Boala Lyme /borelioza Lyme

Definitie 
= boala multisistemica produsa de infectia cu spirochetele Borrelia burgdorferi  si raspunsul imun al gazdei la
infectie.

Etiologie 
Genul Borrelia face parte din ordinul Spirochetae 
Genul B. cuprinde >20 specii→ Specia B.burgdorferi sensu lato  produce Boala Lyme 
B. Lyme este transmisa prin vector:  capusele din genul Ixodes infectate cu B. Ixodes scapularis( SUA,
Canada), Ixodes persulcatus ( Asia), Borreliile burgdorferi → Bacterii filamentoase, spiralate, mobile. cresc pe
mediul Barbour-Stoener -Kelly. 
Lungime= 20-30µm, latime=0.2-0,3 µm.  
Sunt sensibile la : Penicilină G, Cefalosporine g.III.  Eritromicină, Tetraciclină, Doxiciclină,

Electron-micro-fotografie Borreliile sunt bacterii filamentoase au flageli la extremitati→mobilitate 

flageli periplasmatici→ executa contorsiuni

Micrografie cu B.burgdorferi:  bacterii filamentoase, spiralate, mobile.

Electron- micrografie Borrelia burgdorferi 
Borrelia burgdorferi→ Examinare cu microscopul electronic cu scanare   

*vezi poze ppt

Specia Borrelia burgdorferi sensu lato cuprinde 3 subspecii care produc  diferite forme clinice de
B.Lyme 
1. B.b senu stricto→ predilectie pt articulatii→artrite 
2. B. afzelli→Eritem migrans(EM)  acrodermatita cronica atroficans (ACA) 
3. B.garinii→ EM,  
  →neurotropism→ meningoradiculita limfocitara, 
encefalita substantei albe, 
  sindr Bannwarth Triada: meningita limfocitara, nevrita craniana si
radiculonevrita,

Factorii de patogenitate la Bb   

 Lipoproteine (Osp) de pe suprafata externa→ rol in supravietuirea in gazda ( capusa, mamifere,
pasari).  
 Osp C rol in invazia pielii si producerea infectiei la mamifere.
 Lipoproteina VlsE(variable major protein-like sequence expressed) Variatia Ag a lipoproteine VlsE→
permite B.b. sa se sustraga  mecanismelor imune de aparare ale gazdei.  
 Proteinele "heat-shock"reactioneaza incrucisat cu proteinele umane→ declansarea manifestarilor
reumatologice articulare .
 B.burdorferi produce lipoproteine care stimuleaza tool-like  receptors de pe celulele mononucleare
sanguine→eliberarea de  citokine proinflamatorii . 

Epidemiologie 
Raspandirea este universala 

1|
Europa→ frecvente subspeciile: B. afzelii, B. garinii. 
SUA : B. burgdorferi sensu stricto 
 Incidenta in Europa si SUA este in crestere din 2010.  
 In Germania 111 cazuri/100.000 locuitori 
 cea mai frecventa infectie transmisa prin vector in SUA 
 In zona temperata: frecventa cea mai mare in perioada mai- septembrie -predomina formele
asimptomatice 

Sursa de infecţie: 
 căprioare, rozătoare mici,  
 animale domestice: câini, bovine, cai, capre→ inf asimptomatice. 
Transmiterea între animale şi de la animal la om se realizează prin VECTOR=  căpuşele ixodes 

Persoane cu profesii la risc:  

- agricultori, zootehnişti, îngrijitori de animale.

Transmiterea infectie la om, ciclul capusei in natura  

B.burdorferi sensu stricto este transmisa de capusa caprioarei Ixodes  scapularis.   
 Caprioara→ gazda primara pt capusa adulta→fara rol in transmiterea  directa a B. 
 Capusa adulta depune oua→larve→nimfe 
 Nimfele ajung si traiesc pe rozatoare(soareci,veverite care dezvolta inf.  asimptom cu borrelii) de
la care isi iau hrana/sange si se infecteaza cu  borrelii. 
 Nimfele infectate se ataseaza de pielea omului care se plimba prin iarba  inalta, tufisuri.  
 Nimfa tanara de Ixodes transmite infectia la om. 
 Nimfa are dimensiuni mici(pistrui),trece neobservata si ramane atasata  de piele 
 pentru transmiterea infectiei→ atasarea trebuie sa dureze 36-48 ore  
 nu toate căpușele sunt purtătoare de Borrelia, așadar nu toate  persoanele mușcate de o căpușă
vor dezvolta borrelioză.
*vezi poze ppt

Patogenie 
 Dupa ce nimfa isi ia pranzul sanguin elibereaza B. din glanda salivara in pielea gazdei umane. 
 Borrelia se multiplica local in piele . 
 dupa o incubatie de 3-32 zile apare o leziune circulara eritematoasa=eritem migrans, apoi spirocheta
disemineaza in corp. 
 In perioada diseminarii B. poate fi cultivata din sange, LCR. 
 Dupa cateva zile-saptamani se activeaza imunitatea mediata celular,  macrofagele stimulate →produc
citokine proinflamatorii TNF, IL-1. 
 Ac IgM incep sa cresca dupa 2 saptamani,  varf maxim intre 3-6 saptamani de la infectia initiala 
 Ac IgG cresc dupa 6-8 saptamani, varf maxim intre 4-6 luni. 
 la locurile infectiei sunt infiltrate cu limfocite si celule plasmatice, se produce o   vasculita a vaselor
mici. 
 la pacientul netratat B. burforferi sensu stricto poate supravietui ani in lichidul sinovial, SN, piele .

Tabloul clinic boala Lyme are 3 stadii  

1. Infectia precoce localizata Sau Eritemul migrans/ EM sau B. Lyme  primara   

2|
  Dupa o incubatie de 3zile -30 zile: la locul muscaturii apare o papula rosie , care in timp se extinde
centrifug, se mareste→ o placă rotund ovalară, cu o decolorare centrală → aspectul INELAR de ”semn
de  tras la țintă” 
 Dimensiunile EM= 3-70cm, in medie 15cm, 
 este nedureros, insotit de prurit, senzatie de arsura. 
 Manifestari generale sindrom pseudogripal: febră, astenie fizica,  cefalee, dureri articulare, dureri
musculare, limfadenopatii regionale . 
 Netratat, eritemul migrator dispare în câteva săptămâni.
 EM apare în 60-80% din cazuri, absența lui nu înseamnă întotdeauna  absența infecției 
 20-40% din indivizii muscati de capusa infectata, sunt infectati dar nu  prezinta EM. 
 
*vezi poze ppt

2. Boala diseminata precoce( boala Lyme secundara) 

a. afectare cutanata EM multiplu  
 Dupa 3-5 saptamani de la momentul muscaturii de capusa apar leziuni mici inelare 
satelite( disemiare precoce). = EM multiplu insotit de  
 Sindrom pseudo-gripal: stare de rau, astenie, mialgii, artralgii, dureri de tendoane,  osteoalgii ,
cefalee, adenopatie generalizata

b. Afectarea sistemului nervos 

 la 10-15% din pacientii infectati cu B.b, B.afzelii, B.garinii. 
 spirochetele invadeaza SN→ cefalee severa 
 Meningita : febra, cefalee, fotofobie, semne de iritatie meningeana , 
 LCR clar: pleocitoza cu limfocitoza 100%,  proteinorahie crescuta, glicorahie normala.  
 Paraliziile de nn cranieni insotesc meningita. 
 Mai frecvent paralizia Bell bilaterala( n. VII periferica).
 Infiltratia limfocitara a vaselor mici ale axonilor →  degenerescenta si nevrita periferica 
 Triada: meningita limfocitara, nevrita craniana si  radiculonevrita=sindromul Bannwarth

Meningita din boala Lyme precoce→aseptica

Caracteristicile LCR Valori in meningita Lyme Valorile normale LCR

Aspectul macroscopic Clar/ opalin Incolor , clar 
Reactia Pandy +/ ++ Negativa
Nr de celule Sute elemente/mm³, 100% Lf 0-3 elemnet/mm³ Lf
Frotiul colorat Gram Nu se vad germeni absent
Culturi bacteriene Necrescute la 48h steril
Proteinorahie 50-100mg/dl ↑ 15-40mg/dl
Glicorahie normala 50-70mg/dl
Clorurorahie normala 680-730 mg/dl 
Serologie Borrelia PCR ADN Borrelia  WB IgM, IgG pozitiv POZITIV 

3|
 Paralizie faciala periferica Bell de partea stanga: nu poate incretii fruntea de  partea paraliziei, nu
inchide ochiul, senzatie de ochi uscat, ii curg lacrimile,  disparitia santului nazofacial, coltul gurii coborat de
partea bolnava, in curge  saliva din gura, disparitia gustului, gura uscata

Paralizie faciala periferica Bell

Paralizie faciala periferica bilaterala in  boala Lyme

4|
 c. Afectarea cardiovasculara = cardita Lyme  
 5-8% dintre pacientii netratati pot dezvolta cardita Lyme
 apare in cateva saptamani de la debutul bolii, 
 boreliile infiltreaza direct miocardul→inflamatie limfocitara
 manifestarile cardiace :tulburari de ritm, defectele de  conducere( B. av).  
 EKG este obligatorie la pacientii cu boala Lyme simptomatica. 
 Bloc de gradul 1 este cel mai frecvent,  
 rar blocul gr 2 , blocul complet→ nu dureaza mai mult de 7 zile,  nu necesita amplasare de pacemaker. 
 Rarisim : miocardita cu I.cardiaca congestiva, pericardita

3. Boala Lyme tardiva( boala Lyme tertiara)   

 Apare la distanță de câteva luni - ani de la infecția inițială  cu B.burgdorferi. 
 la unii pacienti chiar in absenta semnelor infectiei precoce.  

a. manifestari articulare,musculoscheletale,
- la 60-80% din  pacientii netratati: artralgii migratorii, sau artrita franca  →tumefactia articulatiilor
mari/ ex genunchi. 
- Punctia articulara: lichidul articular→ leucocite 500-110.000/mm³  predomina PMN,  
- PCR lichid articular → detectare ADN Borrelia 
- Artrita raspunde la antibioterapie.

b. manifestari neurologice  
- B.burgdorferi sensu stricto invadeaza cortexul cerebral→ - encefalopatie subacuta( tulburari cognitive,
de somn, de vorbire).
- LCR: -proteinorahie crescuta 
-titru mare Ac IgG B. burgdorferi , lipsesc Ac IgM 
▪ PCR→ ADN B. burgdorferi 
- Neuropatii periferice→ parestezii, dureri radiculare.
- encefalomielita cronică progresivă→rară, f.gravă.  
- Simptomatologia se agraveaza progresiv, sau evolueaza in atacuri acute  alternand cu perioade de
remisiune. 
- Caracterizata : hemipareza, pierderea auzului, disfuncții sfincteriene,  convulsii, afectare cognitivă. 
- uneori→ parapareza spastică, tetrapareză.

Boala Lyme tardiva cronica→ acrodermatita cronica atrofica /ACA  

 apare dupa ani de la EM. → feţele dorsale mâini şi picioare, coate, genunchi.
 Iniţial tegumentele inflamate→ eritematoase, transpirate, edematiate,  dureroase. 
 Dupa ani edemul se remite, tegumentul →atrofic, foile de tigara  hiperpigmentat sau depigmentat.  
 Nervii periferici şi articulaţiile pot fi interesaţi în zona afectată.
 Mimeaza sclerodermia localizata, evolueaza cronic,  - in leziunea cutanata exista spirochete . 
 PCR →ADN Borrelia pozitiv in piele.

DIAGNOSTIC bolii Lyme   

 Diagn prezumtiv→criterii clinice si criterii epidemiologice,  confirmarea este serologică → evidențierea
Ac anti-B. burgdorferi în ser 

5|
  Se efectueaza 2 tipuri de teste: ELISA( test screening) și Western Blot→ pentru confirmare. 
 Limitele testelor serologice: la debutul bolii (în prima lună), titrul  Ac este redus și poate da rezultate
fals negative.
 Antibioticele administrate în primul stadiu al infecţiei pot supresa  producerea Ac şi pot da rezultate
fals negative. 
 Rezultatele fals positive: sifilis, leptospiroză, boli autoimune.   endocardita inf., viroze, intotdeauna
diagnosticul de laborator trebuie folosit pentru a  sprijini diagnosticul clinic, bazat pe semnele și
simptomele  specifice.

1. ELISA este test screening 

- foloseste drept Ag un sonicat de B.burgdorferi 
- Cand durata simptomatologiei <30 zile cercetam IgM si IgG
- Cand simptomatologia depaseste > 30 zile cautam doar IgG
- Se recolteaza 2 probe de ser la distanta de 2-4 saptamani
- Doar 60-70% din pacientii cu boala precoce prezinta o  crestere a titrului Ac. 
- La pacientii cu EM nu facem ELISA, pt ca aspectul clinic este  patognomonic si multi pacienti nu au
Ac in faza précoce
- un titru negativ in stadiul precoce NU exclude boala Lyme.
- in EM INITIEM tratament fara serologie 
.
2. Daca ELISA este incert sau pozitiv → Western blot→ detecteaza Ac anti  componentele poplipeptidice
specifice B .burdorferi.( Ac anti OspC, anti - antigenul flagelar) 
- Daca Wb este negativ se infirma boala Lyme 
- Daca Wb este pozitiv se confirma boala Lyme 

3. ELISA VIsE-C6 : Ac IgG directionati pt proteina VIsE – C6, regiune stabila.  

- Acesti Ac IgG apar precoce, au o sensibilitate si specificitate mai mare  comparativ cu IgG ELISA
conventionala.
- ELISA VIsE-C6 inlocuieste asocierea ELISA + Western blot.
- Indicatiile testelor serologice:
 suspiciune de boala precoce diseminata in absenta EM
 In suspiciunea de B Lyme tardiva → un titru IgG negativ infirma boala Lyme.

ALTE TESTE DE LABORATOR 

 B. burgdorferi se poate izola in culturi → greu pt ca in leziunea cutanata ,sange, lichidul articular, LCR
nr germenilor este scazut.  
 tehnici moleculare (PCR), 

TRATAMENT 
 boala Lyme se vindecă cu antibioterapie, dacă pacientul se  prezintă într-un stadiu precoce.  
 prognosticul celor tratați în faza de eritem  migrator este excelent.  
 Pacientii in stadii avansate diagnosticati tardiv au prognostic  rezervat. 
 stadiile tardive au o convalescență îndelungată, 
 Odata instalate deficitele neurologice, cognitive→nu se remit  sub antibioterapie, se cronicizeaza.

In forma precoce localizata = EM 

Doxiciclina 100 mg po la 12 ore X 14-21 zile de prima intentie  SAU 

6|
 - Amoxicilina 500mg po la 8 ore X 14-21 zile SAU
- Cefuroxim axetil 500 mg po la 12 ore X 14-21 zile 

Boala precoce diseminata/stadiul 2 (paralizie n.VII izolata,  multiple leziuni eritem migrans, sau cardita cu bloc
gr I):
Doxiciclina 100 mg po la 12 ore 14-21 zile

La pacientii cu meningita/alte tulburari neurologice,  cardita cu bloc grad mare : 

• Ceftriaxon 2g iv/zi X 14-28 zile SAU 
• Penicilina G 4 Mil U la 4 ore iv X 14-28 zile SAU
• Cefotaxim 2g iv la 8 ore 14-28 zile 

In boala tardiva cu artrita cronica : 

Doxiciclina 100mg po la 12 ore X 30 – 60 zile SAU 
- Amoxiciclina 500 mg la 8 ore X 28 zile 
- boala neurologica periferica Ceftriaxon 2g iv/zi 14- 28 zile

Profilaxia
- nu toate căpușele sunt purtătoare de sprirochete. 
• îndepărtându-le pe acestea cât mai curând cu putinţă. 
• nu se recomandă administrarea de antibiotic preventiv pentru orice muşcătură dacă căpuşa nu a fost
ataşată > 36 de ore. 
• capusa nefixata la piele nu transmite boala. 
• Daca capusa este marita prin continutul de sange si este de mult fixata riscul  de transmitere creste. 
• evitarea muşcăturii de căpuşe 
• Purtarea de pantaloni lungi culoare deschisa, cand se merge prin tufisuri,   iarba inalta, arbursti,
paduri. 
• Folosirea de spray-uri contra insectelor. 
• In zonele endemice se recomanda la intoarcerea din drumetii, persoana sa-si  examineze corpul,
hainele, bagajele, animalul de companie. 

Indepartarea capusei in primele 48 ore.  

1. Se extrage capusa cu o penseta fina, nu se striveste cu unghia,  
- dupa extractie pielea se spala cu apa si sapun, apoi se sterge cu alcool  medicinal - fixăm penseta
pe capul căpușei și cât mai aproape de piele posibil.
- Tragem cu atenție, dintr-o singură mișcare 
- Nu brusc și fără să smulgem sau să răsucim căpușa.
- nu trebuie să strivim corpul (vărsarea conținutului stomacal).
- Scopul e să extragem căpușa cu tot cu cleștii nu doar corpul .
APOI ADMINISTRAM 
2. Antibioprofilaxia 
- adult: o doza de doxiciclina 200mg in primele 72 ore de la muscatura .
- Copil peste 8 ani doxiciclina 4mg/kg/zi . Doza unica 
- Copil < 8 ani amoxicilina 50mg/kg/zi in 3 prize X 1 zi.

7|