Aspecte biofizice

ale
contracţiei
musculare

Dr. A. Iftime
A.Iftime 2018

Dr. A. Popescu UMF Carol Davila Bucureşti

Disciplina Biofizică Medicală
Dr. E. Katona actualizare an univ. 2017-2018
 Cunoştinţe necesare
Din orice manual de fizica:
- forta:
o actiune care poate duce la o schimbare a starii de miscare a unui
obiect.1 Newton este forta necesara pentru a accelera un obiect de
1 Kg cu 1 m / s2
(1N= kg·m·s−2)

- lucru mecanic:
energia folosita pentru a realiza miscarea; forta x distanta pe care
aceasta actioneaza.
( 1 Joule = 1 Newton · 1 metru)

- putere:
rata cu care lucrul mecanic este efectuat.
(1 watt = 1 Joule / 1 secunda); P=L/t =F·v
A.Iftime 2018
 Sumar

❒ Motoare moleculare
❒ Tesutul muscular - aspecte structurale
❒ Mecanismul contractiei musculare
❒ Manifestari mecanice ale contractiei
❒ Manifestari termice ale contractiei.
A.Iftime 2018
 Motoare moleculare
Motoarele moleculare sunt cel mai frecvent complexe proteice
capabile sa genereze forţă mecanică. Ele convertesc energie
chimică în energie cinetică (sub formă de lucru mecanic).

Energia chimică provine de la:

- reactii exoterme (cel mai frecvent: hidroliza ATP sau GTP)

- gradienti electrochimici transmembranari (cel mai frecvent:

gradient de H+)

Sunt de mai multe tipuri:

1) polimerizare-depolimerizare
2) lineare (kinezina, dineina, complexul acto-miozinic),
3) rotative (flageli, pompa de protoni)
A.Iftime 2018
 Motoare moleculare
1) prin polimerizare-depolimerizare

filamente formate din monomeri

(unitati identice)
-se pot autoasambla la un capat (+)
- si dezasambla la celalat (-).
=> miscare aparenta, motilitate reala
A.Iftime 2018
 Motoare moleculare
1) prin polimerizare-depolimerizare
A.Iftime 2018
 Motoare moleculare
2) simple filamente contractile
(la unele organisme unicelulare)

3) Motoare moleculare lineare

kinesinele - transport vezicular
dineinele - motilitatea cililor, flagelilor
miozinele - muschi si alte structuri

4) Motoare moleculare rotative

(ATP-sintetaza)
A.Iftime 2018

vezi multimedia atasat

 Aspecte structurale ale
muschiului striat
A.Iftime 2018
 Tesutul muscular
❒ “Ţesut contactil" - generază forţă, mişcare
❒ Tipuri de muşchi:
Scheletic (striat) → deplasare, postura
Cardiac → in inima
Neted → in viscere

Junqueira;s Atlas of Histology

A.Iftime 2018
 Muschiul scheletic (striat) - microscopie
A.Iftime 2018

Wikimedia Commons
 Muschiul scheletic (striat) - schema
A.Iftime 2018

Wikimedia commons
 Muschiul scheletic (striat) - schema
A.Iftime 2018

movie - 01
Wikimedia commons
 Muschiul scheletic (striat) - schema

Muschiul striat este alcatuit dintr-o serie de fascicule (care contin

celulele musculare), tesut conjuntiv, vase sanguine si nervi
(dendrite si axoni).

Fasciculele sunt unitatile macroscopice ale muschiului; ele se

conecteaza la capete de tendoane sau aponevroze, prin care forta
este transmisa substratului osos.

Fiecare fascicul este alcatuit dintr-un numar mare de celule foarte

elongate, denumite "fibre musculare".
A.Iftime 2018
A.Iftime 2018
Fibra musculară

Gary Matthews, Blackwell Publishing

vezi 01-muscle_myosin.swf in multimedia
 Fibra musculară
Orice fibra musculara este alcatuita din:
- o membrana celulara, "sarcolema". Aceasta are numeroase
invaginatii, denumite "tubuli T", inchise la capat. Acestea patrund adanc
in celula, pana in proximitatea cisternelor reticulului endoplasmic. Rolul
lor este acela de a distribui rapid depolarizarea membranara in interiorul
celulei. Numele N.A. este: "tubulus transversus"

- reticulul sarcoplasmic: este reticulul

endoplasmic al celulei musculare; consta intr-
o retea de cisterne, vezicule si tubuli conectori
; alcatuiste o retea comuna in jurul
miofibrlilelor. Este foarte dezvoltat si are
capacitatea de a stoca o cantiate mare de ioni
de Ca2+ . Obs: in citoplasma fibrei,
concentratia calciului este extrem de scazuta
in timpul relaxarii.
A.Iftime 2018
A.Iftime 2018
Miofibrila
A.Iftime 2018
Sarcomerul

Modified after Wikimedia Commons

 Sarcomerul

relaxat

contractat
A.Iftime 2018

Modified after Wikimedia Commons

 Sarcomerul
Modified after Wikimedia Commons

"disc Z " ( "linia Z"): zona marginala dintre 2 sarcomere. Filamentele

subtiri se insera pe discul Z

"banda I": compusă din filamentele subţiri de actină; conţine de

asemenea şi filamentele de titină
"banda A ": filamente de actină şi miozină
"zona H ": numai filamente de miozină
A.Iftime 2018

nota: in contractie, lungimile relative ale benzii I si zonei H se schimba.

 Filamentele subţiri

Actina
("G" - actina globulară polimerizată sub forma "F" = "actină
fibrilară")
Tropomiozina
(2 filamente)– acoperă siteurile de legare ale miozinei de actină
A.Iftime 2018

Troponine (T, C, I)
 Filamentele subţiri
Filamentele subtiri sunt formate din mai multe proteine:

Actina
monomeri "G" - actina globulara (42 kDa / unitate) polimerizata
sub forma "F" = "actina fibrilara", sub forma de 2 α helixuri de
150 - 200 molecule
Tropomiozina
(2 filamente de 70 kDa – acopera siteurile de legare ale miozinei
de actina
Troponine (T, C, I)
50 kDa; 3 tipuri: T, C, I, formeaza "complexul troponinelor"
A.Iftime 2018
A.Iftime 2018
Filamentele groase
 Filamentele groase
proteina miozina (500 kDa);
300 – 400 molecule / filament gros
Fiecare molecula de miozina este formata din 2 zone:
Regiunea fibrilara – meromiozina usoara (MMU),
Zona globulara – meromiozina grea (MMG),
subimpartita in :
- domeniul S1 – enzima tip ATP-aza (in prezenta Mg2+)
- are mare afinitate pt. actina
- domeniul S2 – zona de conectare la MMU
A.Iftime 2018
 Filamentele groase
miozina este o ATP-aza.

Hidroliza ATP duce la o schimbare

conformationala a moleculei -
inclinarea zonei globulare fata de
restul filamentului

hidroliza ATP de catre miozina este

foarte riguros controlata de actina si
ionii de calciu (vezi mai jos)
A.Iftime 2018

Wikimedia
http://pharyngula.org/ Commons
movie - 02
A.Iftime 2018
Filamentele subţiri şi groase

Gary Matthews, Blackwell Publishing

 Contracţia - Teoria cross-bridge

Graham Johnson
A.Iftime 2018

vezi 04_myosin.mov (atasat)

 Contracţia
❒ Capetele miozinei se leaga de actina → activitatea
ATP-azica a seg. S1 creste de 250 ori

Wikimedia
A.Iftime 2018

Commons
Wikimedia
Commons
A.Iftime 2018
Contracţia - Teoria cross-bridge

http://www.mfi.ku.dk/ppaulev
 Contracţia
Sumarul pasilor:
Ca2+ se leaga de troponina →
demascarea pe actina a locurilor
de legare ale miozinei

Miozina (+ADP + Pi) se leaga de

actina; capatul miozinei la 90°

ADP si Pi eliberate → capatul

miozinei se inclina la 45°; aceasta
deplaseaza fil. actina, axial

ATP se leaga de miozina → ADP

+ Pi; cap. miozina se inclina la 90°,
desprinzandu-se de actina
A.Iftime 2018

Wikimedia
 Mişcarea esenţială
din contracţia musculară
A.Iftime 2018
 Mişcarea esenţială
din contracţia musculară
A.Iftime 2018
 Mişcarea esenţială
din contracţia musculară
A.Iftime 2018
 Mişcarea esenţială
din contracţia musculară
filamentele de actina aluneca catre zona H antrenand si
discurile Z de care sunt ancorate; astfel lungimea
sarcomerului scade.

http://3dotstudio.com movie - 03

Vom discuta si uratoarele aspecte: cuplajul excitatie-contractie,

A.Iftime 2018

variatiile concentratiilor ionice, controlul energiei.

 Mecanismul contracţiei
musculare

OBS: Mecanismul nu este inca complet elucidat, in ceea ce priveste teoria punţilor
A.Iftime 2018

actomiozinice (“cross-bridge”), pentru care exista f. multe dovezi experimentale, dar

care are insa cateva puncte incomplet intelese.
 Etapele contractiei

❒ Excitatia fibrei musculare

❒ Cuplajul excitatie-contractie

❒ Contractia (teoria crossbridge)

❒ Relaxarea
A.Iftime 2018
 Excitaţia

❒ la nivelul placii neuromusculare:

1. sosirea unui potential de actiune motor

2. eliberarea de acetilcolina (ACh) in sinapsa
3. stimularea receptorilor de catre Ach
4. deschiderea canalelor de calciu nicotinice
5. Infux pasive de Na+
6. Depolarizarea fibrei musculare - aparitia unui
potentia de actiune
A.Iftime 2018
 Joncţiunea neuro-musculară

http://www.colorado.edu

- sinapsa dintre un nerv motor si o fibra musculara

- transmitere "nicotinica" a semnalului
A.Iftime 2018

(neurotransmitatorul este acetilcolina)

 Gary Matthews, Blackwell Publishing
A.Iftime 2018

vezi: 05-nmj.swf (atasat)

 Cuplajul excitaţie - contracţie

Gary Matthews, Blackwell Publishing

A.Iftime 2018

vezi 01-myosin2.swf (atasat)

A.Iftime 2018
 Contracţia

locurile de legare ale actinei cu miozina

Troponina fixează ionii de Ca şi în urma unei modificări

conformaţionale deplasează moleculele de tropomiozină din şanţurile
filamentului subţire astfel încât locurile de legare ale actinei cu
A.Iftime 2018

miozina nu mai sunt mascate

 Cuplajul excitaţie - contracţie

❒ Propagarea potentialului de actiune prin sistemul de tubuli T

pana in vecinatatea reticulului sarcoplasmic.
❒ Activarea canalelor de Ca2+ voltage-gated din RS, si
❒ eliberarea de Ca2+ in citoplasma, din RS

concentratiile de Ca++ in citoplasma:

[Ca2+]repaus = 0.1 mM

[Ca2+]contractie = 10 mM
A.Iftime 2018
 Contracţia - Sumar

❒ Filamentele de actina glisează spre banda H,

iar sarcomerul se scurteaza (muschiul se
contracta). (Huxley & Huxley, 1945)

http://3dotstudio.com
A.Iftime 2018
 Contracţia
❒ ATP este necesar atat pentru contractie
cat si pentru relaxare!!!

❒ fara ATP:
Capetele miozinei raman inclinate la 45°, legate de
actina
Muschiul ramane scurtat (contractie permanenta) –
rigor mortis
A.Iftime 2018
 Relaxarea
❒ canalele de Ca2+ in RS se inchid

❒ Ca2+ se detaseaza de troponina →

tropomiozina blocheaza din nou siteurile
de legare ale miozinei de pe actina

❒ concentratia citoplasmatica de Ca2+ sete

redusa la nivelul anteiror contractiei de
pompe de Ca2+ situate in membrana RS
A.Iftime 2018
 Sinteza ATP
sursa de energie pentru contractia musculara

❒ Glicoliza anaeroba
❒ fosforilare oxidativa
❒ Reactia creatin – kinazei (Lohmann)

ADP + CP = ATP + C

❒ Reactia miokinazei

ADP + ADP = ATP + AMP

A.Iftime 2018
 Manifestări mecanice
ale contracţiei musculare
A.Iftime 2018
 Sumar:

❒ Tipuri de contractie
❒ relatia forta - lungime
❒ relatia forta - viteza
❒ puterea dezvoltata de muschi
❒ Caldura de contractie
A.Iftime 2018
 Tipuri de contracţie

izotonica izometrica

http://medical-dictionary.thefreedictionary.com

❒ Contractie izotonică: forta exterioara constanta,

lungimea mm. variaza
Ex: ridicarea unei greutati
Contractie non-izotonica: intinderea unui arc
❒ Contractie izometrica:
izometrica lungimea mm. ramane
A.Iftime 2018

constanta
 Tipuri de contracţie
Contractie tetanica: daca muschiul este stimulat cu o frecventa f.
mare, nu mai poate aparea relaxarea → stare de contractie permanenta
A.Iftime 2018

http://www.profelis.org
 Tipuri de contracţie

❒ ± aspecte patologice:
Daca forta impotriva
careia mm lucreaza
este mai mare decat
cea dezvoltata de
muschi → alungire
pasiva ("stretching")
cazuri extreme →
rupturi musculare,
tendinoase
A.Iftime 2018
 Relatia forţă - lungime
Forta muschiului este maxima
pentru o pozitie intermediara a
filamentelor (nr. maxim de punti
acto-miozinice)

> 3.6 uM
A.Iftime 2018
 Relatia forţă - viteză

❒ Viteza maxima de
contractie: daca F = 0
(contractie fara opozitie)

(Fmax - F ) / b
v=
A.Iftime 2018

F +a
 Relatia forţă - viteză

❒ Ecuatia A. V. Hill :

(F+a) (v+b) = (Fmax +a) / b

F = forta de contractie
v = viteza de contractie
Fmax = forta maxima de contractie, pentru lungimea
initiala a muschiului
a, b – constante care depind de muschiul particular
luat in discutie
A.Iftime 2018
 Puterea dezvoltată de muşchi

(Fmax - F ) / b
P = Fv = F
F +a

❒ Puterea este
nula pentru:
v = 0, F = max
v = max, F = 0
A.Iftime 2018
A.Iftime 2018
Căldura disipată de muşchi
 Căldura disipată de muşchi
Q1 - căldura de repaus;

Q2 + Q3 : căldura de contracţie, care la rândul ei este căldura de menţinere a forţei de

contracţie Q2 şi căldura de scurtare Q3 (proporţională cu gradul scurtării);

Q4: căldura de relaxare, care se produce imediat după încetarea stimulării;

Q5: căldura de restabilire, care se produce în urma reacţiilor chimice de regenerare a

ATP. Întrucât pentru acest din urmă proces este necesar un timp mult mai lung, el nu
apare reprezentat complet în grafic.

Căldura degajată de muşchi este rezultatul reacţiilor chimice şi proceselor mecanice

(întinderea unor structuri elastice din muşchi, frecări interne). Energia internă a
muşchiului este rezultatul unor reacţii chimice (hidroliza ATP, reacţia creatinchinazei, a
miochinazei etc.) Variaţia energiei chimice se calculează pentru fiecare reacţie :
A.Iftime 2018
 Particularităţi - m. cardiac

❒ Structurale:
fibre mononucleate
mai putini tubuli T
discuri intercalare –
jonctiuni stranse intre
miocite

Wikimedia Commons
A.Iftime 2018
 Particularităţi - m. cardiac

http://www.ccbm.jhu.edu

❒ Functionale:
Contractia necesita atat Na+ cat si Ca2+
potential actiune diferit: depolarizare sustinuta, datorata
unui influx de Ca2+ prin canale tip L
eliberare de Ca2+ din RS - indusa de Ca2+ (mediata de
A.Iftime 2018

receptori tip rianodinic)

 Particularităţi - m. neted
❒ Particularitati:
celule mononucleate
aspect ne-striat
Tubuli T si RS
nesistematizate
Fara troponina
contractia initiata de
Ca2+ - prin fosforilarea
miozinei http://www.mfi.ku.dk
A.Iftime 2018
 Materiale optionale:
❒ http://www.mfi.ku.dk/ppaulev/chapter2/Chapter%202.htm
❒ http://www.mona.uwi.edu/fpas/courses/physiology/muscles/index.
htm
❒ http://www.brookscole.com/chemistry_d/templates/student_resour
ces/shared_resources/animations/muscles/muscles.html
❒ http://people.eku.edu/ritchisong/301notes3.htm

ANIMATII:
❒ http://www.blackwellpublishing.com/matthews/myosin2.swf
❒ http://www.blackwellpublishing.com/matthews/nmj.swf
❒ http://3dotstudio.com
A.Iftime 2018