Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Miozina – este un polipeptid format din 2 lanţuri grele răsucite în dublu helix
şi plicaturate la capăt(H) şi 4 lanţuri uşoare (L) ataşate la nivelul capetelor (câte
două pentru fiecare capăt). Capul şi braţul formează puntea transversală. Cozile
miofilamentelor dispuse în mănunchi formează porţiunea axială a miofilamentului
fixat pe membrana M.
Contracţia musculară începe
odată cu propagarea excitaţiei prin
sinapsa neuro – musculară spre fibra
musculară. Apare potenţialul
plăcuţei motorii care sumându-se
generează un potenţial de acţiune,
care apoi se propagă bilateral prin
fibra musculară.
Propagându-se potenţialul de
acţiune străbate şi tuburile
transversale şi ca rezultat are loc depolarizarea membranei
cisternelor ale reticului sarcoplasmatic cu mărirea
permeabilităţii pentru ionii de Ca+2, care conform
gradientului de concentraţie nimeresc în sarcoplasmă şi se
unesc cu troponina C care are afinitate faţă de Ca + 2(step 1).
Mai multe fibre musculare care sunt inervate de terminaţiunile axonului unui
neuron formează unitate motorie.
- UM mici 3-10 fibre (muşchii oculari)
- UM mijlocii 50-700 fibre
- UM mari 1000-2000 fibre
După viteza de contracţie pot fi:
1.UM rapide (activitatea ATP-azică ridicată şi rezistenţă scăzută la oboseală)
2. UM lente (activitatea ATP-azică scăzută şi rezistenţă crescută la oboseală)
Tipurile de contracţie:
1. Contracţie izotonică – aşa fel de contracţie când se modifică lungimea
fibrei musculare dar tensiunea în ea rămâne constantă.
2. contracţie izometrică – lungimea fibrei musculare nu se schimbă dar
creşte tensiunea în interiorul fibrei.
3. Auxotonică – contracţie cu modificarea tensiunii şi lungimii fibrei
musculare.
În organismul omului practic se întâlnesc contracţiile auxotonice.
1.11.Muşchiul neted şi contracţia acestuia. Proprietăţile fiziologice ale muşchilor netezi. Tipuri
de muşchi netezi: monounitari, (viscerali), multiunitari. Procesul contractil din muşchiul
neted. Reglarea contracţiei prin ionii de calciu (mecanismul membranar depolarizant de
excitare).
Deosebirile între muşchii scheletici (striaţi) şi muşchii netezi.
2. Muşchii netezi sunt localizaţi în organele interne, iar cei
striaţi – aparatul locomotor.
3. Muşchii netezi au o plasticitate mai mare ca cei striaţi.
4. Muşchii netezi sunt inervaţi de fibre vegetative simpatice
şi parasimpatice, iar cei striaţi de fibre motorii ale sistemului nervos somatic.
5. Valoarea potenţialului de repaus la muşchii netezi este -
60 mV, iar la cei striaţi – 80mV.
6. Proteinele contractile (miofibrilele) nu au o repartizare
strictă în muşchii netezi, dar se află neuniform în citoplasmă
7. În muşchii netezi nu avem tropomină, dar o altă proteină
– calmodulina.
8. Muşchii netezi au proprietatea de a se autoexcita –
automatism, adică a forma potenţiale de acţiune fără acţiunea unor excitanţi din
exterior.
Proprietăţile muşchilor netezi:
1. Exitabilitate – capacitatea de a răspunde la acţiunea unui excitant prin
generarea PA.
2. Labilitate – capacitatea de a produce frecvenţa excitarii.
3. Refracteritate – capacitatea de a nu răspunde la exitant dacă muşchiul
se află în perioada refractată absolută.
4. Conductibilitate - capacitatea de a propaga exitaţia bilateral
5. Contractibilitate - capacitatea de a se contracta, adică aşi modifica
lungimea şi tensiunea.
6. Tonicitate – stare de semicontracţie a muşchilor în repaus.