RICKETTSIOZE

Definiţie 
 boli ale omului şi animalelor (antropozoonoze) produse de  rickettsia 
 transmise prin vectori,, caracterizate printr-o evoluţie autolimitantă: cu  
 febră, 
 leziuni microvasculare difuze caracteristice 
 imunitate durabila, specifica. 

Etiologie 
 Rickettsiile/R fac parte din fam Rickettsiaceae care cuprinde genurile:
1. Rickettsia  
2. Ehrlichia

 R. sunt cocobacili mici Gram negativi, L =0,3- 2μ,

- eretele celular contine un peptidoglican asezat intre 2  membrane lipidice.  
- Sunt rezistente în med ext, la uscăciune şi temp scăzute. 
 Sunt bacterii cu habitat obligatoriu intracelular Sunt sensibile la : 
- Doxiciclina, Tetraciclină, Cloramfenicol,  
- Azitromicina,  
 Se cultivă pe : culturi de tesuturi vii, oul embrionat de gaina

Epidemiologie 
R-ozele sunt inf răspândite pe tot globul, dar inegal repartizate.  
Răspândirea geografică diferă după arealul rezervorului natural animal de infecţie şi al  vectorului specific
acestuia. 

Clasificarea rickettisozelor 
1. Grupul febrelor patate 
a. febra patata a muntilor Stancosi R. rickettsii 
b. febra butonoasa R. conorii (transmisa de capusa cainelui) 
c. tifosul de capusa Queensland R. australis 
d. tifosul de capusa din Asia de Nord. R. sibirica 
2. Grupul tifos 
a. tifosul epidemic R. prowazekii si boala Brill –Zinsser 
b. Tifosul murin R. typhi 
3. Grupul Ehrlichia

PATOGENIE
Intrarea R. in cel umana/celula fagocitara.→ in 3 pasi:
1. Atasarea (de receptorul celulei gazdei cu ajutorul proteinei Omp A)
2. internalizarea in fagozom 
3. Prin actiunea factorilor de virulenta R scapa de actiunea enzimelor lizozomale si sunt eliberate in
citosol 
4. In citosol R. se divide si este ferita de celulele prezentatoare de Ag (ce exprima moleculelor MHC
clasa II). 

1|
Factorii de virulenta ai R care se opun lizei lizozomale:  
- fosfolipaza A , 
- proteinele de suprafata, 
- hemolizina.

Dezvoltarea R. in celulele endoteliul vascular(arteriole, venule, capilare) →vasculita sistemica

→deteriorarea integritatii peretelui vasului→ pierderea de lichide in spatial extravascular  → edem cerebral,
meningoencefalita, miocardita, nefrita 
Nodulii inflamatori perivasculari stau la baza leziunilor trombotice,  hemoragice . 

Mecanismele de aparare ale gazdei→ 

- INF-γ, TNF-α eliberate de cel imune ale gazdei activeaza celulele infectate →are loc Fuziunea
lizozomului cu fagozomul →eliberarea de  enzime lizozomale→ liza si moartea R intracelulare.

Tifosul exantematic=Tifosul primar sau epidemic   

Definitie 
Boală inf-contagioasă, specific umană, det de R. prowazekii, transmisă prin intermediul păduchilor
umani de corp(corporis) caracterizată prin evoluţie autolimitantă:  
- febră, exantem, 
- manifestări de boală severă, 
- urmată de imunitate durabilă.

Rezervorul de infectie: → Este strict omul 

- calea de transmisie este prin Vector: păduchele uman. 
Contagiozitatea începe în ultimile 2 zile de incubaţie şi durează până la  intrarea în covalescenţă. 
Factorii favorizanţi:
o frigul,
o igiena personală precară, prezenţa păduchilor 
o aglomeratii de oameni ce convietuiesc in lipsuri de igiena, campusuri de  refugiati, cataclisme,
razboaie, dezastre naturale, foamete. 

Receptivitatea este gen. cu excepţia foştilor bolnavi de tifos.

Calea de patrundere: cutanată prin lez de grataj şi mucoasa-conjunctivală.

Patogenie 
 Păduchele uman care parazitează bolnavul cu rickettsiemie, suge sângele infectat, apoi face o
enterocolită severă si elimina prin dejecte R. 
 Păduchele infectat părăseşte bolnavul febril şi trece la o gazdă sănătoasă. 
 Prin dejectele sale păduchele răspândeşte R. pe suprafaţa tegumentelor şi lenjeriei noii gazde. 
 Păduchele înţeapă o noua gazda→ apar leziuni de grataj prin care  patrund R, aflate pe tegumente si
lenjerie→ infectarea se produce prin autoinoculare de R.

2|
Tabloul  clinic   
Incubaţia: 7-14 zile 
Prioada de invazie dureaza 3-4 zile: debut febril, frisoane, mialgii, cefalee, stare de rău general, febră în platou 
Perioada de stare: in a 5-a zi de la debut apare un exantem, iniţial pe trunchiul sup,  generalizare rapidă,
macule mici, stelate→ peteşii, febră persistentă. 
 afectare nervoasă: somnolenţă, delir, stare confuzională, dizartrie 
 sindrom cerebelos( necoordonarea mişcărilor fine, tremurături intenţionale, mers titubant), 
 Fenom. de trunchi cerebral(dispnee, polipnee, tulb de deglutiţie)

LCR clar/xantocrom, mononucleare, hematii 

 EEG traseu disritmic, de tip iritativ difuz 
 afectare circulatorie hipotensiune, colaps 
 afectare excretorie: hiperazotemie, oligurie,→ IRA 
 Perioada de declin survine spontan la 14 zile de la debut prin scăderea în lizis a febrei.
 Perioada de convalescenţă: fatigabilitate, anergie infecţioasă 
 Boala lasă imunitate specifică durabilă. 
 După zeci de ani sunt posibile recăderi(tifosul de recădere Brill-Zinsser) sau reinfecţii
Tifosul Brill Zinsser→apare dupa 10-50 ani de la episodul de T.primar, in conditii de  imunosupresie 
Clinic este o forma mai usoara de T.primar, 
 nu apare in epidemii, nu se transmite prin paduche. Dg serologic Ac IgG R. prowazekii ↑
 Tratament identic cu T primar

Diagnosticul pozitiv in tifosul epidemic

1. date epidemiologice →condiţii epidemice favorabile:
- parazitarea populaţiei cu păduchi, 
- igienă defectuasă, sărăcie, lipsa apei si săpunului,  
- în timp de războaie, migraţii de popoare, în timp de iarnă, prezenţa leziunilor de grataj, urme de
înţepături, prezenţa de ouă de paduchi pe firele de păr ale pacientului. 
2. date clinice:  
- febra persistentă + exantem peteşial + afectarea neurologică
3. date de laborator nespecifice:  
- leucocitoză +neutrofilie, VSH accelerat ,  
- Urinar: hematurie macroscopică, albuminurie dozabilă, 
- Biologic: hiperazotemie, perturbări electrolitice 

Diagnosticul de certitudine 
 izolarea R din sânge prin insamantare pe culturi de tesuturi sau oul embrionat de gaina, vizulalizare in
tesuturi cu coloratia Giemsa Gimenez
 serologice → folosit de rutina in practica 
1. RFC cu Ag rickettsian: titrul semnificativ 1/128, se repetă după 2  săptăpmâni.  
2. ELISA cu Agene specifice →Ac IgM= tifos de primoinfecţie/epidemic   Ac IgG= tifos de recădere
3. Imunofluorescenta indirecta,  
 PCR din sange, fragment de piele recoltata din leziune

Tratamentul
Este boală de gr. A 
- deci cu izolare, internare şi tratament obligatoriu in spital, deparazitarea pacientului.  

3|
Declarare nominală în 24 ore la INSP/DSP 

1. Trat. etiologic se aplică în orice suspiciune de tifos 

- de electie →doxiciclină 200mg oral/iv doza de atac apoi cate 100mg po/iv la 12  ore≥7 zile 
- alternativa: Cloramfenicol 500mg X4/zi po sau iv X 7 zile 
- copii: doxiciclina 2-4 mg/kg/zi po/iv divizat la 12ore( max 200mg/zi) (cura ≤ 21 zile doxiciclina este
digura la copii) 
- la gravide: azitromicina 1g/zi, in prima zi , apoi 500mg/zi X 2-4 zile

2. Tratament patogenic: corectarea dezechilibrelor HE şi acidobazic,  vitaminoterapie .  

- pt encefalită: manitol, dexametazonă iv  

3. Tratament igienodietetic: repaos la pat pe toata durata evoluţiei bolii.

Tratamentul si Profilaxie 
1. izolarea, tratamentul bolnavilor, dezinfecţie terminală 
2. dezinfecţia lenjeriei, hainelor, aşternuturilor cu insecticide remanente  Lindan, Malathion, în pulberi,
soluţii, săpun. 
3. supravegherea contacţilor, chimioprofilaxie cu antibiotice 5 zile
4. în epidemii vaccinarea populaţiei cu vaccin inactivat:  prima doza =1 ml sc, a doua doza dupa 4
saptamani,   rapel la 6 si 12 luni.

Febra butonoasa/ febra patata mediteraneana 

Etiologie
R.conorii 
Transmisa: vector → capusa cainelui 
Poarta intrare: R. patrund pe cale
- cutanata, 
- mucoasa conjunctivala 
Boala lasa imunitate durabila, specifica.  
Evolutie autolimitanta 
Incubatie 7 zile,  

Clinica 
 debut brusc: febra, frisoane, curbatura, 
 la locul intepaturii apare sancrul de inoculare=pata neagra este o papula rosu-violacee de 2-4mm +
adenopatie sensibila regionala
*vezi poze ppt

• Per stare:dupa 2 zile de febra apare exantemul generalizat +in palme si plante,  
• Exantem maculo-papulos, indurat=butonos, elementele sunt distantate  intre ele, febra persista, stare
confuzionala 

4|
Diagnosticul pozitiv
Reactii serologice ELISA, RFC  

Tratament
 tetraciclina 2g/zi 7 zile,  
 doxiciclina 100 mg la 12 ore, 7 zile 
 Fquinolone,  

Profilaxie
 evitarea extragerii capuselor din pielea cainilor parazitati,  folosirea de zgarde respingatoare,
dezinsectia cotetelor

*vezi poze ppt

5|