VITAMINELE

 Definitie:vitaminele sunt substante organice cu GM

mica, active in doze reduse, fara valoare energetica
intrinseca,care ajung in orgs prin aport exogen,
biosinteza endogena a unor vitam.fiind insuficienta
pt a asigura promovarea cresterii, mentinerea vietii si
a capacitatii de reproducere.
 Unele vitamine se gasesc in alimente ca precursori
sau provitamine, in orgs uman realizandu-se
transformarea lor chimica in formele vitaminice
active.
Vitaminele

 Rolul global al vitaminelor este acela de

biocatalizatori ai proceselor de digestie, absorbtie,
metabolizare si inglobare a celorlalti nutrienti in
structurile organismului.
 Cand aportul alimentar este insuficient se instaleaza
carenta vitaminica.
 Solubilitatea reprezinta proprietatea vitaminelor care
le imprima caracteristicile ciclului biochimic, modul
de absorbtie, transport si depozitare, precum si caile
de eliminare din orgs.
Clasificare

Vitamine liposolubile(A,D,E,K)
Caracteristici generale:
-sunt solubile in grasimi si in solventii acestora;
-sursa alimentara de baza o reprezinta
alimentele grase;
-sunt absorbite din tubul digestiv in prezenta
bilei, in limfa si circula in curentul sanguin
legate de carausi proteici;
Clasificare

 Sunt depozitate in lipidele tisulare, mai ales la nivel

hepatic;
 Surplusul de aport prin dieta sau prin produse
farmaceutice ridica riscul aparitiei hipervitaminozei,
cu manifestari toxice datorate tezaurizarii excesive;
 Deficitul de aport duce la folosirea initiala a
rezervelor depozitate, iar semnele avitaminozei apar
tardiv
 Au actiune asemanatoare hormonilor, participand la
procesele anabolice din organism.
Clasificare

Vitaminele hidrosolubile (vitamina C,vitaminele din

grupul B)
Caracteristici generale :
• Sunt solubile in apa,pierzandu-se usor din alimente prin spalare
excesiva sau prin mentinere indelungata in apa,iar din
organism prin transpiratii patologice.
• Sunt absorbite usor din tubul digestiv in prezenta HCl din sucul
gastric,direct in sange unde circula liber
• Nu se depoziteaza in organism excesul fiind preluat de lichidele
extracelulare si eliminat prin urina.Semnele hipovitaminozei
apar rapid.
• Catalizeaza procesele eliberatoare de energie din proteine
glucide si lipide,fiind cofermenti ai enzimelor.
 Vitaminele hidrosolubile și liposolubile, caracteristici generale

Vitamine liposolubile Vitamine hidrosolubile

Absorbție mai întâi în vasele limfatice, apoi în direct în sânge

sânge

Transport legate de transportori proteici libere

Depozitare în celule, asociate lipidelor în compartimentele hidrice ale

organismului

Excreție redusă, tind să fie depozitate în Excesul se elimină renal

țesuturile bogate în grăsimi

Toxicitate probabil să fie atins nivelul toxic când Posibil să fie atins pragul toxic când se
se consumă suplimente vitaminice consumă suplimente vitaminice

Necesar săptămânal sau lunar zilnic, maxim la 3 zile

Vitamina A

-este prima vitamina liposolubila identificata si studiata.

-este activa in organism sub 3 forme: retinol, depozitat in ficat, de
unde este eliberat in sange si transportat la nivel celular unde
este convertit dupa necesitati in alte 2 forme active: retinal si
acid retinoic.
-retinolul (vitamina A1) si dehidroretinolul (vitamina A2) se gasesc
ca atare in alimente animale, dar in lumea vegetala sunt
raspanditi precursori vitaminici-carotenii, pigmenti ai vegetalelor
colorate.
- β-carotenul este cea mai activa forma a provitaminei A cu un
important rol antioxidant
Rolul vitaminei A
1. Functionarea analizatorului vizual:
- asigurarea integritatii structurale si functionale a corneei si
membranei conjunctivale
- transformarea energiei luminoase in impuls nervos la nivelul
retinei.
- -vitamina A (sub forma de retinal) e componenta a pigmentilor
retinieni (rodopsina si iodopsina).In cazul deficitului de vit A
scade acuitatea vizuala in lumina crepusculara (hemeralopie
sau orbul gainilor).
2. Diferentierea celulara- controleaza sinteza proteica si
diferentierea celulara, prevenind astfel cancerul
-este vitala pentru formarea si mentinerea integritatii tesutului
epitelial.
Rolul vitaminei A

-vitamina A este indispensabila pentru functionalitatea

tesuturilor epiteliale (cornee, piele, mucoasa
respiratorie, digestiva)
-la nivelul pielii si al mucoaselor deficitul de vit A
determina inloculirea celulelor epiteliale normale cu
celule care secreta cheratina- apare
hiperkeratinizare
3. Rol in cresterea oaselor si tesuturilor moi.
Rolul vitaminei A

4. Rol in reproducere: sustinerea functiei si maturarii sexuale

normale, vit A participa la exprimarea genica si are rol in
dezv.fetala
5. Rol antioxidant, β-carotenul protejeaza AND-ul de radicalii
liberi, prevenind astfel cancerul.
6. Imunitate: deficitul de vit A deprima imunitatea celulara si
umorala si determina scaderea rezistentei la infectii prin
modificarea epiteliilor si mucoaselor.
Surse alimentare de vitamina A

Retinolul se gaseste exclusiv in produse alimentare de

origine animala, iar carotenii se gasesc in special in
alimente de origine vegetala.
Surse alimentare de vit A preformata(retinol):
-ficat
-lapte
-branzeturi, unt
-galbenus
-peste
Surse alimentare de vitamina A

Surse alimentare de β caroteni:

- Spanac si alte legume cu frunze verzi
- Fructe portocalii ( caise, pepene galben, mango)
- Legume portocalii (morcov, dovleac, cartofi dulci)
Legumele si fructele galbene, portocalii, rosii si verzi
reprezinta surse importante de carotenoizi.
Prepararea termica favorizeaza absorbtia
carotenoizilor, facandu-i mai disponibili datorita
clivajului acestora.
Aportul optim de vitamina A

Unitatea de masura: RAE ( retinol activity equivalents)

1 µg retinol = 1 RAE = 12 µg β-caroten
Ratii zilnice de vitamina A recomandate:
Adulti: 900 µg RAE la barbati si 700 µg RAE la femei.
-femei care alapteaza 1300 µg RAE /zi si in sarcina 770 µg
RAE/zi.
Hipervitaminoza A: apare la >1300 µg RAE /zi si se manifesta prin
cefalee, varsaturi, dureri articulare, icter, caderea parului,
afectare hepatica si ciroza in final.
In sarcina, hipervitaminoza A prezinta risc teratogen.
Vitamina D

Cuprinde o serie de derivati sterolici cu rol major in

metabolismul fosfo-calcic.Cele mai importante din
punct de vedere nutritional sunt vitamina
D2(ergocalciferol) si vitamina D3(colecalciferol).

Vitamina D2

Este sintetizata prin iradierea cu radiatii ultraviolete a

ergosterolului din vegetale (ciuperci,drojdii).
Vitamina D

Vitamina D3

Se formeaza:- in piele,prin iradiarea cu radiatii

ultraviolete a 7-dehidrocolesterolului prezent in
sebum
-in intestinul subtire,din colesterol,sub
influenta unei hidrogenaze.

Daca organismul este expus indeajuns razelor de

soare, sinteza cutanata a vitaminei D3 este suficienta
nefiind necesar aportul de exogen.
Rolul vitaminei D

Cel mai important rol al vitaminei D este acela de a preveni

rahitismul si osteomalacia prin:
- facilitarea absorbtiei Ca din intestinul subtire,
- mentinerea nivelului optim al calcemiei si implicit asigurarea
unei cantitati suficiente de Ca si P pentru fixare la nivel osos.
Hipovitaminoza D apare:
- in conditiile expunerii insuficiente la radiatia ultravioleta,
- prin aportul alimentar insuficient
- in stari patologice care reduc absorbtia vitaminei sau scad
absorbtia ei renala
- in boli hepatice sau renale.
Hipovitaminoza D la copil
 La copil hipovitaminoza se concretizeaza prin rahitism,
caracterizat prin:
-modificari osoase caracteristice (oasele lungi se incurbeaza-
coxa vara,extremitatile distale ale antebratelor si gambelor se
ingroasa,apar deformari toracice-santul Harrison,matanii
costale,torace in carena si deformari craniene-aplatizare
occipitala, bosele frontale si parietale proemina asimetric,
fontanelele nu se inchid.)
-intarziere in crestere
-cotracturi musculare
-convulsii
-eruptie dentara intarziata
Hipovitaminoza D la copil

 Morfopatologic rahitismul se caracterizeaza prin

acumularea de tesut osteoid necalcificat.Lipsa
sarurilor de calciu duce la formarea trabeculelor de
os nou exclusiv din tesut osteoid.

 Examenul radiologic arata largirea cartilajelor

epifizare,calcificari neregulate,excavarea capetelor
diafizelor si franjurarea jonctiunilor cartilaginoase
(‘’dintii de pieptan’’)
Hipovitaminoza D la copil

 Examenul de laborator arata :

-scaderea calcemiei si fosforemiei
-scaderea citratului sanguin si ATPului in tesuturi
-cresterea fosfatazei alcaline care indica intensficarea
metabolismului osos in ambele sensuri
 Riscul hipovitaminozei este mai mare la:
-prematuri,
-nou-nascuti din mame cu carenta vitaminica,
-sugarii alimentati predominant cu lapte, care este sarac in vit D.
Hipovitaminoza D la adult

 Se manifesta prin scaderea mineralizarii osoase, acoperirea

trabeculelor cu tesut osteoid, intensificarea procesului de
fibroza, cresterea nr.de osteoblaste si reducerea
osteoclastelor. Boala se numeste osteomalacie si afecteaza
mai ales oasele lungi. Forta musculara scade, apar
pseudofracturi si deformari cifoscoliotice ale coloanei
vertebrale.
 Radiologic se evidentiaza calcificari inegale, osteoporoza,
turtirea vertebrelor, fisuri pe toata lungimea oaselor lungi.
 Examenul de laborator arata :
-reducerea calciului si fosforului in sange
-cresterea fosfatazei alcaline
-cresterea eliminarii fecale de calciu
Hipervitaminoza D

 Apare in conditiile supradozarii preparatelor vitaminice D.

 In aceste conditii se mobilizeaza Ca din oase, apare
hipercalcemie, creste calciuria si fosfaturia.
 Ca mobilizat se poate depune in tesuturi:
-la nivel renal (nefrolitiaza) si la nivelul vaselor de sange mari
(stenoza aortica).
 Clinic apar cefalee, greata, inapetenta, voma, diaree, poliurie,
polidipsie
Surse alimentare de vit D
 Vitamina D ca atare se gaseste in alimente de origine animala.
 Vitamina D sub forma de provitamina se gaseste in alimente de
origine animala si vegetala.
 Vitamina D preformata se gaseste in:
-ulei de peste
-unt
-lapte gras
-frisca
-galbenus de ou
-viscere
-sardele
-somon
Surse alimentare de vit D

 Concentratia vitaminei depinde de sezon (laptele

este mai bogat vara decat iarna) si de factori
biogeografici.
 Provitaminele se gasesc sub forma de fitosteroli in:
legume, in fructe, ciuperci, boabe de cacao, polen si
in uleiul germenilor de cerealiere.
Exista si surse alimentare animale de provitamine
D : moluste, ulei de peste, ficat, sardele, lapte, unt.
Necesarul zilnic de vitamina D

 Sugari, copii sub 7 ani-400 UI

 Copii >7 ani-100-200 UI
 Adolescenti, adulti tineri-100-200UI
 Adulti -100 UI
 Femei gravide -600 UI
 Femei care alapteaza-600-800UI
Vitamina E(tocoferol)

 Numele ei vine de la “tokos”=germinare

 Ea se sintetizeaza in frunzele verzi, de unde este transportata
sub forma libera in seminte si concentrata la nivelul
embrionului.
 Digestia si absorbtia tocoferolului se fac sub influenta lipazei
pancreatice si a sarurilor biliare si este dependenta de digestia
lipidelor.
 Absorbtia tocoferolilor este mai mare la femei decat la barbati.
 Din intestin tocoferolii sunt transportati sub forma de
chilomicroni in limfa si depozitati in ficat, rinichi, pancres, tesut
adipos, inima, splina si muschi.
Rolul vitaminei E

 Mentinerea integritatii structurale si functionale a aparatului

reproducator si de prevenire a sterilitatii.

 Rol antioxidant la nivel celular. Este f. important acest rol la

nivel pulmonar si la nivel eritrocitar.

 Rol trofic la nivel neuronal.

 Troficitatea si fortificarea peretilor vaselor capilare.

 Rol in cresterea imunitatii orgs prin protejarea leucocitelor.

Hipovitaminoza E

 Riscul hipovitaminozei E apare la prematuri si unii bolnavi

cronici.
 Prematuritatea creste riscul deficitului vitaminei E datorita:
-stocurilor reduse de tocoferoli la nastere;
-necesarului crescut de vitamina;
-malabsorbtiei intestinale;
 Consecintele hipovitaminozei E la sugari:
-ischemie retiniana=>orbire;
-anemie hemolitica prin hemoliza eritrocitara;
-leziuni pulmonare;
-risc crescut de hemoragii
Hipovitaminoza E la adulti

 Apare in:
 bolile care evolueaza cu steatoree si malabsorbtie
(ciroza hepatica, pancreatita cronica, atrezie biliara,
carcinom pancreatic) si conduce la anemie
secundara, distrofii neuronale si musculare.
 reducerea aportului de tocoferoli (consum excesiv de
produse rafinate, frigerea sau prajirea)
Surse alimentare de vitamina E

 Alimente de origine vegetala:

-uleiuri vegetale (germeni de cereale)
-fructele cu coaja tare neprajite (arahide, nuci, alune, migdale)
-polenurile
-faina si painea neagra si intermediara, leguminoasele uscate

 Alimentele de origine animala au continut redus de tocoferoli

(unt, branza grasa, oua, ficat).

 Alimente fortificate (faina si paste fainoase, margarina).

Ratii zilnice de vitamina E

 10-30μg/zi, in functie de urmatorii factori:

-lipidele din dieta (conc.mare de AGNS creste
necesarul tocoferolic);
-sexul (conc.mai mare la femei);
-varsta (necesar mai mare la prematuri fata de nn la
termen si mai mare la copii decat la adolescenti si
adulti);
-starea fiziologica (necesar mai mare la gravide si
femei care alapteaza);
-anotimp (necesar mai ridicat primavara).
Vitamina K

 Cuprinde 2 compusi naturali liposolubili:

-vitamina K1-fitochinona, sintetizata de plantele
verzi;
-vitamina K2-farnochinona, sintetizata de flora
saprofita din intestin.
 5 compusi sintetici, importanta biologica
menadiona-K3 produs hidrosolubil.
Vitamina K

 Vitamina K ingerata se absorbe prin mecanism activ

in jejun;
 Vitamina K produsa la nivel intestinal se absorbe
prin difuziune in ileon si colon;
 Absorbtia vit.K necesita prezenta sucului pancreatic
si a sarurilor biliare;
 Se concentreaza la nivel hepatic, in piele si muschi,
eliminandu-se prin urina si materii fecale.
Rolul vitaminei K

 Rol important in coagularea sangelui (vitamina

antihemoragica), intervenind in sinteza hepatica a unor factori
ai coagularii:
-factorul II-protrombina
-factorul VII-proconvertina
-factorul IX-Christmas
-factorul X-Stuart-Prower.
 Alte roluri: respiratia celulara, fosforilarea glucozei si
transformarea ei in glicogen, asigurarea functionalitatii
hepatice, sinteza proteica de la nivelul maduvei osoase
impreuna cu vit.D.
Deficitul de vitamina K
 Nou nascutul prezinta deficit deoarece vit K traverseaza greu
placenta, iar intestinul sau este steril in primele zile dupa
nastere deci nu exista nici productie endogena. Alimentatia
la san intarzie colonizarea intestinului cu flora saprofita
deoarece laptele matern este steril si are continut infim de
vit.K.

 Terapia medicamentoasa cu antibiotice reduce flora

intestinala saprofita si creeaza anorexie.

 Alte medicamente actioneaza competitiv cu vit K la nivel

hepatic, reducand sinteza fact.coagularii (anticoagulante
orale, salicilatii, exces de vit.A si E).
Deficitul de vitamina K

 Alimentatia parenterala timp indelungat.

 Alte stari patologice (obstructia biliara si bolile care

cuprind sindromul de malabsorbtie).

 Unele boli hepatice grave (ciroza si hepatita

cronica), diminua sinteza factorilor coagularii chiar
daca aportul de vit K este adecvat.
Necesar si surse alimentare de vit K

 Necesarul de vit K este de 2 mg/zi.

 Sursele alimentare:
-vegetale verzi, consumate proaspete;
-surse secundare: ficatul, carnea si branzeturile grase;
-foarte sarace in vit K: fructele si produsele cerealiere.