SISTEMUL MUSCULAR Este constituit din totalitatea muschilor din organism.

Muschii somatici sunt formati din tesut muscular striat,mbraca scheletul si, mpreuna cu oasele si articulatiile corespunzatoare,asigura miscarea segmentelor corpului. Muschii viscerali sunt formati din tesut muscular neted si asigura motilitatea viscerelor. MUSCHII SOMATICI au rol in mentinerea pozitiei corpului si a segmentelor sale,precum si in miscarea si deplasarea acestora Muschiul este format din corp si doua capete.Acestea din urma se fixeaza pe oase cu ajutorul tendoanelor tendon de origine,care se prinde pe osul fixeaza si tendon insertie care se prinde pe osul mobil.Dupa numarul capetelor de origine,muschii pot fi cu un singur capat(majoritate) si cu 2-3-4 capete(biceps,triceps,cvadriceps). Corpul muschiului este invelit de o membrana conjunctiva elastica numita epimisium,din care pornesc spre interior septuri ce alcatuesc perimisium (tesut cojuctiv lax vase si nervi ).Din pirimisium se desprind lame de tesut conjunctiv care invelesc fiecare fibra lame de tesut conjuctiv care invelesc fiecare fibra musculara si formeaza endomisium (fibre colagene si elastice). Peste epimisium se afla fascia musculara (membrana conjunctiva) care inveleste atat corpul cat si extremitatile muschiilor. Muschiul este bogat vascularizat si are o inervatie dubla, somatica si vegetativa. Inervatia vegetativa, pe cai eferente, determina reactii vasomotorii. Inervatia somatosenzitiva este realizata de dentritele neuronilor din ganglioni spinali, care se distribuie in portiunea centrala a fusurilor neuromusculare, la corpusculii tendinosi Golgi si la corpusculii Vater-pacini. Inervatia somato motorie este asigurata de axonii motoneuronilor a , care intra in structura placii motore, si de axonii motoneuronilor g , care se distribuie la extremitatile fusului neuromuscular. A. PRINCIPALELE GRUPE DE MUSCHII SOMATICI MUSCHII MIMICI sunt grupati in FRONTAL (SUB PIELEA FRUNTII) jurul orificiilor orbitale, auditive, SPRANCENOS MUSCHII nasale si bucal ORBICULAR AL PLEOPELOR CAPULUI Constrictorii si dilatorii ai narinelor ORBICULAR AI GURII ZIGOMATIC (LA NIVELUL OBR BUCCINATOR MENTAL La nivelul barbiei MUSCHII MASTICATORI intervin in masticatie Temporali Maseteri Pterigoidieni Suprahiodieni( coboara mandibula) Pielos al gtului (sub pielea gatului) Sternocleidomastoidian (cu doua capete de origine - pe stern si pe clavicula si un capat de insertie pe mastoida) Hiodieni (suprahiodieni si subhiodieni) Scaleni (de la vertebrele cervicale pna la primele doua coaste) Prevertebrali (muschii profunzi).

MUSCHII GATULUI

Muschii spatelui si ai fetei

MUSCHII TRUNCHIULUI

Trepezi (n plan superficial) Dorsali (n plan superficial) Romboid (n plan secundar) Ridicator al omoplatului (n plan secundar) Dintati (n plan profund) Ai jgheaburilor vertebrale (n plan foarte profund)

Muschii Pectorali (n plan superficial) anterolaterali ai Marele dintat (n plan secundar) toracelui Intercostali externi si interni Diafragmul Muschii Drepti abdominai anterolaterali ai Oblici externi si intern abdomenului Transversal abdominal Psoas Patrat lombar

Muschii membrelor superioare

MUSCHII MEMBRELOR Fesieri mare,mic si mijlociu (n jurul articulatiei coxofemurale) Croitor Cvadriceps femural (la nivelul coapsei, contine rotula n tendon) Adductori Drept medial Triceps sural, alcatuit din gemenul medial si lateral si solear (se continua cu tendonul lui Achile, care se insera pe calcaneu) Muschii extensori si flexori ai degetelor

Deltoid (la nivelul umarului) Biceps (la nivelul bratului n partea anterioara) Triceps (la nivelul bratului n partea posterioara) Flexori ai minii, ai degetelor si pronatori Extensori ai minii, ai degetelor si supinatori

Muschii membrelor inferioare

B Compozitia chimica a muschiului Dupa cum se observa, mai mult de jumatate din substantele solide sunt reprezentate de proteine, care reprezinta suportul morfologic al contractiei musculare.Fibra musculara striata contine miofibrile, alcatuite din miofilamente de miozina(groase) si de actina(subtiri).

MIOZINA are structura fibrilara si manifesta mare reactivitate fata ioni si puternice proprietati catalitice, favorizand desfacerea legaturilor macroergice din molecula de ATP. Intervine n reglarea cantitatii de energie necesara contractiei musculare. Proprietatile sale enzimatice sunt activate de Ca si Mg. ACTINA are structura fibrilara si poseda proprietati enzimatice, cataliznd hidroliza ATP.Un filament de actina este format din: actina, tropomiozina si troponina. Tropomiozina este nfasurata n spirala n jurul actinei, npiedicnd atractia dintre miofilamentele de actina si miozina n timpul contractiei.Troponina ataseaza tropomiozina de actina si are o puternica afinitate pentru Ca, initiind contractia. MIOGLOBINA are structura si proprietati asemanatoare hemoglobinei. Ea fixeaza reversibil oxigenul molecular, formnd oximioglobina (re zerva locala de oxigen ) . MIOGENUL este un amestec de enzime ce intervine n procesele biochimice ale contractiei. C Propritatile muschilor 1. EXCITABILITATEA reprezinta capacitatea de a raspunde la excitanti prin modificari specifice. n cazul muschilor, forma specifica de raspuns este contractia, iar excitantul specific este influxul nervos. Trnsmiterea influxului nervos la nivelul muschilor striati se realizeaza la nivelul placii motorii. Transmiterea la nivelul placii motorii se face similar transmiterii sinaptice. Potentialul de repaus de la acest nivel are valoarea de -90 Mv. Influxul nervos, ajuns la capatul axonului motoneuronului, descarca mici cantitati de acetilcolina, care se fixeaza pe membrana fibrei musculare, depolariznd-o si genernd un potential local terminal de placa. Atunci cand acest potential atinge un nivel critic, se genereaza potentiale de actiune (cu valoare de +35 mV) care se vor propagain toate directiile membranei fibrei musculare, determinand excitarea simultana a tuturor fibrelor musculare ce alcatuiesc unitatea motorie. Potentialul de placa motorie sie propaga cu o vitezya de 4 m/s. Muschiul neted nu formeaza placa motorie, fibrele nervoase care elibereaza madiatorul chimic aflandu-se in contact direct cu celula musculara. Excitatia muschiului neted este strict dependenta de eliberarea mediatorului chimi si poate avea loc spontan, datorita depolarizarii progresive a sarcolemei celulelor musculare. Aceasta sarcolema prezinta nu tip special de permeabilitate pentru ioni. Asupra muschiului neted actioneaza doua tipuri de mediatori: cu rol excitator cu rol inhibitor. Prametrii excitabilitatii musculare sunt reobaza, tipmul util si cronaxia. Muschiul este cu atat mai excitabil cu ct reobaza si cronaxia au valori mai mici. La muschii striati, cronaxia este de 0.1-0.5 ms, fiind mai mare la fibrele rosii decat la cele albe, si mai mica la flexori decat la extensori. 1. CONTRACTILITATEA este proprietatea muschilor de a raspunde la un excitant natural sau artificial prin modificarea formei, de obicei prin contractie. Contractia fibrei musculare este initiata n momentul cuplarii acesteia cu excitatia. Momentul principal al cuplarii l reprezinta eliberarea de Ca din reticulul sarcoplasmic, sub actiunea influxului nervos generat la nivelul placii motorii. Potentialul de actiune ce ia nastere la acest nivel se propaga prin intermediul sistemului de tuburi (T) orientate transversal, dinspre sarcolema spre interiorul fibrei si ajunge in final la cisternele reticulului sarcoplasmic, care contin Ca . Are loc depolarizarea membranelor reticulului sarcoplasmic, iar Ca eliberati din cisterne difuzeaza n vecinatatea protinelor contrctile, declansnd contractia prin cuplarea miozinei cu actina si formarea actomiozinei. Scurtarea fibrelor musculare in cursul contractiei apare ca o consecinta a scaderii lungimii fiecarui sarcomer n parte. Aceasta se realizeaza fara scurtarea

miofilamentelor, ca urmare a glisarii miofilamentelor de actina printre cele de miozina. Cnd influxurile nervoase inceteaza, Ca reintra n reticulul sarcoplasmic, complexul actina-miozina se desface si fibra musculara se relaxeaza. n procesele de contractie-relaxare, rolul principal l are mecanismul de transport activ al Ca prin intermediul pompelor de Ca din peretii reticulului sarcoplasmic. Aceleasi mecanisme se manifesta si n fibrele musculare netede, dar dispozitia particulara a miofilamentelor, precum si unele partcularitati structurale ale proteinelor contractile la acest nivel fac ca viteza de reactie sa fie mica, iar durata perioadei de contractie si relaxare sa fie mare. Contractia musculara se manifesta prin fenomene mecanice, electrice si termice. Manifestarile mecanice sunt reprezentate de modificari de tonus musculra si de forma. Exista doua tipuri principale de contractie: - contractii izotonice,n care muschiul se scurteaza dar tensiunea din interior ramne constanta.Sunt caracteristice muschilor membrelor si realizeaza lucrul mecanic finalizat cu diverse forme de miscare; - contractii izometrice, n care muschiul nu-si modifica dimensiunile dar tensiunea din interior creste. Sunt caracteristice musculaturii postulare. Cele doua tipuri de contractie se asociaza si se succed in timpul contractiei musculare fiziologice. Contractia musculara simpla se numeste secusa si apare in urma aplicarii unui stimul unic. Secusele se produc foarte rar in organism (un exemplu l reprezinta frisoanele. Contractia musculara normala se numeste tetanus si apare n urma aplicarii unor impulsuri repetate, succesive si de durata. Contractiile tetanice sunt de doua tipuri: incomplete, n cazul aplicarii unor stimuli cu frecventa mai redusa, si complete, n cazul aplicarii unor stimuli cu frecventa mare. Manifestarile electrice constau n depolarizare si repolarizare la nivelul simpasei de tip placa motorie. Fenomenele bioelectrice se inregistreaza cu ajutorul electromiografelui. Manifestarile termice constau in eliberarea unei cantitati mari de caldura ( termogeneza ) . n conditii de activitate ( efort fizic ) ntr-un mediu rece, termogeneza creste prin cresterea tonusului muscular. Daca temperatura corpului nu poate fi mentinuta, apar frisoanele, care au drept consecinta producerea de caldura. Particularitatile contractiei musculare: -tonusul muscular repreyinta starea de permanenta de tensiune ( contractie usoara ) a muschilor in repaus. Mecanismul de producere si mentinere este neuroreflex; -forta musculara reprezinta tensiunea dezvoltata de muschi n timpul contractiei sale. Depinde de intensitatea stimulilor si de proprietatile morfofunctionale ale muschilor; -oboseala musculara se manifesta prin scaderea fortei musculare si a preciziei miscarilor, prin aparitia febrei musculare datorita acumularii acidului lactic n muschi. Totodata, scade cantitatea de ATP, PC si glucoza, iar descompunerea ATP este mult mai rapida decat sinteza acestuia. 3. Extensibilitatea este proprietatea muschiului de a se ntinde sub actiunea unei forte; 4. Elasticitatea este proprietatea muschiului de a reveni la forma initiala dupa ce forta care a actionat asupra sa a ncetat.