Vitamina A

Vitaminele reprezinta o clasa de substante organice, de

origine, in general, exogena, cu structuri chimice foarte
variate.

Prin molecula lor, vitaminele nu pot elibera energie si

nici sintetiza marerial plastic,rolul lor primordial fiind cel
catalitic.

Sunt indispensabile pentru desfasurarea normala a

proceselor metabolice, generatoare de energie, si a celor
anabolice, fiind considerate biostimulatori exogeni,substante
active din aceeasi grupa cu enzimele si hormonii.

Vitaminele au fost clasificate in doua mari grupe:

liposolubile si hidrosolubile.

Vitaminele liposolubile sunt solubile in grasimi si

insolubile in apa, acestea gasindu-se in alimentele
grase.Excesul alimentar sau farmaceutic este depozitat in
lipidele tisulare si poate duce la fenomene de
hipervitaminoza toxica. In cazul carentelor alimentare,
semnele clinice de insuficienta vitaminica apar dupa o
perioada mai lunga de aport alimentar deficitar.

Reprezentantii vitaminelor liposolubile sunt: vitamina A

(Retinol), vitamina D(Calciferol), vitamine E(Tocoferol),
vitamina K (Fitochinona), vitamina F.

In 1913, Elmer McCollum, un biochimist de la

Universitatea Wisconsin si colega lui, Marguerite Davis, au
identificat un nutrient solubil in grasimi de lapte si ulei de
ficat de cod, pe care l-au numit "fat-man factor A". Munca lor
a confirmat-o pe cea a lui Thomas Osborne si Lafayette
Mendel, de la Yale, care au sugerat existenta unui nutrient
solubil in grasimi gasit in lapte, tot in 1913.

Izolata in 1933 si sintetizata in 1938, vitamina A,

denumita si vitamina antixeroftalmica sau axeroftol este din
punct de vedere chimic un alcool(retinol). Apartine fammiliei
de compusi chimici numita retinoizi.In timp cercetarile au
dovedit ca ea reprezinta un atioxidant de o reala valoare
pentru intarirea sanatatii.

Vitamina A se gaseste in natura sub doua forme:

vitamina A ca atare,numita si retinol(prezenta in alimentele
de origine animala) si provitamina A cunoscuta sub
denumirea de caroten, care se gaseste atat in produsele
animale cat si in cele vegetale. In alimente au fost
identificate cel putin zece varietati de provitamine(caroteni),
insa cel mai reprezentativ este Beta-Carotenul care ajunge in
organism prin aport alimentar si este transformat in ficat in
Vitamina A in functie de necesitati.

Numele de retinol a fost pus astfel ca referire la

participarea acestui compus in functiile de la nivelul retinei.

Surse naturale de vitamina A sunt untul, lactatele,

galbenusul de ou, ficatul,uleiul de peste.Totodata retinolul il
gasim in fructe si legume care contin carotenoide.

Carotenoizii sunt pigmenti care determina culorile

rosu,orange si galben din plante, fructe si
legume.Organismul poate converti anumiti membrii ai
familiei carotenoide in vitamina A, precum beta-carotenul,
alfa-carotenul si gama-carotenul.
 Vitamina antixeroftalmica este o beta-ionona cu o
catena laterala in care legaturile simple alterneaza cu cele
duble si se termina cu o functie de alcool primar.Prin
oxidarea functiei alcoolice, vitaminele trec in formele
aldehidice(retinal sau dehidroretinal) si acide (acid retinoic)
care mai pastreaza efecte vitaminice.

Din punct de vedere structural, vitamina A este un

derivat poliizoprenic. Ea este activa in organism sub 3 forme: retinol,
depozitat in ficat, de unde este eliberat in sange si transportat la nivel celular
unde este convertit, dupa necesitati, in alte 2 forme active: retinalul si acidul
retinoic.

Dupa cunostinetele actuale sub denumirea de vitamina A se grupeaza

derivatii beta-iononici, cu structura sau activitate biologica comparabila cu
cea a moleculei de baza care este transretinolul, sau retinolul, numit si
vitamina A1. Principalii compusi ai vitaminei A sunt:

-retinolul=vitamina A1 cu functie de alcool

-retinalul=vitamina A1 cu functie de aldehida

-acidul retinoic=vitamina A1 cu functie acida

-3 dehidroretinolul=vitamina A2

-retinil-fosfatul=vitamina A fosfat

-retinil-palmitol=vitamina A palmitat
 -retinil-beta glucuronidul= vitamina A acid beta-glucuronid

-11 cis retinal= 11 cis vitamina A

-trans beta-caroten= provitamina A

Multi izomeri geometrici ai retinolului,retinalului si

acidului retinoic poat aparea ca rezultat al configuratiei cis
sau trans al celor patru legaturi duble gasite in catena
laterala.

Izomerii cis sunt mai putin stabili si se pot converti usor

in configuratia trans.Unii dintre acestia sunt gasiti in stare
naturala si detin functii esentiale.

Izomerul 11-cis-retinal este cromoforul rodopsinei,

molecula fotoreceptoare vertebrata.

Rodopsina este formata prin legarea covalenta printr-o

baza Schiff a 11-cis -retinal de o proteina opsina(cu
bastonas, cu con albastra,rosie sau verde).

Procesul vederii se baseaza pe izomerizarea indusa de lumina

cromoforului din 11-cis in all-trans, rezultand o schimbare a fotoreceptorului
moleculei,astfel ca unul dintre primele semne ale deficientei de vitamina A
este orbirea de noapte si acuitatea vizuala scazuta.
 Retinolul (vitamina A1) si dehidroretinolul (vitamina A2) se gasesc ca
atare in alimentele animale care contin retinil esteri, prin a caror hidroliza se
obtin.

In timpul procesului de absorbtie din intestine, retinolul se esterifica

cu acizi grasi saturati si se incorporeaza in chilomicroni care trec in sange
pe cale limfatica. Retinolul se depoziteaza in ficat sub forma de esteri.
Esterii la randul lor pot fi hidrolizati, retinolul trecand in sange unde este
vehiculat de o proteina specifica spre tesuturile extrahepatice,unde se leaga
de proteine specifice celulare.

Retinolul are un rol deosebit in buna functionare a organelor vizuale,

carenta respectiva ducand la scaderea capacitatii de adaptare a ochilor la
lumina difuza,in cazuri mai grave putand aparea o ulcerare a mucoasei
oculare si chiar a corneei, fapt ce poate provoca opacizarea cristalinului si
orbirea. Obtinerea de retinol este recomandabil a se face din beta-
caroten.Aceasta optiune este justificata de toxicitatea redusa a acestei trofine
care, in plus, are proprietatea de a preveni instalarea unor forme de cancer,
precum si de a cobori nivelul colesterolului si de a reduce astfel riscul
afectiunilor cardiace.
 Totodata retinolul are rol in spermatogeneza, dezvoltarea placentei si a
embrionului, putand fi folosit si ca tratament pentru acnee in creme.

Beta-carotenul continut in fructe si legume este considerat ca fiind, de

fapt, pro-vitamina A. Continutul in caroten al alimentelor se exprima in mcg
sau in mg. El poate fi absorbit la nivel intestinal sau poate fi transformat la
nivelul enterocitelor, in retinal din care o parte se transforma in retinol si o
cantitate mica in acid retinoic. Sub actiunea unei enzime numita carotenaza,
la nivelul ficatului si intestinului subtire, carotenul se transforma in
retinol,fiind necesara 6mg de beta-caroten pentru a putea obtine 1 mg de
retinol. Acest randament scazut de transformare explica faptul ca actiunile ce
au loc in organism asupra unei parti din carotenul ingerat si supus
transformarii, metabolizarii, fac ca doua treimi din acesta sa fie eliminat prin
fecale (4 din 6 mg) si numai restul de o treime sa fie retinut in organism. Din
ceea ce se retine o jumatate este asimilata imediat drept retinol, iar cealalta
jumatate este pastrata sub forna de beta-caroten ca rezerva pentru asimilari
ulterioare, tot sub forma de retinol, in functie de necesitatile biologice ale
organismului respectiv.

Daca alimentatia este saraca in grasimi, se elimina o data cu fecalele

cca 90% din carotenul ingerat, randamentul absorbtiei respective fiind de 5-
6, uneori chiar de 10 ori mai mare, daca fructele si legumele se consuma
dupa fierbere, proces caruia, spere deosebire de retinol, carotenul ii rezista
fara sa suporte pierderi. Este recomandat ca vasele in care se ralizeaza
fierberea vegetalelor cu caroten sa nu fie oxidante, fabricate din fier sau
cupru, ci sa fie perfect emailate sau facute din sticla.

Beta-carotenul dispune de virtuti anticancerigene mai mari decat

retinolul.Datorita antioxidantilor pe care ii contine, carotenul face ca procsul
de inrautatire a starii de sanatate a ochilor sa fie redus cu o treime, precum si
procesul de instalare a diverselor afectiuni cardiace. Aceste efecte benefice
au fost determinate in cazul morcovilor, spanacului si verzei.

Spre deosebire de retinol, carotenul nu este sensibil la lumina, in

schimb este labil la uscaciune, motiv pentru care se impune pastrarea
gradului de umiditate in legume si fructe avut in perioada recoltarii.

Beta-carotenul este cel mai activ precursor al vitaminei A si in doze

mari nu este toxic,spre deosebire de aceasta.In cazul in care aportul excesiv
poate cauza o ingalbenire reversibila a pielii. El poate creste incidenta
aparitiei cancerului la plamani si la nivelul colonului daca este oferit izolat
fumatorilor.

Retinalul sau retinaldehida, este component al pigmentului vizual,

rodopsina, din celulele cu bastonase ale retinei si este responsabil de vederea
nocturna. Opsina, proteina din celulele cu conuri si bastonase se leaga
preferential la 11-cis-retinal. Absorbtia luminii modifica conformatia opsinei
si schimba izomerul 11-cis in all-trans retinal cu afinitate mica pentru
opsina. Aceasta reactie este pusa in legatura cu modificarile la nivelul
canalelor de calciu din membrana celulelor cu conuri. Astfel influxul ionilor
de calciu transmite un impuls nervos, permitand perceperea luminii de catre
creier.

Provitamina A poate fi descompusa pentru obtinerea de retinal.

Retinaldehida poate si redusa reversibil in retinol sau poate fi oxidata

ireversibil in acid retinoic. 11-cis-retinalul, all-trans si 9-cis-izomerii
acidului retinoic sunt cei mai activi metabolizatori retinoizi.

Eficacitatea acesteia impotriva imbatranirii pielii a fost indelung

studiata si demonstrata. Retinaldehida se transforma pe cale fiziologica in
vitamina A, in functie de necesitatile pielii, si are un efect de
antiimbatranire dublu. Actioneaza in profunzime, pentru restimularea
metabolismului celular si la suprafata, pentru o piele mai luminoasa.

beta-caroten + O2 2 retinal
retinal + NADPH+ H+ =>retinol + NADP+
retinol + NAD+ => retinal + NADH + H
retinal + NAD+ + H2O retinoic acid + NADH + H+
retinal + O2 + H2O retinoic acid + H2O2
 Multe din functiile non-vizuale ale vitaminei A sunt mediate de
acidul retinoic, care reguleaza infatisarea genelor prin activarea receptorilor
intracelulari ai acidului retinoic. Functiile non-vizuale ale vitaminei A sunt
esentiale in functiile imunologice, reproductive si dezvoltarii embrionare a
vertebratelor, cum este dovedit de cresterea insuficienta, susceptibilitatea la
infectii si defectele congenitale observate la populatiile care primesc cantitati
mai mici decat optim de vitamina A in dieta.
O forma a acidului retinoic, all-trans acid retinoic (ACTRA) este
utilizata in prezent drept chemoterapie pentru leucemie promielocitica acuta,
un subtip de leucemie mielogenoasa acuta. Aceasta se intampla deoarece
aceste celule transformate ale acestui subtip raspund de cele mai multe ori la
receptorul acidului retinoic. Mareste acuitatea vizuala pe timp de noapte,
imbunatateste vederea si ajuta in tratamentul multor boli de vedere,deoarece
permite formarea purpurei ochiului. Mareste rezistenta la infectiile
respiratorii si ajuta la functionarea normala a intregului sistem imunitar.
Mentine sanatatea straturilor superficiale ale tesuturilor si organelor interne
si contribuie la inlaturarea petelor pigmentare determinate de varsta.
Mentine procesul de crestere si consolidare a oaselor si starea de sanatate a
pielii, parului, dintilor si gingiilor. Este totodata si adjuvant in tratamentul
emfizemului si al hipertiroidismului.
Acidul retinoic are deci rol important in biosinteza glicoproteinelor, in
controlul exprimarii genelor, favorizeaza cresterea si diferentierea
tesuturilor, are rol in protectia pielii si mucoaselor din tubul digestiv,
aparatur respirator si tractul urogenital.
Cand se refera la dozele alimentare sau in stiinta nutritionala, retinolul
este de obicei, masurat in unitati internationale (U.I.). Acestea se refera la
activitatea biologica si este deci, unica pentru fiecare compus; 1 U.I. de
retinol este echivalentul a 300 de nanograme.
Necesarul zilnic de vitamina A este de 1800(1100-2500) U.I. la copii
si adolescenti; 5500 (5000-6000) U.I. la femeile mature, 6000 U.I. la femeile
insarcinate si 8000 U.I. la femeile care alapteaza. Necesarul de vitamina A
sporeste in perioada bolilor insotite de febra, nu depinde de cheltuielile de
energie ale organismului, dar depinde de greutate,varsta, stare fiziologica. Se
recomanda ca aportul de vitamina A sa fie asigurat in proportie de 50% din
produse de origine animala si 50% din produse de origine vegetala.
Se afirma ca la adultii sanatosi, in perioada vara-toamna, pot fi stocate
in ficat rezerve de caroten suficiente, ca surse de retinol, pentru unu sau
chiar doi ani, iar la copii si la tineri pentru numai 3 luni, motiv pentru care
acestia sunt mai sensibili la carentele in vitamina A. Acest neajuns se poate
preintampina sau remedia printr-un consum sporit de morcovi.
Pentru a fi eficient absorbita in traiectul digestiv,necesita si prezenta
mineralelor.Aceasta lucreaza mai bine in prezenta
calciului,magneziului,fosforului, seleniului si zincului.
In cazul persoanelor cu afectiuni hepatice, apare pericolul instalarii
hipoavitaminozei A, deoarece, in astfel de situatii, carotenul de rezerva nu
poate fi transformat in retinol.
Vitamina A -antixeroftalmica sau retinolul, are ca actiune principala
acomodarea vizuala la lumina.Intra in structura pigmentului retinian,
rodopsina, care se descompune la lumina, avand rol in vederea la lumina
slaba si chiar in distingerea culorilor.
Intervine in procesele de crestere osoasa, in formarea smaltului si a
dentinei, cand lipsa vitaminei intervine in perioada de odontogeneza, apar
defecte in formarea celor doua.
Rolurile majore ale vitaminei A se exercita la nivel ocular in
asigurarea perceptiei luminoase de la nivelul retinei si asigurarea integritatii
structurale si functionale a corneei.
Vitamina A(sub forma de retinal) e componenta pigmentilor
retiniei(rodopsina si iodopsina). In cazul deficitului de vitamina A scade
acuitatea vizuala in lumina crepusculara (hemeralopie sau orbul gainilor). Ea
este indispensabila pentru functionalitatea tesuturilor epiteliale
(cornee,piele,mucoasa respiratorie,digestiva).
La nivelul pielii si al mucoaselor deficitul de vitamina A determina
inlocuirea celulelor epiteliale normale cu celule care secreta keratina. Este
necesara pastrarea intacta a tesutului epitelial ca o bariera impotriva
infectiilor, fiind implicata si in mentinerea limfocitelor si celulelor T
sanatoase.
Vitamina A poate fi necesara la hematopoeza normala, deficienta
cauzand anormalitati in metabolismul fierului.
De asemenea, ea contribuie si la reglarea somnului si a tensiunii
arteriale, intervine in metabolismul proteinelor si sarurilor minerale
(indeosebi calciului, grasimilor si glucidelor).
Vitamina A este indicata in afectiuni precum fotofobie,
conjunctivita,cheratita, xeroftalmie, acnee, seboree, arsuri, ulcere,
furunculoza, calculoza renala, cistite, pielite si pielonefrite, diferite afectiuni
hepatice si biliare, arterioscleroza, hipertiroidism, hiperglicemie, colite si
enterocolite, ulcer gastric, tulburari premenstruale, tulburari de sarcina si
alaptare, etc.
La sinteza glicoproteinei este necesara vitamina A.In deficiente severe
ale acesteia, lipsa glicoproteinei poate duce la ulcere corneale sau lichefiere.
Vitamina intervine si in numeroase functii celulare, ca stimularea
ARN mesager, secretia de mucus, secretea lizozimului(lacrimal, salivar si
sudoripar) si stabilitatea membranelor celulare prin influentarea structurilor
lipido-protidice.
Pro-retinol A este unul din ingredientele minune anti-imbatranire.
Cercetatorii de la Universitatea de Medicina din Michigan au testat o crema
pe baza de retinol pe un grup de voluntari in varsta. Pe un brat s-a aplicat o
lotiune cu retinol, pe celalalt, o lotiune obisnuita. Specialistii au cotat
ridurile, asperitatile si gradul de severitate a imbatranirii pe o scara de la 0 la
9. La sfarsitul trialului, pielea bratului pe care s-a aplicat crema cu retinol
prezinta mai putine semne de imbatranire decat la inceput, iar calitatea pielii
celuilalt brat ramasese neschimbata. S-au analizat mostre din tesutul ambelor
brate si s-a constat ca retinolul a imbunatatit productia a 2 componente cheie
din piele: glicosaminoglicanul si procolagenul.
Vitamina A se comporta, ca un antagonist al tiroidei si ca frenator
folicular in sindromul dureros care preceda menstruatiile.
Administrarea de vitamina A este indicata in carenta corespunzatoare,
in caz d acnee, psoriazis sau ihtioza( boala cutanata cronica ce este
caracterizata printr-o piele groasa, uscata si aspra la pipait).
Vitamina A imbunatateste functiile celulelor albe din sange si
augmenteaza raspunsul anticorpilor la antigeni si la activitatea anti-virala.In
plus, acidul retinoic este necesar pentru a mentine structura normala si
functia tesuturilor epiteliale si a mucoaselor care se gasesc in plamani,
trahee, piele, cavitatea bucala si in tractul gastro-intestinal. Daca aceste
tesuturi sunt sanatoase si intacte, servesc ca prima linie de aparare pentru
sistemul imunitar, oferind o bariera d protectie pe care microorganismele ce
cauzeaza boli nu o pot patrunde.
Cu toate ca mecanismele prin care vitamina A promoveaza cresterea si
dezvoltarea celulelor nu sunt inca pe deplin intelese, se stie ca acidul retinoic
este necesar pentru sinteza multor glicoproteine care controleaza aderenta
celulara( capacitatea celulelor de a se atasa una de alta), cresterea si
diferentierea celulelor.
Unul din cele mai recente cercetari de varf in domeniul geneticii arata
rolul dat de vitamina A in realizarea legaturilor genetice.
Carenta de vitamina A poate duce la degenerarea nervilor olfactivi si a
celor acustici, scaderea rezistentei la infectii respiratorii si digestice,
faringite, bronsite, enterocolite, scaderea acuitatii vizuale indeosebi la
fumatori, diferite tulburari psihice, diminuare cresterii la copii, afectarea
glandelor sexuale si tulburari in functionarea aparatului urogenital,
ingrosarea si uscarea pielii, atrofie testiculara, uscaciune vaginala,
nervozitate si anxietate, insomnii, cefalee, hipertensiune arteriala, unghii
casante, par devitalizat si alopecie.
Deficienta este comuna in tarile in curs de dezvoltare, dar rareori
intalnita in tarile dezvoltate. Aproximativ 250 000 pana la 500 000 de copii
subnutriti din tarile in curs de dezvoltare orbesc in fiecare an din cauza
deficientei de vitamina A. Orbirea de noapte e unul din primele semne ale
ddeficientei. Afectiunile pot fi cauzate de deficiente cronice de absorbtie a
grasimilor si se intalnesc cel mai adesea la copiii sub 5 ani, din cauza
cantitatii insuficiente de vitamina a ingerata.
Un simptom general de avitaminoza A este cheratinizarea epiteliilor;
in primul rand la nivelul epidermei si apoi la nivelul unor mucoase: a
vaginului, a uterului. Cheratinizarea produsa la nivelul conjunctivei si
corneei poate duce la leziuni grave care sa antreneze chiar pierderea
vederii.Asemenea situatii au fost numite xeroftalmie si cheratomalacie.
Xeroftalmia reprezinta procesul de cheratinizarea celulelor epiteliale
din conjunctiva si cornee, asociata cu procese infectioase secundare;ochiul
este inflamat si purulent. Cand afectiunea progreseaza, se ajunge la
cheratomalacie, caracterizata de subtierea corneei, opacifierea si perforarea
ei.
Deficienta combate abilitatea de a combate infectiile. In tarile in care
copiii nu sunt imunizati, bolile infectioase precum pojarul, au rate de
mortalitate mai ridicate. Carenta poate creste riscul de a dezvolta infectii
respiratorii si diareice, scaderea gradului de crestere si dezvoltarea greoaie a
oaselor. Totodata lipsa fierului poate afecta aprotul vitaminei A.
Consumul excesiv de alcool distruge retinolul, desi un ficat solicita
poate fi mai susceptibil toxicitatii cu vitamina A.
Datorita prevalentei ridicate a deficientei vitaminei A, in societatile
bazate pe consumul de orez, se fac eforturi pentru a produce orez modificat
genetic, bogat in beta-carotene. Proiectul orezului auriu este unul dintre
acestea si este deja supus testelor.
Deoarece vitamina A este o vitamina solubila in grasimi, deficitul
acesteia poate fi cauzat de o dieta foarte saraca in grasimi si/sau prezenta
unor afectiuni medicale care provoaca o reducere a capacitatii de a absorbi
grasimile, cum ar fi deficitul de enzime pancreatice, boala Crohn, fibroza
chistica indepartarea chirurgicala a unei parti din stomac, boli de vezica
biliara si boli hepatice. Diareea cronica, cauzata de infectii gastro-intestinale
si/sau paraziti intestinali poate contribui la deficitul de vitamina.
Expunerea la anumite produse chimice toxice duce la defalcarea de
retinol de catre ficat.
Carenta de beta-caroten favorizeaza formarea radicalilor liberi ai
oxigenului si ai altoroxidanti puternici.
Simptomele intoxicatiei cu vitamina A sunt caderea parului, greata,
varsaturi, ingrosarea pielii, tulburari de vedere, eruptii cutanate, osteoporoza,
menstruatii neregulate, oboseala, dureri de cap si marirea ficatului.
Prea multa vitamina A poate fi daunatoare sau chiar fatala.
Organismul converteste forma dimerizata, caroten, in vitamina A pe masura
ce este necesara, deci niveluri inalte de caroten nu sunt toxice in comparatie
cu formele de ester. Ficatul anumitor animale, in special cele adaptate
mediului polar, contine de obicei cantitati de vitamina A care ar fi toxice
pentru oameni.
Carotenoidul beta-caroten a fost asociat cu o crestere in riscul
cancerului pulmonar cand a fost studiat intr-un test de prevenire a cancerului
pulmonar la barbatii fumatori.
Depasirea timp de peste 6 luni a dozelor zilnice poate duce la
hipervitaminoza.Aceasta se manifesta prin decalcifiere osoasa sau calcifieri
osoase anormale, uscarea pielii, mancarimi difuze tegumentare, rarirea
parului, dureri de cap, fisurarea buzelor, marimea in volum a ficatului si a
splinei, diaree, voma sau pierderea totala a poftei de mancare, scaderea
capacitatii de regenerare a sangelui.
Hipervitaminoza mai apare la diabetici, la cei cu insuficienta
tiroidiana si la cei cu valori ridicate ale grasimilor in sange.
Cheiloza este un semn initial des intalnit, urmat de uscaciunea
mucoasei nazale.
In stadii mai avansate apar: eritem, descuamarea pielii, alopecie,
unghii friabile, fatigabilitate, carotenodemiie (in special la nivelul plicilor
nazolabiale, frunte, axila, palme si plante), dureri osoase.
Antivitaminele sunt compusi organici naturali, cu actiune antagonist
vitaminelor, capabili s descompun unele vitamine, fie s le transforme in
complexe neabsorbabile, fie s interfereze cu utilizarea lor metabolic, care
produc efectele avitaminozelor respective.
Pentru vitamina A este cunoscut antivitamina A - lipooxidaza poate
oxida atat vitamina A, cat si carotenii producand peroxizi care nu numai c
nu au efect vitaminic, dar sunt si toxici; caracteristic acestei enzime este
faptul c prezint o activitate ridicat si la temperaturi sczute, putand
conduce la o diminuare a continutului de vitamine si din produsele congelate
sau pstrate prin congelare sau refrigerare.
Acizii grasi polinesaturati cu caroten pot distruge vitamina A in lipsa
antioxidantilor.
Asadar, vitamina A este "vitamina tineretii", previne aparitia
ridurilor si da sanatate celulelor. Este foarte importanta in prevenirea
cancerului si a bolilor de piele, fluidizeaza sangele si dizolva cheagurile,
intareste sistemul imunitar. In exces insa, poate deveni nociva .
 Bibliografie:
1. Biochimie Medicala Editie Revizuita 2009 - V. Atanasiu
2. http://www.sciencedirect.com/
3. http://emedicine.medscape.com/article/126104-overview
4. http://www.exrx.net/Nutrition/Antioxidants/VitaminA.html
5. http://lpi.oregonstate.edu/infocenter/vitamins/vitaminA/
6. http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/article/002400.htm
7. http://en.wikipedia.org/wiki/Vitamin_A
8. http://www.bioterapi.ro/compusi_bio/index_compusi_bio_vitamine.html
9. http://www.scribd.com/doc/25850967/Curs-VII-Necesar-Subst-Nutritive-
MG-III
10. http://www.scribd.com/doc/26091853/Vitaminele-Si-Rolul-Lor-%EF
%BF%BDn-Organismele-Vii
11. http://www.sfatmedical.ro/Diete_si_nutritie/Vitamine_si_minerale/
Vitamina_A/Excesul_de_vitamina_A
12. http://www.scribd.com/doc/30950906/PRINCIPIILE-NUTRITIEI-
UMANE-5
13. http://www.scribd.com/doc/40020072/Vitamins
14. http://www.sfatulmedicului.ro/arhiva_medicala/antivitaminele
15. http://www.srif.eu/fisiere/8994_YgNh_Dietoterapia%20deficientelor
%20vitaminice%20Hipovitaminoza%20A_ELENA%20LISA.pdf
16. http://www.upb-coloranti.go.ro/GeneratedItems/vitamine.pdf
17. http://ro.wikipedia.org/wiki/Retinol