REFERAT BIOCHIMIE

“ ACIZII GRAŞII ”

ELEV: STRACHINA GABRIELA

GRUPA:1A
ANUL: I
 Introducere
Acizii graşi sunt substanţe organice, cu caracter slab acid, care intră în constituţia
majorităţii lipidelor. Împreună cu glicerolul, acizii graşi formează cele mai răspândite grăsimi
din natură; trigliceridele.Datorita faptului ca acizii grasii intra in constitutia lipidelor
(grasimilor) acestea determina deosebirile dintre proprietatile lipidelor in organism.
Acizii graşi prezenţi în organismul uman sunt linoleic , linolenic (esenţiali) şi acidul
arahidonic. Primii se numesc şi Vitamina B, iar prin transformarea lor se obţine acidul
arahidonic. Acest complex de trei acizi graşi polinesaturaţi se numeşte Vitamina F.
Acizii grasi polinesaturati sunt acizii organici cu rol foarte important in organism, dar
care nu pot fi produsi de catre acesta, ci sunt sintetizati numai de plante. În natură se cunosc
peste 300 de astfel de compuşi, care au fost identificaţi în microorganisme, plante, animale şi
om .
Substanţele reunite sub denumirea de acizi graşi, sunt monocarboxilice , alcătuite numai
din carbon (C), hidrogen (H) şi oxigen (O), posedând, ca orice acid organic, gruparea carboxil.
Numărul  atomilor de carbon este întotdeauna par. Cei mai mulţi acizi graşi sunt aciclici (au
catena carbonică lineară , avand in molecula un numar mare de atomi de carbon) şi
neramificaţi (acestia apar ramificaţi în microorganisme).
Acizii graşi reprezintă o parte importantă a unei diete sănătoase, fiind necesari
organismului deoarece ajută la transportul oxigenului, prin sânge, către toate zonele corpului,
contribuind şi la dezvoltarea şi întărirea ţesuturilor şi, deci, a organelor. Citiţi mai departe
despre structura chimică, tipurile şi rolul acizilor graşi.

Structura Acizilor Graşii

Structura moleculară a unui acid gras este sub formă liniară şi prezintă o "coadă"
alcătuită dintr-un lanţ de molecule de carbon şi hidrogen. Are caracter hidrofobic (nu se
combină cu moleculele de apă). În capăt este prezentă o moleculă de carbon care se leagă de
un atom oxigen printr-o legătură dublă şi printr-o legătură simplă de -OH (hidroxil).
Această parte este considerată hidrofilă, combinându-se cu moleculele de apă care sunt
principalii componenţi ai săpunului .
Acizii grasii sunt de doua felurii : SATURATII si NESATURATII .
Acizii graşi cu una sau mai multe duble legături sunt consideraţi a fi nesaturaţi. Aceştia
au catena lungă, fiind formaţi din 18 sau mai mulţi atomi de carbon, cu excepţia unor acizi
mononesaturaţi (miristioleic, palmitoleic) mai rar întâlniţi în natură, care au catena mai scurtă.
Dintre acizii graşi nesaturaţi, compuşii care posedă o singură dublă legătură, poartă numele de
acizi graşi mononesaturaţi, iar cei cu mai multe astfel de legături duble, se cheamă acizi graşi
polinesaturaţi. Cel mai cunoscut acid gras mononesaturat şi singurul care poate asigura
necesarul din hrană, este acidul oleic, prezent în cantităţi mai mari în uleiul de măsline, şi care
are formula:
CH3 - (CH2)7 – CH = CH - (CH2)7 – COOH

-1 -
 Acizii grasi nesaturati sunt mai fragili, mai fluizi, fiind sensibili la oxidare (adica
rancezesc in contact cu aerul). Ei constituie baza grasimilor de origine vegetala, sub forma de
uleiuri vegetale sunt cele din soia, floarea-soarelui, germeni de grau, porumb, samburi de
strugure, dar ii gasim in cantitate mare si in peste sau in carnea mamiferelor marine.
Acizii graşi polinesaturaţi, prezintă 2 sau mai multe duble legături (uneori 5 sau 6).
Luând ca exemplu acidul linolenic, acid gras cu 3 duble legături, prezent mai ales în uleiul de
in, acesta are formula şi simbolul:
CH3 - (CH2-CH=CH)3 - (CH2)7 - COOH

  Acizii graşi saturaţi nu prezintă duble legături. De aceea simbolul lor prezintă, pe
lângă numărul atomilor de carbon, cifra 0. aşa cum se poate observa mai jos:
Formula generală a acizilor graşi saturaţi este:
Cn - H2n - O2
Acizii grasi saturati sunt folositi de catre animale ca substante de rezerva si formeaza
grasimi tari, stabile putin reactive. Consumul abundent de acizi grasi saturati face sa creasca
nivelul corestelolului in sange.

Roluri şi proprietaţi ale Acizilor Graşii

Acizii graşi au un rol important în creşterea normală a vaselor de sânge (sporind
elasticitatea şi micşorând permeabilitatea vaselor) totodata preîntâmpinand formarea
depunerilor de colesterol în interiorul arterelor. Asigură sănătatea pielii, a părului şi un
oarecare grad de protecţie împotriva efectelor negative ale razelor X. Acidul linoleic
împiedică apariţia tumorilor , contribuie la dezvoltarea şi la bunăstarea generală o
organismului prin influenţarea activităţii glandulare şi capacitatea de disponibilizare a
calciului către celule. Combate afecţiunile cardiace. Ajută la scăderea greutăţii corporale prin
arderea grăsimilor saturate. Acizii arahidonic şi linoleic posedă proprietăţile de a forma
alătuiri de colesterol compuşi uşor solubili, grăbind transformarea în ficat a colesterolului în
acizi biliari şi contribuind astfel la eliminarea colesterolului din organism, de a stimula
eliminarea bilei şi peristaltismul intestinal (mişcare de contracţie - urmată de o relaxare
periodică - a musculaturii stomacului şi intestinului, care se propagă sub formă de unde şi face
ca alimentele să fie împinse de-a lungul tubului digestiv). Intensifică acţiunea lipotropă a
colinei şi stimulează sinteza acesteia. Absenţa acestora generează dermatie, prezenţa lor în
capacităţi insuficiente dereglează utilizarea celorlalti acizi din organism .

Surse şi importanţa Acizilor graşi

Sursa principală de acizi graşi sunt uleiurile vegetale nerafinate şi anume uleiul de
floarea-soarelui care conţine acid linoleic în procent de 68%, ulei de soia 59%, ulei de măsline
15%, nuci de cocos 65%, boabe de orez 1.3%, boabe de mazăre 2% şi untura de porc 9%. Alte
surse sunt germenii de grâu, seminţe de in, şofran, soia , alune, nuci, migdale, avocado.
Inamiciii Vitaminei F sunt grăsimile saturate, căldura şi oxigenul. Necesarul zilnic de
vitamina F este de 2 – 6 g adica 10 – 15 g ulei vegetal .
Grasimile din plantele oleaginoase, indiferent de familia botanica, au un continut ridicat
de acid oleic. De exemplu, in uleiul de masline, din totalul acizilor grasi, acidul oleic

-2 -
reprezinta 80%. Uleiurile din rozacee, graminee si alte familii contin 30 – 60 % acid oleic. Si
in grasimile animalelor terestre , acidul oleic se gaseste in proportie de 40 – 60 %. Grasimile
din lapte contin aproximativ 25 % acid palmitic si 35 – 45 % acid oleic.
Gliceridele, care sunt esteri ai acizilor grasi cu glicerina, au drept proprietate chimica
principala reactia de hidroliza. In urma acestei reactii chimice se reface structura glicerinei si
in cazul in care procesul are loc in mediu bazic se vor obtine sarurile acizilor grasi. Daca
hidroliza are loc in prezenta NaOH se obtin sarurile de sodiu ale acizilor grasi respectivi.
Aceste saruri sunt SAPUNURI. Sapunul de Na este solid, cel de potasiu este lichid si
ambele sunt solubile in apa.
Pentru organismul uman este foarte important raportul acizilor grasi polinesaturati
Omega 3 si Omega 6.
Omega 3 si Omega 6 au rol in prevenirea dermatitelor , a aterosclerozei, are rol
cardioprotector, reduce procesul de cancerizare, reduce tensiunea arteriala,  creste eficienta
chimioterapiei, reduce colesterolul , au proprietati antivirale, antifungice si antibacteriale,
previn oboseala, previn / amelioreaza diabetul. Acesti doi acizi grasi esentiali au rol important
in mentinerea structurii sanatoase a celulelor nervoase, respectiv in dezvoltarea normala a
creierului la copii, in sarcina si alaptare, in mentinerea echilibrului hormonal si altele .
Acizii grasi sunt componenti fundamentali ai multor categorii de grasimi, carora le
confera diferitele lor gusturi, aspecte si grade de fluiditate. Ei sunt acizi monocarboxilici, cu
catena normala (saturata sau nesaturata) si numar par de atomi de carbon (de la 4 la 30 atomi
de carbon). Exceptie fac cativa acizi ciclici si acidul izovalerianic.
Sinteza acizilor grasi este un proces foarte activ detinand un rol important in stocarea
rezervelor energetice ale organismului. Capacitatea organismului de a depozita glucoza sub
forma de glicogen este limitata, astfel incat glucoza care este peste nevoile imediate si nu
poate fi pastrata ca glicogen este converita in acizi grasi si depozitata ca trigliceride in toate
tesuturile, in mod preponderent in tesutul adipos. Proteinele alimentare, intr-o masura redusa,
furnizeaza si ele material pentru sinteza de acizi grasi.
De asemenea, prin arderea acizilor grasi se metabolizeaza cantitati mai mari de energie
decat acelea puse in libertate de oxidarea glucidelor, deoarece catenele hidrocarbonate din
moleculele de acizi grasi cuprind mai mult hidrogen decat glucoza.
Membrana celulelor din corp are rolul de permite nutrientilor sa hraneasca celulele si
de a favoriza eliminarea deseurilor celulare. Aceasta este alcatuita din acizi grasi esentiali care
o protejeaza de atacul radicalilor liberi. In conditiile in care membrana celulara este afectata ,
celule au de suferit si astfel pot aparea formatiunii cancerigene .
In afara de alimentele special imbogatite in urma procesului de fabricare cu acizi grasi Omega 3 exista
alimente care contin in mod natural acesti acizi grasi. Iata cateva exemple dintre aceste alimente:
Pesti bogati in grasimi - precum somon, hering, pastrav, ton, macrou si sardine sunt sanatosi
pentru organism, indiferent de varianta in care se consuma : proaspeti, congelati sau conservati . Acestia sunt
o sursa importanta de acizi grasi Omega 3 de origine animala, cu rol deosebit de important in mentinerea
sanatatii cardiace. Se recomanda astfel sa se consume peste, de doua-trei ori pe saptamana.
Seminte de in - sunt produsele care se bucura de cel mai mare continut de acizi esentiali Omega 3.
O singura lingura de seminte de in este suficienta pentru a acoperi nevoile zilnice in Omega 3 de origine
vegetala. Aceste seminte trebuie preparate pentru ca organismul nostru sa beneficieze de aceste pretioase
grasimi. Ele pot stimula sistemul imunitar, pot imbunatati functiile creierului, pot favoriza o piele sanatoasa si
pot ajuta la stabilizarea nivelului de colesterol sangvin.
-3 -
 Spirulina - cunoscuta si sub numele de alga albastru-verzuie, este un produs cu o bogatie
nutritionala deosebita si cu multiple proprietati terapeutice. Este o sursa importanta de acizi grasi Omega 3
(impreuna cu acizii grasi Omega 6 formeaza aproximativ 10 % din valoarea nutritionala) care joaca un rol
major in organism: ajuta la functionarea membranelor celulare, intervine in metabolismul colesterolului sau in
aporturile energetice.
Soia - Atat uleiul, cat si semintele din soia, sunt cunoscute pentru pentru rolul de antioxidanti
eficienti. Aceste alimente actioneaza benefic asupra organismului persoanelor care sufera de boli cardio-
vasculare sau depresie. Este de preferat sa se consume la fiecare masa soia impreuna cu legume si fructe
bogate in vitamina C (kiwi, citrice, ardei gras, broccoli, varza , etc..) pentru a favoriza absorbtia fierului si a
acizilor grasi omega 3.
Fasole - este o leguma plina de vitamine, caroten si fibre. Fasolea verde este considerata una dintre
legumele-simbol ale regimului de slabit, deoarece contine elementele necesare pentru functionarea unui
organism sanatos, fara a aduce un aport de grasimi nocive. Acizii grasi Omega 3 continuti in pastaile de fasole
contribuie la micsorarea colesterolului „rau”, impiedicand depunerea acestuia pe peretii vaselor de sange.
Nuci - Nucile sunt fructe uscate importante pentru calitatea lor nutritionala, deoarece
sunt bogate in lipide nesaturate si in acizii grasi Omega 3. De asemenea, nucile aduc un aport
important de magneziu, vitamina B6, vitamina E si fier. Doua lingurite de ulei de nuci sau
consumul a 3-4 nuci pe zi permit satisfacerea necesarului in Omega 3.

-4 -
Bibliografia

 Manual Biologie cl. a-XII-a, Editura All

 Manual chimie Cl. a - IX, X, XI - a, Editura Crepuscul

 Medicina pentru familie, Editura Medicală, Bucureşti

 Biblia vitaminelor de Earl Mindell, Editura Elit

 Almanah Chimie, martie 1998

 Chimia...un mister ? de Dan V. Balan

-5 -