
aceasta forma nu poate fi utilizat de catre plante. E nevoie de fixarea
lui.
Fixarea azotului = Conversia chimica a N2 in forme mai reactive cum
sunt NH 3 (amoniac) or NO3 (nitrati).
Denitrificare = Converia chimica a nitratilor inapoi la forma N 2
.

Poluarea cu oxizi de azot (SMOG)= N02produs de automobile si alte

surse de combustie ( o culoare maro carcteristica).

NO 2 conduce la producerea de ozon in troposphere.

Ozonul este necesar in stratosfera pentru a proteja suprafata terestra
de radiatia UV, dar in troposfera este poluant.

Ploaia acida
Producerea acidului nitric in atmosfera
NO

+ OH ---> HNO 3

Producerea dioxidului de sulf in atmosfera SO 2 ( din

arderea carbunilor) care duce la formarea acidului
sulfidric.
Acesti acizi sunt solubili in apa si produc ploaia acida.

Primul principiu al
termodinamicii
Contine principiul general de conservare si
transformare a energiei.
Energia interna a unui sistem contine energiile
cinetice(de vibratie, translatie, rotatie) a
microparticulelor (molecule, atomi, particule
subatomice) care compun sistemul si energiile
potentiale de interactiune reciproca dintre
microparticule.
Energia interna (U) este o functie de stare.

U= Q - L
In decursul proceselor dintr-un sistem, variatia
energiei lui interne este egala cu caldura primita
minus lucrul mecanic efectuat.
Q>0 (caldura primita de sistem) proces
endoterm.
Q<0 (caldura cedata de sistem) proces exoterm.
Transformare infinitezimala dU =dQ- dL
U- marime fizica de stare
Q, L - marimi fizice de proces (de
transformare).
Sisteme inchise simple dU = dQ pdV

Entalpia
functie de stare care caracterizeaza
fenomenele termice si chimice care se produc
in conditii de presiune constanta.
H = U + pV
dH = dU+pdV+Vdp
Izobar dp=0, deci dH = dU+pdV
Sau H = Qp adica variatia entalpiei intr-un
proces desfasurat in conditii izobare este
egala cantitativ cu caldura schimbata in
decursul procesului.
H>0 endoterme
H<0 exoterme

Legea lui HESS

Este o consecinta a principiului I al
termodinamicii.
Enunt: Daca din anumite substante initiale se
obtin, pe cai diferite, anumiti produsi finali,
atunci, indiferent de calea urmata, efectul
termic total va fi unul si acelasi.
Efectul termic total
ETT = QV= U in procese izocore
ETT= QP= H in procese izobare

Bilantul energetic al unui organism viu si

determinarea lui
Organismele vii pot fi asimilate unor masini termice care
functioneaza in conditii izoterm izobare.
Bilantul energetic BE= AE CE ( aport de energie
cheltuiala de energie).
Bilant echilibrat AE = CE , BE=0 caracteristic starii
stationare.
BE>0, AE >CE , organisme tinere in crestere. Caz
patologic obezitate.
BE <0, AE <CE , , boli digestive, stari patologice
cancer, tuberculoza, hipertiroidism.

Coeficientii izocalorici
Marimi termo- chimice introduse pentru a
se putea calcula aportul energetic al unui
organism viu prin principii alimentare.
Principii alimentare= principalele trei clase
de substante nutritive furnizoare de
energie: glucide, lipide , proteine.
Reactiile de oxido-reducere sunt
furnizoare de energie primara (reactii
de combustie).

Coeficienti izocalorici
Reprezinta cantitatea
de caldura care se
pune in libertate prin
combustia (oxidarea)
unitatii de masa dintrun principiu alimentar,
in conditii determinate.

Ci = H/m [Kcal/g]
Coeficienti izocalorici
fizici
fiziologici
practici

Caloria- unitate de masura

tolerata
1 cal = 4.1855 J
Caloria reprezinta caldura nesara unui gram de
apa pura pentru a-si ridica temperatura cu 1
grad Celsius printr-o incalzire izobara la
presiunea de 1 atmosfera.

Coeficienti izocalorici fizici

Reprezinta cantitatea de caldura pusa in
libertate prin combustia unitatii de masa
dintr-un principiu alimentar, in conditii de
laborator. Ei pot fi determinati prin metode
calorimetrice.
Produsi finali de ardere:
CO2, H2O- pentru glucide si lipide
CO2, H2O si N2 pentru proteine

Coeficienti izocalorici fiziologici

Reprezinta cantitatea de caldura eliberata prin
oxidarea unitatii de masa dintr-un principiu
alimentar, pana la produsi finali de metabolism.
In conditii fiziologice, pentru proteine, produsii
finali de metabolism sunt CO2,H2O si substante
organice complexe:ureea, acidul uric, creatina,
creatinina.Deci combustia proteinelor este
incompleta.
In cazul proteinelor, coeficientul fiziologic este
mai mai mic decat cel fizic.

Coeficienti izocalorici practici

Reprezinta cantitatea de caldura eliberata prin
oxidarea unitatii de masa dintr-un principiu
alimentar, pana la produsi finali de metabolism,
tinandu-se cont de gradul de digestibilitate si de
absorbtie al alimentelor.
Grad de digestibilitate
(%) = (mabs/ ming)x 100
cp= . Cfiz
Valoarea lui depinde de factori individuali,
natura alimentelor(animala, vegetala) si gradul
lor de preparare.

Valorile coeficientilor izocalorici

Calculul aportului energetic zilnic (AEZ):

AEZ = HZ= mgluccp,gluc +mlipidcp,lipid + mpcp prot,

Regula

septimilor pentru un regim alimentar echilibrat:

4/7 glucide, 2/7 lipide si 1/7 proteine.

Calculul cheltuielilor energetice

Deoarece oxigenul nu se stocheaza, intensitatea

reactiilor de combustie la un moment dat este
proportionala cu consumul de oxigen in unitatea de
timp.
Echivalentul caloric al litrului de oxigen EQO2
reprezinta cantitatea de energie eliberata prin
consumarea in reactiile de combustie a unui volum
de 1 litru de oxigen, masurat in conditii standard.
Valoarea lui este intre 4,7 Kcal/litru si 5,05 Kcal/litru

Reactia generala pentru combustia metabolica a unui amestec de

alimente:

Principii alimentare + n1O2

n2CO2 + n3H2O + alti metaboliti,
unde n1, n2 si n3 sunt numarul de moli respectivi.
Coeficient respirator= raportul dintre volumul de CO2 expirat si
volumul de oxigen consumat, in acelasi interval de timp.
QR= VCO2 / VO2 = n2/ n1
Valoarea maxima a coeficientului respirator este 1 si corespunde
metabolizarii exclusive a glucidelor. Valoarea minima este 0.7
ceea ce corespunde metabolizarii exclusive a lipidelor.
Cheltuiala energetica a organismului pentru o zi :
CEZ = EQO2 x VO2

Repartitia cheltuielilor energetice

MB= metabolism bazal= minimul de energie necesar intretinerii functiilor

vitale (respiratie, circulatie, activitate nervoasa etc) 60%
ADS= actiune dinamica specifica a alimentelor= efortul biochimic de
prelucrare a alimentelor dupa absorbtie 5%
TR= termoreglare = cheltuiala energetica pentru stabilirea confortului
termic, 10%
EM= efort muscular= activitate cu un necesar energetic variabil
depinzand de munca fizica prestata , 25%

Cheltuieli energetice zilnice

Munca de birou 2800 - 3000 Kcal/zi
Munca fizica grea 4500 - 5000 Kcal/zi

Tema individuala
Calculati aportul energetic pentru un
produs alimentar la alegere ( biscuiti,
paste, ciocolata, etc) utilizand informatiile
nutritionale de pe ambalaje.

Aspecte practice; fluide

biologice

Fluide biologice
Fluidele biologice sunt lichidele care provin din
organismele vii .
Acestea includ fluide excretate (sau secretate) de
organism, dar si apa care este integrata in tesuturi.
Aproximativ 60-65% din apa organismului viu este
continuta in interiorul celulelor ( fluid intracelular) .
Restul de 35-40% este distribuit inafara celulelor (
fluid extracelular). Acesta include fluidul dintre
celule (interstitial ), limfa si sangele.
In organismul viu se afla intre 6 si 10 L de limfa ,
dar numai 3.5 - 5 L de sange.

Clasificarea fluidelor
biologice:
Dupa tipul lor:
Fluid intracelular -cytosol sau matricea
citoplasmatica= lichidul din interiorul
celulelor.
Fluid extracelular

Fluid intravascular (plasma)

Fluid interstitial (continut in tesuturi)
Fluid Lymphatic circula in sistemul limfatic
Fluid transcelular- portiunea din continutul total
de apa al organismului care se gaseste in
tesutul epitelial.

Proprietatile mecanice ale

fluidelor biologice
Densitatea
Viscositatea
Tensiunea superficiala

Apa- proprietati generale

Proprietati generale
Molecula polara
Coeziune si
adeziune
Caldura specifica
mare
Densitate maxima
la 4oC
Solvent universal

Polaritatea moleculei de apa

In molecula de apa doi atomi de hidrogen
formeaza o legatura polara covalenta cu
atomul de oxigen.
Apa este mai structurata decat alte
lichide :
Regiunea din jurul oxigenului este incarcata
negativ.
Regiunea in jurul celor doi atomi de H este
incarcata pozitiv.

Molecula de apa este un dipol avand

capetele opuse incarcate cu sarcini
electrice de semn contrar.

 Apa are unele proprietati speciale datorita

atractiei dintre aceste molecule polare.
Regiunea incarcata negativ ale unei molecule
este atrasa de regiunea pozitiva ale unei
molecule vecine, formand legaturi de hidrogen.
Fiecare molecula de apa poate forma legaturi
de hidrogen cu patru molecule vecine.

Legaturile de hidrogen
Pastreaza moleculele
de apa legate impreuna
Taria acestor legaturi
este este slaba
comparativ cu
legaturile covalente
( aprox. 1/20 din taria
unei legaturi covalente)
Aceste legaturi se
formeaza, se distrug si
se refac cu o frecventa
mare.

Proprietati speciale
conferite de aceste
legaturi:
Coeziune
Rezistenta se modifica cu
temperatura
Caldura mare de vaporizare
Se dilata la inghet
Versatilitate ca si solvent