Vitamina A

FRUNZA MADALINA
CLASA 10 C
COLEGIUL EMIL-RACOVITA
 Definitie

 Vitamina A este termenul dat unui grup de compuși organici lipofili și

nesaturați, care include: retinolul, retinalul, și câteva carotenoide care
acționează ca provitamine A
 Vitaminele A sunt cunoscute ca cele mai vechi produse vitaminice. Din
antichitate se cunoaşte faptul că ingestia de ficat este favorabilă vederii, şi mai
ales, vederii din timpul nopţii, remarcându-se că aceasta ar putea fi provocată
de deficienţe în dietă. Încă de acum 3500 de ani, în papirusul „Ebber”, era
semnalată hemeralopia. Corelaţia dintre capacitatea de a vedea la întuneric şi
activitatea vitaminei A a fost demonstrată experimental la şobolani. Mai târziu
s-a arătat că pigmenţii purpurei vizuale care reprezintă factorul esenţial pentru
vedere scotoptică sunt complecşi proteici ai vitaminei A.
 Clasificarea vitaminelor A

Vitaminele A se împart în trei mari clase:

 1. Vitamina A1: forma alcoolică - retinol1 sau axeroftol (R-
CH2-OH)
forma aldehidică – retinal1 sau retinen (R-CHO)
forma acidă – acid retinoic1 (R-COOH)
 2. Vitamina A2: forma alcoolică - retinol2 (R-CH2-OH)
forma aldehidică - retinal2 sau dehidroretinol (R-CHO)
forma acidă - acid retinoic2 (R-COOH)
 3. Vitamina A3: forma alcoolică (R-CH2-OH)
 Surse de vitamina A

 Animalele erbivore primesc carotenoizii odată cu hrana şi îi transformă în

retinol. Sursa de vitamina A pentru animalele carnivore o reprezintă
alimentaţia de origine animală. Pentru om, sursele de vitamine A exogene sunt
sub formă de provitamină A, sau vitamină A din hrana de origine animală.
 Vitamina A se găseşte mai ales sub formă de palmitat în intestin, limfă şi ficat,
şi sub formă liberă, ne-esterificată, în sânge. În mod normal, urina nu conţine
vitamină A1; aceasta poate apărea în urină numai în cazuri patologice.
 Cantitatea cea mai mare de vitamină A se găseşte în ţesutul adipos al ficatului
peştilor marini. De aici este extrasă şi este pusă în vânzare sub formă de untură
de peşte, sau ulei de peşte. Peştii iau vitaminele A din planctonul marin, care
reprezintă hrana lor de bază.
 Surse de vitamina A

De asemenea, ficatul
animalelor şi al păsărilor
conţine cantităţi apreciabile de
retinol.
Carnea, viscerele, gălbenuşul
de ou, produsele lactate conţin
vitamina A1 în cantităţi
variabile, care sunt mai mari
pe perioada verii şi mai mici
iarna.
Nu conţin vitamina A uleiurile
vegetale, untura, seul,
margarina si slanina.
 Carotenii

Carotenii sunt substanţe solubile în grăsimi şi solvenţi

organici şi insolubili în apă.
Datorită gradului înalt de nesaturare carotenoizii se
oxidează foarte uşor în prezenţa luminii şi în contact cu
aerul. Carotenii sunt tranformati de organism in
vitamina A. Carotenoizii se găsesc în aproape toate
legumele şi fructele. Cei mai importanti carotenoizi sunt
beta-carotenul, alfa-carotenul şi beta-criptoxantina.
 β-carotenul

 β-carotenul este cel mai important precursor al vitaminei A. El se găseşte în

cloroplaste împreună cu clorofila, sub formă de complecşi proteici
hidrosolubili, sau de picături lipidice.
 Prezenţa acestuia în frunze este mascată de către clorofilă. Toamna, după
degradarea clorofilei, frunzele îşi modifică culoarea în funcţie de conţinutul în
caroteni.
 O cantitate apreciabilă de β- caroten se găseşte în morcovi unde reprezintă
aproximativ 30% din totalul carotenoizilor, faţă de 1% α- caroten şi respectiv
0.1% γ-carotenului.
 β- Carotenul pur este o substanţă cristalină, galben-portocalie, insolubilă în
apă, solubilă în solvenţi organici, optic inactivă. Dintr-un amestec de metanol
şi benzen poate să cristalizeze sub formă de tablete violet închis, cu punct de
topire de 1840C.
 α- carotenul

α- carotenul se deosebeşte de β- caroten prin faptul că la una din

extremităţi prezintă un ciclu α- iononic şi este un compus optic
activ. De regulă, se găseşte în plante alături de β- caroten, deşi în
unele plante lipseşte (spanac, urzică, orz,etc.).
Poate să cristalizeze dintr-un amestec de metanol-benzen sub formă
de prisme arămii care prin uscare capătă o coloraţie roşie-închis,
violet.
Se dizolvă uşor în solvenţi organici, soluţiile având coloraţii
diferite în raport cu solventul. De asemenea se dizolvă uşor în
grăsimi, uleiuri şi este foarte greu solubil în alcool absolut.
Punctul de topire este de 188,50C, rezistă la încălzire dar este
foarte uşor distrus de acizi şi oxigen.
 γ- carotenul

 γ- carotenul conţine numai un singur ciclu β-iononic şi este

considerat
însoţitor permanent al β- carotenului din plante, unde se întâlneşte
în cantităţi extrem de mici. În unele cazuri, cum este frunza de
Cuscuta salina, γ- carotenul este
 Prezintă un sistem de cristalizare aciform formând mănuchiuri de
snopi, cu
punctul de topire la 1780C. Poate fi cristalizat dintr-un amestec de
carotenoizi cu ajutorul unui amestec de alcool şi sulfură de carbon.
 Rolul biologic al vitaminelor A

Vitamina A este:
1.factor de protecţie pentru întreaga ectodermă; structurile
normale ale ţesuturilor epiteliale: piele, cornee, mucoasele
implicate în digestieabsorbţie şi cele ale aparatului respirator şi
urogenital;
2.factor de creştere şi de reglare a osteoblastelor şi
osteoclastelor;
3.implicată în procese de protecţie moleculară şi în
mecanismul vederii ;
4.implicată într-o serie de metabolisme intermediare şi în
interacţiunile cu alte vitamine, hormoni, etc.
 Retinolul

 Retinolul, forma dietară a vitaminei A, este o vitamină solubilă în

grăsimi, antioxidantă, importantă în vedere și creșterea oaselor.
Aparține familiei de compuși chimici numită retinoizi. Retinolul
este ingerat într-o formă precursoare; sursele animale (lapte și ouă)
conțin retinil esteri, în timp ce plantele (morcovi, spanac) conțin
pro-vitamina A carotenoizi. Din hidroliza retinil esterilor rezultă
retinol, iar pro-vitamina A poate fi descompusă pentru producerea
de retinal
 Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Retinol
Biochimie Generala Vol3 Vitamine si Elemente
Minerale