Boala Lyme/borelioza Lyme

Definitie este o boala multisistemica produsa de infectia cu spirochetele

Borrelia burgdorferi si raspunsul imun al gazdei la infectie.
•Genul Borrelia face parte din ordinul Spirochetae
Genul B. cuprinde >20 specii→ Specia B.burgdorferi sensu lato produce Boala
Lyme
•B. Lyme este transmisa prin vector: capusele infectate din genul Ixodes
I. scapularis( SUA, Canada), I. persulcatus ( Asia), I. ricinus (Europa)
•Raspandire:
• Incidenta in Europa si SUA este in crestere din 2010.
•In Germania 111 cazuri/100.000 locuitori
•cea mai frecventa infectie transmisa prin vector in SUA
• In zona temperata: frecventa cea mai mare in perioada mai- septembrie.
 Etiologie
• Specia Borrelia burgdorferi sensu lato cuprinde 3 subspecii care produc diferite
forme clinice de B.Lyme datorita variatiei genomice

B.b senu stricto→ predilectie pt articulatii

B afzelli→Eritem migrans/EM, ACA( acodermatita cr atroficans)
B.garinii→ EM, neurotropism: meningoradiculita limfocitara, encefalita substantei
albe, sindr Bannwarth( radiculopatie dureroasa, neuropatie ,LCR pleocitoza
limfocitara)
• Raspandire →Europa frecvente sunt subspeciile: B. afzelii, B. garinii.
→ SUA :B. burgdorferi sensu stricto

Borreliile burgdorferi → Bacterii filamentoase, spiralate, mobile.

sunt spirochete microaerofile, cresc pe mediul Barbour-Stoener -Kelly.
Lungime= 20-30µm, latime=0.2-0,3 µm.

Sunt sensibile la :Penicilină G, Cef. gen III.

Eritromicină, Tetraciclină, Doxiciclină,
Electron-micro-fotografie Borreliile sunt bacterii filamentoase
au flageli la extremitati→mobilitate
flageli periplasmatici→ executa contorsiuni
Micrografie cu B.burgdorferi:
bacterii filamentoase, spiralate, mobile.
Electron- micrografie Borrelia burgdorferi
coloured scanning electron micrograph of the Borrelia
burgdorferi.
Bacterii spiralate
 factorii de patogenitate la Bb

• Lipoproteine (Osp) pe suprafata externa, rol in supravietuirea in

gazda→ capusa, mamifere, pasari.
• Osp C rol in invazia pielii si producerea infectiei la mamifere.
• Lipoproteina VlsE(variable major protein-like sequence expressed)
Variatia Ag VlsE→ permite B.b. sa se sustraga mecanismelor
imune de aparare ale gazdei.
• Proteinele "heat-shock"reactioneaza incrucisat cu proteinele
umane→ declansarea complicatiilor reumatologice articulare .
• B.burdorferi produce lipoproteine care stimuleaza tool-like
receptors de pe celulele mononucleare sanguine→eliberarea de
citokine proinflamatorii .

•
• Epidemiologie
-răspândire universală
-predomina formele asimptomatice
Sursa de infecţie:
căprioare, rozătoare mici,
animale domestice: câini, bovine, cai, capre→ inf asimptomatice.
Transmiterea între animale şi de la animal la om se realizează prin
căpuşele ixodes
Persoane cu profesii la risc:
agricultori, zootehnişti, îngrijitori de animale.
Transmiterea infectie la om, ciclul borreliei in natura

• B.burdorferi sensu stricto este transmisa de capusa caprioarei Ixodes

scapularis.
• Caprioara/alte mamifere mari sunt gazda primara pt capusa
adulta→fara rol in transmiterea directa a spirochetelor.
• Capusa adulta depune oua→larve→nimfe
• Nimfa tanara de Ixodes transmite infectia la om.
• Nimfele traiesc pe rozatoare(soareci, veverite care au infectii
asimptom.) de la care isi iau hrana/sange si se infecteaza cu borrelii.
• Nimfele infectate se ataseaza de pielea oamenilor care se plimba prin
iarba inalta, tufisuri.
• Nimfa are dimensiuni mici(pistrui),trece neobservata si ramane
atasata de piele
• pentru transmiterea infectiei→ atasarea=36-48 ore
Ixodes scapularis, capusa adulta a caprioarei
Ixodes ricinus in Europa
 Patogenie

• Dupa ce nimfa isi ia pranzul sanguin elibereaza B. din glanda salivara in pielea
gazdei umane.
• Borrelia se multiplica local in piele .
• dupa o incubatie de 3-32 zile apare o leziune circulara eritematoasa=eritem
migrans, apoi spirocheta disemineaza in corp.
• In perioada diseminarii B. poate fi cultivata din sange, LCR.
• Dupa cateva zile-saptamani se activeaza imunitatea mediata celular,
macrofagele stimulate →produc citokine proinflamatorii TNF, IL-1.
• In aceasta perioada apar Ac IgM si IgG.
• Ac IgM incep sa cresca dupa 2 saptamani, ating maximul intre 3-6 saptamani
dupa infectia initiala
• IgG cresc dupa 6-8 saptamani, cu varf maxim intre 4-6 luni.
• la locurile infectiei sunt infiltrate cu limfocite si celule plasmatice, se produce
o vasculita a vaselor mici.
• In ciuda acestor raspunsuri imune, la pacientul netratat B. burforferi sensu
stricto poate supravietui ani in lichidul sinovial, SN, piele .
Eritem local la locul muscaturii de capusa
Ixodes
Tabloul clinic boala Lyme are 3 stadii/ ca si in sifilis

1.Infectia localizata precoce (B. Lyme primara)= Eritemul migrans EM

•dupa 7 zile -cateva saptamani : apare o papula rosie la locul
muscaturii .
•Papula creste→ eritem rosu plat cu margini ridicate, pe masura ce
creste, centrul paleste.
• Dimensiunile EM= 3-70cm, in medie 15cm,
• este nedureros, insotit de prurit, arsura.
•Manifestari generale:  
febră, mialgii, artralgii ,
cefalee, limfadenopatie regionala
Eritem migrans
Eritem migrans
Eritem migrans
Eritem migrans
Eritem migrans
2. Boala diseminata precoce( boala Lyme secundara).

2a. Dupa 3-5 saptamani de la debutul EM apar leziuni mici inelare

satelite( disemiare precoce). = EM multiplu
Sindrom pseudo-viral: stare de rau, astenie, mialgii, artralgii, dureri de tendoane,
osteoalgii , cefalee, adenopatie generalizata

2b. Afectarea sistemului nervos

la 10-15% din pacientii infectati cu B.b, B.afzelii, B.garinii.
•  spirochetele invadeaza SN→ cefalee severa
•Meningita : redoare de ceafa , LCR  clar: pleocitoza cu limfocitoza 100%,
proteinorahie crescuta, glicorahie normala.
•Paralizii de nn cranieni insotesc meningita.
• Mai frecvent paralizia Bell bilaterala( n. VII periferica).
• Infiltratia limfocitara a vaselor mici ale axonilor → degenerescenta si nevrita
periferica
Triada: meningita limfocitara, nevrita craniana si radiculonevrita=sindromul
Bannwarth
Paralizie VII dreapta ,
- poza din dreapata→ paralizie VII bilaterala
2c. Afectarea cardiovasculara = cardita Lyme

• 5-8% dintre pacientii netratati pot dezvolta cardita Lyme

• apare in cateva saptamani de la debutul bolii,
• Spirochetele infiltreaza direct miocardul→inflamatie limfocitara
• manifestarile cardiace frecvente sunt defectele de conducere.
• EKG este obligatorie la pacientii cu boala Lyme simptomatica.
• Bloc de gradul 1 este cel mai frecvent,
• rar blocul gr 2 , blocul complet→ nu dureaza mai mult de 7 zile,
nu necesita amplasare de pacemaker.
• Rarisim : miocardita cu I.cardiaca congestiva
 3. Boala Lyme tardiva( boala Lyme tertiara)

• apare dupa luni-ani de la prima infectie/la unii pacienti chiar in

absenta semnelor infectiei precoce.

3 a. manifestari musculoscheletale la 60-8o% din pacientii

netratati: artralgii migratorii, sau artrita franca →tumefactia
articulatiilor mari/ ex genunchi.
Punctia articulara: lichidul articular→ leucocite 500-110.000/mm³
predomina PMN,
PCR lichid articular → detectare ADN Borrelia
• Artrita raspunde la antibioterapie.
Artrita Lyme de genunchi stang
3b. manifestari neurologice
• B.burgdorferi sensu stricto poate invada cortexul cerebral→
encefalopatie cronica( tulburari cognitive, de somn, de vorbire).
• LCR: -proteinorahie crescuta
-prezent titru mare Ac B. burgdorferi -IgG , lipsesc Ac IgM
▪ PCR→ ADN Borrelia
Neuropatii periferice→ parestezii, dureri radiculare.
4.Alte manifestari :
acrodermatita cronica atrofica /ACA apare dupa ani de la EM. frecvent
→ feţele dorsale mâini şi picioare.
Iniţial modificări tegumentare de culoare, transpiraţii şi edematierea
dureroasă. Dupa ani de zile edemul se remite, tegumentul devine
atrofic, hiperpigmentat sau depigmentat.
Nervii periferici şi articulaţiile pot fi interesaţi în zona afectată.
Mimeaza sclerodermia localizata, evolueaza cronic,
in leziune exista spirochete . PCR ADN Borrelia pozitiv in piele.
acrodermatita cronica atrofica in dinamica
DIAGNOSTIC
• B.burgdorferi se poate izola in culturi dar f.greu pt ca in
leziunea cutanata ,sange, lichidul articular, LCR nr germenilor este
scazut.
• Nu se recomanda culturi in practica.
• Diagnosticul prezumtiv: pe elemente epidemiologice :
• istoric de muscatura de capusa in zona endemica,
• si datele clinice
• Diagn se confirma pe ex. serologice
1.ELISA este test screening
foloseste drept Ag un sonicat de B.burgdorferi
detecteaza Ac- antispirochete IgM, IgG.
Testele serologice. ELISA este test screening

• Se recolteaza 2 probe de ser  la distanta de 2-4 saptamani

• Doar 60-70% din pacientii cu boala precoce prezinta o crestere a titrului Ac.
• DECI un titru negativ in stadiul precoce NU exclude boala Lyme.
• Cand durata simptomatologiei <30 zile cercetam IgM si IgG
• Cand simptomatologia depaseste > 30 zile cautam doar IgG
• La pacientii cu EM nu facem ELISA, pt ca aspectul clinic este patognomonic si multi
pacienti nu au Ac in faza precoce. Deci INITIEM tratament fara serologie .
• Titrurile IgM incep sa cresca dupa 2 saptamani, ating maximul intre 3-6 saptamani,
apoi scad in 2-3 luni.
• IgG cresc dupa 6-8 saptamani, cu varf maxim intre 4-6 luni.
• De obicei IgG persista toata viata.
• rezultate ELISA fals pozitive la pacientii cu :
sifilis, leptospiroza, malarie, endocardita bacteriana, viroze, boala de tes conjunctiv.
2. daca ELISA este incert sau pozitiv → Western blot→ detecteaza Ac anti
componentele poplipeptidice specifice B .burdorferi.( Ac anti OspC, anti
-antigenul flagelar)
WB pt IgM este pozitiv : cand avem 2 din 3 benzi
WB pt IgG este pozitiv : 5 din 10 benzi
Daca Wb este negativ se infirma bola Lyme

3. ELISA VIsE-C6 : Ac IgG directionati pt proteina VIsE – C6, regiune stabila.

•Acesti Ac IgG apar precoce, au o sensibilitate si specificitate mai mare
comparativ cu IgG ELISA conventionala.
•ELISA VIsE-C6 inlocuieste asocierea ELISA + Western blot.
•Indicatiile testelor serologice:
1. suspiciune de boala precoce in absenta EM
2. In suspiciunea de B Lyme tardiva ,
un titru IgG negativ infirma boala Lyme.
 TRATAMENT

In forma precoce localizata = EM

doxiciclina 100 mg po la 12 ore X 14-21 zile de prima intentie
SAU
•Amoxicilina 500mg po la 8 ore X 14-21 zile SAU
•Cefuroxim axetil 500 mg po la 12 ore X 14-21 zile
Boala precoce diseminata (paralizie n.VII izolata, multiple leziuni
eritem migrans, sau cardita cu bloc gr I):
doxiciclina 100 mg po la 12 ore 14-21 zile.( atentie reactia Jarich-
Herxheimer in primele 24 h de tratament)
TRATAMENT

• La pacientii cu meningita/alte tulburari neurologice, cardita cu bloc grad

mare :
• Ceftriaxon 2g iv/zi X 14-28 zile SAU
• Penicilina G 4 Mil U la 4 ore iv X 14-28 zile SAU
• Cefotaxim 2g iv la 8 ore 14-28 zile
4 In boala tardiva cu artrita cronica sau intermitenta :
- doxiciclina 100mg po la 12 ore X 30 – 60 zile SAU
• Amoxiciclina 500 mg la 8 ore X 28 zile
• boala neurologica periferica Ceftriaxon 2g iv/zi 14- 28 zile
Profilaxia
• in caz de muscatura de capusa
• inspectia locului : daca marimea capusei este f. mica( pistrui mic) este suspect,
capusele mai mari putin probabil raspunzatoare b L.
• capusa nefixata la piele nu transmite boala.
• Daca capusa este marita prin continutul de sange si este de mult fixata riscul de
transmitere creste.
• Purtarea de pantaloni lungi culoare deschisa, cand se merge prin tufisuri, iarba
inalta, arbursti, paduri. Folosirea de spray-uri contra insectelor.
• In zonele endemice se recomanda la intoarcerea din drumetii, persoana sa-si
examineze corpul, hainele, bagajele, animalul de companie.
• Indepartarea capusei inainte de fixare este cel mai bun mijloc de prevenire. Daca
s-a fixat sub 24 h riscul transmiterii este f mic.
• Se extrage capusa cu o penseta fina, nu se striveste cu unghia, dupa extractie
pielea se spala cu apa si sapun, apoi se sterge cu alcool medicinal
• .Antibioprofilaxia : adult o singura doza de doxiciclina 200mg in primele 72 ore de
la muscatura . Copil> 8ani doxiciclina 4mg/kg/zi Copil < 8 ani amoxicilina
50mg/kg/zi in 3 prize X1 zi.
Indepartarea capusei