MENINGITE SI

ENCEFALITE ACUTE
Conf. Univ. Dr. Simona Claudia CAMBREA
MENINGITE ACUTE
DEFINITIE

Meningitele acute sunt neuroinfectii severe

caracterizate de inflamatia lepto-meningelui si
modificari ale LCR, prin cauze variate:
virale
bacteriene
micotice
parazitare
 DEFINITII
Sindromul meningian coroborat cu examenul LCR survine in trei
ipostaze :
Meningita = inflamatia acuta a meningelor produsa de agenti
infectiosi (virusuri, bacterii, fungi, protozoare si metazoare) si
neinfectiosi (ag.fizici, chimici):
clinic prin simptome algice si de contractura musculara
biologic prin modificarea citochimica a LCR-ului in prezenta ag. etiologic
Reactia meningeana = modificari discrete citochimice ale LCR
(albuminorahie usoara, cateva zeci de celule/mmc, prezenta unor
hematii), cu absenta SDR clinic meningian.
In LCR nu se gasesc germenii bolii respective.
Este echivalentul unei usoare meningite secundare, aparand in cursul
diferitelor boli (tifos exantematic, febra tifoida, septicemii, etc.)
Meningism = sindrom clinic meningian (cefalee intensa, varsaturi,
redoare de ceafa, discret semn Kernig), dar cu LCR normal (usor
hipertensiv).
este determinat de actiunea unor toxine asupra meningelor,
provocand o congestie si o discreta inflamatie a acestora.
Ex.:gripa, pneumonia, scarlatina toxica, dizenteria toxica.
 SNC este protejat de structuri osoase, de LCR si de cele doua
nvelisuri meningiene:
leptomeningele (format din pia mater si arahnoida);
pahimeningele (dura mater)

ntre aceste doua structuri este spatiul subarahnoidian ocupat de

LCR:
elaborat prin filtrare la nivelul plexurilor coroide din ventriculii laterali si n
parte din ventriculii III si IV,
LCR circula unidirectional si este absorbit prin vilozitatile arahnoidiene ale
sinusurilor venoase (mai ales ale sinusului sagital superior), mentinndu-se la un
volum de 15-60 ml la copil si 120-140 ml la adult.

LCR de aspect normal:

clar ca apa de stanca, steril,
pH 7,29-7,30;
0-5 elemente/ mmc (limfocite),
densitate 1006-1009,
albuminorahie de 15-20 mg%, glicorahie de 40-60 mg% si clorurorahie de 700
mg%.
 Endoteliile capilarelor cerebrale, membrana arahnoida si
epiteliile plexurilor coroidiene constituie
bariera hemato-encefalica:
cu rol de aparare antiinfectioasa si antitoxica,
au loc procese de difuziune prin transport activ sau
liposolubilitate.
Permeabilizarea prin inflamatie permite patrunderea
microorganismelor patogene si constituirea edemului
cerebral cu hipertensiune intracraniana.
Capacitatea de aparare a spatiului subarahnoidian este
limitata de:
lipsa fagocitelor (neutrofile, mononucleare);
permeabilitate redusa pentru imunglobuline, complement;
cantitate scazuta de anticorpi monoclonali sintetizati in
situ de catre plasmocite sau migrati n LCR si parenchimul
cerebral.
PATOGENIE
Infectarea spatiului subarahnoidian se face prin diferite cai:

cale hematogena (bacteriemii arteriale sau tromboflebite

endocraniene);

cale limfatica (de la focare rino-sinuzale, mediastinale,

retrofaringiene, epidurale, s.a);

prin contiguitate de la focare infectioase de vecinatate

(otite, empieme. abcese, s.a);

prin traumatisme cu infectarea din exterior a spatiului

subarahnoidian (fisura de lama ciuruita etmoid), malformatii
(meningocel, spina bifida);

infectii iatrogene (post-punctional, neurochirurgical).

ETIOLOGIE
Virusuri Bacterii
Virusul coriomeningitei Neisseria meningitidis,
limfocitare, Streptococcus pneumoniae,
Mixovirusuri - v. gripale, Str. agalactiae,
Paramixovirusuri - v. Haemophilus influenzae
urlian, v.rujeolic, v.
paragripale, BGN: E.coli, Salmonella sp.,
Proteus sp.,
Enterovirusuri (Coxsackie,
ECHO, poliomielitice), Pseudomonas - aeruginosa,
Klebsiella pneumoniae,
V. herpetice,
Listeria monocytogenes,
Adenovirusuri,
Staphylococcus aureus, Staph.
Arbovirusuri, epidermidis,
Retrovirusuri HIV1, HIV2. Mycobacterium tuberculosis, M.
avium intracelulare, M.bovis,
Nocardia sp.
ETIOLOGIE

FUNGI PARAZITI
Candida spp.,
PROTOZOARE
Cryptococcus neoformans,
Aspergillus, Toxoplasma gondii,

Histoplasma capsulatum. Entamoeba histolytica,

Plasmodium.
SPIROCHETE
METAZOARE
Leptospira spp.,
Trichinella spiralis,
Borrelia burgdorferi (boala
Lyme); Cysticercus celulosae
Treponema pallidum;
Rickettsii, Chlamydii,
Mycoplasma;
 Meningitele primare sunt afectiuni patologice de sine
statatoare;

Meningitele secundare apar n cadrul altor entitati

patologice:
leptospiroza,
sepsis,
infectie urliana,
gripa,
TABLOU CLINIC
Sindrom infectios
febra instabila,
frisoane,
facies congestionat,
transpiratii,
bradicardie,
anorexie,
tulburari respiratorii,
herpes labial,
eruptii polimorfe,
alterarea severa si progresiva a starii generale;
TABLOU CLINIC
Sindromul meningian - are o componenta algica si simptome
obiective de contractura antalgica a coloanei vertebrale.
Manifestarile algice constau n:
cefalee intensa frontala sau difuza,
hiperestezie cutanata,
mialgii si fotofobie prin hipertensiune intracraniana.
Simptomele de contractura antalgica sunt importante pentru
diagnostic:
Intensa: pozitie n cocos de pusca; crampa cefei;
Latenta:
redoarea cefei este un simptom precoce si constant;
Semnul Kernig I (flexia membrelor inferioare la ridicarea n pozitie
seznda sau n pozitie culcata la ridicarea acestora la verticala);
Semnul Brudzinski (flexia membrelor inferioare odata cu flexia gtului
sau flexia unui membru inferior va fi imitata de cel opus;
pozitia seznda n trepied, cu membrele superioare sprijinite
posterior pentru a largi suprafata de sustinere a corpului.
CONTRACTURA INTENSA
TABLOU CLINIC

Sindromul neuropsihic include

paralizii de nervi cranienei (III, IV, VI, VII),
hemipareze,
convulsii (prin inflamatie si tromboze
vasculare cu ischemie secundara),
edem papilar si cerebral,
delir,
obnubilare pna la coma.
 ASPECTE PARTICULARE
La nou-nascuti simptomatologia clinica a meningitelor acute este
particulara:
febra este instabila (hiper - sau hipotermie),
apare un tipat continuu (encefalitic),
refuzul suptului,
iritabilitate, varsaturi si diaree,
tulburari respiratorii,
convulsii,
plafonarea privirii si bombarea fontanelei.
La vrstnici:
febra sau sindromul meningian pot lipsi,
apar constant tulburari ale starii de constienta:
Dezorientare;
Obnubilare;
tulburari de comportament;
Elementele de gravitate clinica

eruptiile purpurice,
tulburarile de deglutitie,
starea de coma (scor Glasgow < 8),
tensiune sistolica < 90mmHg,
polipnee >30/min,
asocierea unor decompensari functionale
viscerale:
cardiace,
respiratorii,
vasculare cerebrale,
diabet zaharat.
DIAGNOSTIC CLINIC

La adult: febra + cefalee + varsatura in jet +

fotofobie/diplopie 2 semen de iritatie meningiana
prezente PL;

La copil: febra + varsaturi in jet + convulsii/ coma

bombarea fontanelei anterioare/Semn Lessage
PL;
DIAGNOSTIC DE LABORATOR
Se bazeaza pe examenul citologic, bacteriologic si biochimic al
LCR obtinut prin punctionarea spatiului subarahnoidian la nivel
lombar, suboccipital si mai rar ventricular, n pozitie de decubit
lateral sau seznda.
Se folosesc ace speciale cu mandren si se respecta cu strictete
asepsia locala.
Se apreciaza aspectul si presiunea de scurgere a LCR obtinut,
numarul si tipul elementelor celulare si se efectueaza examene
bacteriologice si biochimice.
Prezenta unui sindrom meningian cu LCR nemodificat, normal,
caracterizeaza meningismul,
Celularitatea moderat crescuta n LCR defineste reactia
meningee ce nsoteste alte afectiuni infectioase - angine,
pneumonii, pielonefrite, s.a.
Pozitia sezand:
- pacientul este pozitionat pe pat sau scaun
cu mainile pe coapse sau incrucisate pe
piept sau spatar;
- capul pacientului este aplecat inainte;
- spatele este incovoiat in forma de arc
spate de pisica;
- asistenta medicala sta in fata pacientului
si apasa moderat capul acestuia in
regiunea occipitala (pentru a-si indoi
spatele) iar cu mana cealalta impinge
inapoi epigastrul, accentuand pozitia
dorita;
Pozitia decubit lateral:
- pacientul este pozitionat la marginea
patului ghemuit;
- genunchii sunt cat mai ridicati spre gura
si coapsele pe trunchi;
- capul pacientului este aplecat inainte;
- spatele incovoiat in forma de arc
pozitie embrionara;
- asistenta medicala ce sta in fata
pacientului fixeaza cu o mana coapsele,
iar cu cealalta ceafa acestuia (daca
pacientul este agitat vor participa
pentru mentinerea pozitiei doua
asistente medicale;
- copiii in timpul punctiei sunt tinuti in
brate, pe genunchii asistentei, fata in
fata sau intr-o parte;
- aceasta ii poate fixa cu o mana umerii
si ceafa iar cu cealalta va efectua o
presiune moderata asupra regiunii
epigastrice;
 Meningita Meningita Meningita Meningita Meningita
LCR
viral bacterian TBC fungic decapitat
Tensiune crescut/ crescut/
crescut crescut crescut
normal normal
Aspect clar/ opalescent/
clar/opalin tulbure clar
xantocrom clar
R. Pandy ++++ ++++ + ++(+)
Celule/mm3 zeci-sute mii/zeci mii 200-400 sute zeci/sute
Mononucleare % 70-95
90-100 90-100
0-10 (limfocite -
(polimorfe) (polimorfe)
adulte)
Polinucleare % variabil+
0 -10 90 - 100 5 - 30 0 - 10
limfocite
Vl nu da/nu da nu nu
Albumine intens intens
crescute crescute crescute
crescute crescute
Glucoza f. mult
normal mult sczut normal sczut
sczut
Cloruri normale sczute sczute normale normale
 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
meningismul / reactia meningiana;
diferite tipuri etiologice de meningite infectioase (virale,
bacteriene, micotice s.a.);
hemoragii subarahnoidiene sau cerebrale;
procese expansive sau supurative intracraniene (abcese,
anevrisme, tumori benigne sau maligne);
afectiuni de coloana vertebrala (artroze, spondiloze si
discopatii, morb Pott, fracturi, metastaze neoplazice);
nevralgii, migrene, insolatii;
infectii de vecinatate (torticolis antalgic n furuncul
antracoid sau flegmon al cefei, infectii ORL, s.a.);
encefalopatii hepatice, come toxice (metoclopramid,
stricnina, alcool, benzodiazepine-sindrom neuroleptic
malign).
MENINGITE ACUTE BACTERIENE
TRATAMENT
Tratamentul meningitelor bacteriene reprezinta o urgenta
maxima ce conditioneaza evolutia clinica si riscul letal, cu
anumite caracteristici n functie de etiologie.
Tratamentul antiedematos cerebral:
Manitol
Glucoza 10%
Cortizon (dexametazona 0,5 mg/kgc/zi, HHC 10mg/kgc/zi)
Tratamentul antialgic;
Tratamentul antitermic;
Tratamentul antiinflamator;
Pozitia in pat cu inclinarea capului in unghi de 30-45 grade;
Tratamentul convulsiilor: fenobarbital, diazepam;
Tratamentul etiologic;
Vitamine neurotrope;
MENINGITA MENINGOCOCICA
 DEFINITIE

Meningita meningococica este o boala infectioasa care

apare la toate vrstele, mai frecvent la copii (intre 6 luni
si 5 ani) fiind caracterizata de inflamatii acute supurate
ale meningelui si spatiilor subarahnoidiene.

Sepsisul cu meningococ se poate insoti de o eruptie

petesial purpurica.
ETIOLOGIE

Neisseria meningitidis (Meningococ) este un diplococ

gram negativ aerob, intra sau extracelular.

Dupa structura antigenica a capsulei polizaharidice,

meningococii se clasifica n 13 grupe (A,B,C,D,H,I,K) si 20
serotipuri- din care L, X, Y, W135, 29E sunt patogeni
numai la om.

Sunt foarte sensibili n mediul extern, ceea ce explica

procentul mic de izolari n culturi.
DATE DE PATOGENIE

Mecanismul patogenic este determinat de endotoxina

meningococica care activeaza sistemul complementului,
eliberarea de citokine, declanseaza CID si determina aparitia
formelor severe ale infectiei cu insuficiente multiorganice.

Meningococii disemineaza pe cale sanguina, limfatica si

perinervos, bacteriemia fiind favorizata de capsula rezistenta la
fagocitoza.

Deficitul de complement (C5-C9) si disfunctia properdinica

cresc riscul formelor invazive.
 EPIDEMIOLOGIE
Portajul naso-faringian este de 2-15%, iar n colectivitati sau n
regiunile endemice de 10-30%.
Serotipurile A si C produc epidemii.
n Africa, la sud de Sahara se produc mbolnaviri endemo-epidemice
(centura meningitica), cu 500-1000 cazuri la 100 000 locuitori.
Transmiterea aerogena se face de la sursele de infectie
- purtatorii sanatosi naso-faringieni
- bolnavi (contagiozitatea ncepe din ultimele 1-2 zile de
incubatie, pna la instituirea tratamentului).
Meningita meningococica apare mai frecvent iarna.
Este singura forma etiologica de meningita bacteriana
transmisibila interuman urgenta epidemiologica.
INCIDENTA BOLII MENINGOCOCICE
IN ROMANIA - 2014
REPARTITIA NUMARULUI DE
CAZURI PE JUDETE 2014
probabile, infirmate, confirmate
DISTRIBUTIA CAZURILOR PE
GRUPE DE VARSTA
RATA MORTALITATII SPECIFICE PE
GRUPE DE VARSTA, PRIN BOALA
MENINGOCOCICA
Grupa de varsta Rata mortalitatii
specifice (%ooo loc.)
sub 1 an 1.031

1-4 ani 0.241

5-9 ani 0.094

peste 65 ani 0.062

TABLOU CLINIC
Debutul clinic este brutal, cu febra si sindrom meningian,
disfagie, uneori coriza, herpes peribucal, convulsii si coma.

Sunt caracteristice eruptiile petesiale situate la extremitatile

membrelor sau generalizate, compuse din elemente de 4-10 mm
cu tendinta necrotica, fiind produse prin CID si nsotind formele
de meningococemie fulminanta (sindromul Waterhouse-
Friderichsen).

Semne neurologice de focar apar numai prin asocierea

sindromului encefalitic:
paralizii de nervi cranieni sau periferice,
agitatie psiho-motorie,
delir,
tipat encefalitic,
convulsii
coma.
 FORME CLINICE
Formele clinice severe septicemice se
asociaza cu soc infectios si letalitate de 10-25%.
Sindromul de meningococemie Waterhouse-
Friderichsen se caracterzeaza si prin LCR putin
modificat citologic, dar continnd cultura
pura de bacterii.
Meningita meningococica la sugari este atipica,
cu manifestari digestive si respiratorii,
convulsii, acidoza metabolica.
Meningita frusta ca si cea decapitata de
antibiotice sunt rare si diagnosticate numai prin
modificarile LCR.
MENINGOCOCCEMIE
Meningococcemie
 EVOLUTIE SI COMPLICATII

Evolutia spre vindecare se face la 80% din cazuri, iar

mortalitatea este de 1-10%.
Complicatiile sunt:
secundare cloazonarilor si diseminarilor bacteriene: abcese
cerebrale, colectii subdurale, piocefalie, tromboflebite
endocraniene, nevrite centrale si periferice;
mai rar de natura toxica- miocardite, nefrite, suprarenalite,
hepatite;

10% din cazuri ramn cu sechele:

surditate,
pareze sau paralizii diverse,
deficite neuropsihice, epilepsie.
 TRATAMENT

Terapie standard
Penicilina G 10-12 MU/zi la adult si 200.000 UI/zi la copil, timp
de 7 zile,
Ampicilina 12 g/zi la adult si 200-300 mg/kgc/zi la copil
Cefalosporina de generatia a III-a (Ceftriaxona 4 6 g/zi la adult
si 100 200 mg/kgc/zi la copil, sau Cefatoxim 8-12 g/zi, la
adult si 200-300 mg/kgc/zi la copil
Terapie alternativa
Cloramfenicol 3 g/zi la adult si 100 mg/kgc/zi la copil
Fluorochinolone (Ciprofloxacina 800-1200 mg/zi)
Meropenem 2 g la 8h/zi la adult si 40 mg/kgc/la 8h
PROFILAXIA
Profilaxia se poate face prin vaccinare, indicata la:
copiii peste vrsta de 6 luni,
la adulti,
exceptional la gravide expuse infectiei, sau la cei cu deficite ale
complementului.

Purtatorii nasofaringieni de meningococ si contactii bolnavilor

n faza de contagiune vor fi tratati pentru sterilizare cu:
rifampicina (600 mg/24 ore la adulti sau 5-10 mg/kgc la copii)
timp de 2 zile,
ciprofloxacina monodoza de 5oo mg,
gravidele cu Ceftriaxona 1 g i.m., /iv n doza unica.
MENINGITA PNEUMOCOCICA
 ETIOLOGIE
Meningita pneumococica frecventa la adult (13-17%),
are caracter recidivant si gravitate deosebita la
vrstnici si imunodeprimati.

Streptococcus pneumoniae - diplococ aerob, gram

pozitiv, lanceolat, cu capsula polizaharidica cu structura
antigenica ce diferentiaza 83 serotipuri, dintre care 18%
determina pneumonii cu bacteriemie.

Tulpinile de pneumococ sunt toxigene, invazive, cu

rezistenta n crestere la betalactamine (10-12% n
Romania).
EPIDEMIOLOGIE
Sursa de infectie strict umana este constituita din purtatori sanatosi si
de bolnavi acuti sau cronici.

Calea de transmitere este aerogena, directa sau indirecta, prin obiecte

contaminate.

Meningita pneumococica poate fi secundara altor infectii:

pneumonii,
otite,
otomastoidite,
sinuzite,
endocardite,
Receptivitatea este influentata de factori externi (frig, traume) sau
individuali (asplenie, hipogamaglobulinemie, mielom multiplu,
ciroze, diabet zaharat, fracturi bazale craniene, neoplazii, etilism
cronic).

16-20% din cazuri evolueaza letal.

TABLOU CLINIC
Clinica meningitei pneumococice se caracterizeaza prin debutul
brutal cu semne neuropsihice de focar, evolutie ulterioara cu
manifestari encefalitice si stare de coma n 2-3 zile.

Pot apare convulsii, stare toxica, iar n cazurile severe - LCR are
putine elemente celulare si numerosi pneumococi (cultura pura).

Formele clinice pot fi:

hipertoxice, cu deces n 1-2 zile,
recidivante n cazul fistulelor post-traumatice si
meningite otogene complicate cu tromboflebite endocraniene sau
abcese cerebrale necesitnd interventie operatorie.
 COMPLICATII
Abcesele cerebrale, ventriculitele si cloazonarile sunt
complicatii frecvente.
Producerea n exces a fibrinei favorizeaza blocajul
circulatiei LCR cu hipertensiune intracraniana, hidrocefalie
si hiperalbuminorahie sub acest nivel.
La sugari, prin constituirea de revarsate subdurale apar
convulsii, bombarea fontanelei anterioare si semne
neurologice de focar.
n 16% din cazuri se constituie sechele invalidante:
paralizii de nervi cranieni;
sindrom convulsivant;
miscari coreoatetozice;
arahnoidite cu retard psihomotor;

Letalitatea se mentine crescuta (20-40%).

TRATAMENT

Terapie standard
Penicilina G 20-24 MU/zi la adult si 500.000 UI/zi la
copil, timp de 10-14 zile,
Ampicilina 12 g/zi la adult si 200-400 mg/kgc/zi la copil
Cefalosporina de generatia a III-a (Ceftriaxona sau
Cefatoxim), 10-14 zile

Terapie alternativa
Meropenem 6 g/zi la adult si 120 mg/kgc/zi la copil
Vancomicina 30-40 mg//kg/zi
PROFILAXIA
Profilaxia se obtine prin vaccinul polivalent (Pneumo 23),
eficient n 60-80% din cazuri, n administrare monodoza.
Vaccinarea este indicata:
peste vrsta de 60 de ani,
la imunodeprimati ,
infectati HIV,
persoane institutionalizate (camine, aziluri, nchisori)
persoane cu boli cronice (cardio-vasculare, diabet, ciroze
hepatice).
Pentru tratarea starii de portaj se foloseste rifampicina 20
mg/kg corp, timp de 4 zile.
 MENINGITA CU
HAEMOPHYLUS INFLUENZAE
 ETIOLOGIE
Meningita cu H. influenzae este frecventa la sugar si copiii
sub 5 ani.

Evolutia este severa (mortalitate 3-6%) si se caracterizeaza

prin sindrom encefalitic si incidenta crescuta a
complicatiilor si sechelelor.

H. influenzae este un bacil pleiomorf, Gram negativ, imobil,

aerob si facultativ anaerob, cu patogenitate strict umana.

Antigenele polizaharidice ale capsulei diferentiaza 6

serotipuri, dintre care serotipul beste invaziv la copii,
batrni, sau pacienti cu fistule cerebro-meningo-faringiene.
 EPIDEMIOLOGIE
H. influenzae face parte din flora comensala oro-nazo-faringiana
umana. Tulpinile capsulate tip b produc infectii de cai respiratorii
superioare si inferioare, otite, conjunctivite si meningite.

Sursa de infectie umana este reprezentata de bolnavi sau

purtatori nazo-faringieni sanatosi (5-15% n colectivitatile de
copii).

Transmiterea aerogena, este directa sau indirecta, receptivitatea

fiind maxima la copilul mic si rara dupa 6 ani (imunizare prin
forme subclinice sau imunitate cu alti bacili Gram negativi).

Imunitatea apare de asemenea prin transfer materno-fetal de

anticorpi sau prin vaccinare.
 TABLOU CLINIC

Dupa o incubatie de 3-4 zile, debutul este insidios cu febra,

varsaturi si fenomene respiratorii.
Sindromul meningean se asociaza frecvent cu tulburari
digestive, respiratorii, eruptie eritematoasa, sindrom
enecefalitic, convulsii si coma.
Socul infectios si CID caracterizeaza formele fulminante.
Complicatii: tromboflebite cerebrale, colectii subdurale,
hidrocefalie.
Letalitatea este de 5-10%, iar sechelele neuro-psihice apar la
20-30% din cazuri.
Se remarca cresterea rezistentei bacteriene fata de
ampicilina (20-30%) si cloramfenicol.
 Meningoencefalita cu
Haemophylus influenzae

18.10.2012 29.11.2012
TRATAMENT

Terapie standard
Ampicilina 12 g/zi la adult si 300-400 mg/kg/zi la copil,
timp de 14 zile
Cefalosporina de generatia a III-a (Ceftriaxona sau
Cefatoxim)

Terapie alternativa
Cloramfenicol, 3 g/zi la adult, 100 mg/kg/zi la copil,
50 mg/kg/zi la nou nascut
Cefepime 6 g/zi la adult, 150 mg/kg/zi la copil
Meropenem, Fluorochinolone, Aztreonam
PROFILAXIE

Chimioprofilaxia contactilor sub 4 ani se face

cu:
rifampicina 10 mg/kg corp/zi sau 20 mg/zi la
adulti, timp de 4 zile, exceptnd gravidele.

pot fi utile si cefalosporinele administrate 5 zile.

 MENINGITA
LISTERIA MONOCYTOGENES
 ETIOLOGIE

Listeria monocytogenes afecteaza nou-nascutii (10%),

batrnii, persoane imunodeprimate prin colagenoze,
diabet zaharat, neoplasm, boli cronice hepatice sau
renale, infectie HIV, transplante de organe.
L. monocytogenes este un bacil Gram pozitiv mobil,
nesporulat, care elaboreaza o toxina necrozanta.
Listeriile pot supravietui n macrofage si n tubul
digestiv, iar n mediul exterior se gasesc n sol, praf, apa
si alimente.
Din cele 7 specii ale genului Listeria, numai Listeria
monocytogenes (cu serotipurile 1/2a, 1/2b, 4b) este
patogena la om.
 TABLOU CLINIC

Meningita listeriana neo-natala are caracter acut, cu

bacteriemie si meningo-encefalita.

Frecvent se asociaza simptome de trombencefalita cu

paralizii de nervi cranieni prin afectarea trunchiului
cerebral, peritonita acuta sau subacuta.

Meningita listeriana se poate croniciza sau se complica cu

manifestari neurologice.

Letalitatea este de 20-30%.

TRATAMENT

Terapie standard
Ampicilina sau
Penicilina

Terapie alternativa
Cefalosporina de generatia a III-a,
Vancomicina,
PROFILAXIE

Se recomanda prepararea termica corecta si igiena

alimentelor, evitndu-se la gravide anumite lactate
(brnzeturi proaspete).
MENINGITA STAFILOCOCICA
 Meningita stafilococica este frecvent secundara:
traumatismelor sau interventiilor neuro-chirurgicale (shunturi
si derivatii n hidrocefalie),
supuratii (otita supurata, otomastoidita, sinuzita),
abcesului cerebral, endocarditei, trombozelor de sinus
cavernos, s.a.

Infectia este favorizata de:

diabet,
insuficiente renale cronice,
alte infectii (pneumonii, osteomielite),
neoplazii,
consum de droguri
etilism cronic.
ETIOLOGIE
Stafilococii coci Gram pozitivi, aerobi sau facultativ
anaerobi, apartin familiei Micrococcaceae, genul
Staphylococcus, si pot fi:
stafilococi coagulazopozitivi (S. aureus)
stafilococi coagulazonegativi (S. epidermidis si S. saprofiticus).

Stafilococii patogeni poseda:

enzime (coagulaza, fibrinolizina, hialuronidaza, proteaze,
betalactamaza);
toxine (enterotoxine, leucocidina, a si b toxina, toxine
exfoliante cu actiune de superantigene ce determina TSS si
SSSS).
EPIDEMIOLOGIE

Stafilococii fac parte din flora saprofita (foliculii pilosi,

glandele sebacee, tractul intestinal).

Copiii (80%) si adultii sunt purtatori sanatosi nazali sau

faringieni.

Infectarea este aerogena sau prin contact direct si

indirect.
 TABLOU CLINIC - EVOLUTIE
Clinica
Sindromul infectios domina tabloul clinic, n asociere cu
sindromul encefalitic (modificari ale constientei, convulsii,
pareze, paralizii).
Formele clinice
sepsis (soc infectios asociat cu eruptii);
meningita stafilococica la pacientii cu shunturi ale LCR
(indusa de tulpini de spital rezistente la antibiotice);
forme secundare stafilocociei maligne a fetei si trombozei de
sinus cavernos;
Complicatii
Abcesele cerebrale complica evolutia severa a meningitelor
stafilococice.
Letalitatea ramne ridicata (15-70%).
TRATAMENT

Oxacilina 9-12 g/zi la adult si 200 mg/kgc/zi la

copil,
Vancomicina 30-40 mg/kg/zi,
Asocieri
Oxacilina + Rifampicina + Ceftriaxona;
Vancomicina + Rifampicina;
Rifampicina + Ciprofloxacina;
MENINGITE STREPTOCOCICE
 Streptococii betahemolitici grup B (Streptococcus
agalactiae) constituie o etiologie frecventa a meningitelor
la nou-nascuti si sugari, cu mortalitate de 12-27%.

15-40% din gravide sunt purtatoare vaginale si rectale de

streptococi grup B, ceea ce explica infectia copiilor la
vrste foarte mici.

La adulti, infectia apare n anumite conditii:

vrsta peste 60 de ani,
diabet zaharat,
alcoolism cronic,
boli cardiace, renale, hepatice,
neoplasme sau colagenoze.
TRATAMENT

Ampicilina
Penicilina,
Cefalosporine de generatia a III-a,
Vancomicina,
MENINGITE CU BACILI GRAM
NEGATIVI
 Aceste tipuri etiologice de meningite acute apar la
extremele de vrsta, n evolutia sepsisului, dupa
traumatisme sau operatii neuro-chirurgicale, la alcoolici,
asplenici, infectati HIV, pacienti cu neoplazii sau hemopatii,
s.a.
Bacilii gram negativi: E.coli, Proteus, Salmonella, Klebsiella,
Pseudomonas, Enterobacter, au sediu urinar sau intestinal,
diseminarea lor fiind favorizata si de parazitii digestivi.
Aspectul clinic este de meningoencefalita febrila, cu
sindrom de hipertensiune intracraniana si sindrom
encefalitic cu coma.
La vrstnici, simptomele clinice sunt atipice si se confunda
cu alte boli asociate (artroze, status post-traumatic,
encefalopatii, s.a.).
Complicatiile sunt frecvente (soc endotoxinic, pneumonii),
iar evolutia severa poate fi letala la 50% din cazuri.
MENINGITA TUBERCULOASA
 Produsa de Mycobacterium tuberculosis, meningita TBC este o
localizare secundara a miliarei prin diseminare hematogena,
sau prin deschiderea focarelor subependimale n spatiul
subarahnoidian.

Se produce o arahnoidita bazilara extinsa la chiasma optica si

nervii optici, asociata cu vasculite si infarctizari hemoragice,
iar prin afectarea arterei cerebrale mijlocii - hemiparaze sau
hemiplegii.

Se pot constitui epidurite, tuberculoame sau hidrocefalie.

Meningita produsa de micobacterii atipice (M. avium-

intracellulare) complica frecvent infectia HIV/SIDA.
TABLOU CLINIC
Simptomele clinice se instaleaza progresiv, cu:
simptome de impregnare bacilara (stari subfebrile,
transpiratii nocturne, astenie cu scadere ponderala,
inapetenta),
aspect neurologic de focar (paralizii de nervi cranieni,
pareze vezicale urinare,s.a)
manifestari encefalitice (iriabilitate si agitatie, sau
obnubilare si coma).
Localizari tuberculoase extrameningeiene se asociaza la
2/3 din pacienti.
Aspectul caracteristic al LCR permite diagnosticul, n
asociere cu examinarile radiologice, CT sau rezonanta
magnetica.
 EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

Prognosticul este determinat de vrsta, durata

infectiei si de constituirea simptomelor neurologice
de focar.

Evolutia este letala mai ales la batrni (60%) si copiii

sub 5 ani (20%), sau n infectii mai vechi de 2 luni de
zile.
TRATAMENT

Tratamentul se face cu asocieri zilnice de:

isoniazida (300 mg/zi); la copil 5-10 mg/kgc/zi,
rifampicina (600 mg/zi), la copil 10 mg/kgc/zi,
pirazinamida (15-30 mg/kgc/zi)
etambutol (5-25 mg/kg/zi) timp de 3 luni de zile,
Streptomicina 15 mg/kgc/zi, maxim 1g/zi;
corticoizi (4-8 saptamani),
vitamina B6,
simptomatice.

Ulterior se administreaza tratament anti-tuberculos 3/7 sau 2/7,

nca 9 luni de zile, n functie de evolutie.

Interventia neuro-chirurgicala de derivatie prin shunt este necesara

n caz de hidrocefalie.
HIDROCEFALIE
MENINGOENCEFALITA ACUTA TB
60
4 days 7 days 14 days 40 days 50 days
CSF Initially days
later later later later later
later
Color Turbid Opalescent Opalescent Opalescent Opalescent Clear Clear
Pandy ++++ +++ ++ ++ + - -
Cells/mmc 1000 400 200 240 68 80 15
PMN (%) 60 5 5 - - - -
Ly (%) 40 95 95 100 - 100 -
Albumin level 2.64 0.99 0.66 0.33 0.33 0.20 0.20
(g)
Glucose level 0.23 0.53 0.30 0.55 0.58 0.45 0.58
(g)
Chlorites level 6.42 6.54 6.42 6.42 6.42 7.25 7.10
(g)
MENINGITE ACUTE VIRALE
 Inflamatiile virale ale meningelor sunt caracterizate
clinic de febra si sindrom meningeal benign.
Viremia secundara unor infectii primare respiratorii,
digestive, tegumentare produce inflamatia
meningelui si a structurilor nvecinate.
Infectiile apar frecvent vara si toamna, la copii si
tineri, sau n focare familiale.
n tara noastra, meningitele sunt produse de
enterovirusuri (80%), v. urlian, v.gripale (A si B),
adenovirusurile, v. rujeolic, v. rubeolic, iar uneori
arbovirusurile, virusurile herpetice si HIV (5-10%).
Patogenie. Poarta de intrare a virusurilor poate fi
respiratorie, digestiva sau prin muscatura
rozatoarelor
DATE DE PATOGENIE

Modalitatile de infectare virala a SNC pot fi:

direct prin endoteliile capilarelor cerebrale;
prin epiteliile plexurilor coroidiene (v. urlian);
prin infectarea celulelor gliale;
pe calea nervilor olfactivi (virusuri herpetice,
togavirusuri);
pe calea nervilor periferici (virusurile poliomielitice,
virusul rabic).
 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
MENINGITE VIRALE
Diagnosticul diferential al meningitelor virale se face
cu:
alte meningite cu LCR clar: meningite bacteriene la
debut sau la finele tratamentului etiologic,
meningite leptospirotice, bruceloase, listeriene,
luetice, micoplasmatice, rickettsiene,
meningite fungice,
meningite secundare unor focare din vecinatate
(sinuzite, otite, mastoidite, abcese cerebrale),
carcinomatoze cerebrale.
CORIOMENINGITA
LIMFOCITARA BENIGNA
 ETIOLOGIE - EPIDEMIOLOGIE
Etiologia este reprezentata de virusul coriomeningitic
(Armstrong), din familia Arenaviridae.
Virusul de tip ARN, cu dimensiuni 110-130 nm are o
anvelopa ce provine din membrana celulei gazda.

Epidemiologie
Virusul coriomeningitei limfocitare benigne infecteaza
accidental omul, prin contactul cu dejectele rozatoarelor
(sobolani, soareci, hamsteri,s.a.), care constituie
principalul rezervor de virus, sau n conditii de laborator.
Incidenta acestei meningite a scazut n ultimele doua
decenii.
 TABLOU CLINIC

Dupa 1-3 saptamni de incubatie, debutul pseudogripal de

3-5 zile este urmat de o saptamna de remisie.

Perioada de stare se manifesta cu cefalee intensa, fotofobie,

mialgii si uneori cu mio-pericardite, artrite si orhite asociate.

Evolutia favorabila este marcata de vindecare clinica dupa 2-

3 saptamni.

Infectia la gravide determina embriopatii sau moarte fetala .

TRATAMENT

Tratamentul este patogenic, ca si n meningitele

bacteriene.

Nu exista tratament etiologic.

MENINGITE CU ENTEROVIRUSURI
ETIOLOGIE
Enterovirusurile sunt implicate frecvent n etiologia
meningitelor virale.

Enterovirusurile determina 80% din meningitele virale la

copii, cu aspect de izbucniri epidemice n colectivitati de
copii si tineri.

Cele mai des izolate de la pacienti sunt serotipurile:

ECHO 5, 7, 9, 11;
Coxsackie B 5, 4, 3, 1;
Coxsackie A 9;
EPIDEMIOLOGIE
Transmiterea infectiei enterovirale este fecal-orala
interumana.

n zonele temperate, vara apar frecvent epidemii

enterovirale, iar n cele tropicale infectiile apar n tot
cursul anului.

Incidenta crescuta a acestei etiologii a meningitelor la

copii scade dupa vrsta de 7 ani la 1/3 din cazurile
nregistrate.

Patogenic se produce viremie cu afectarea meningelui,

favorizata si de traumatisme.
 TABLOU CLINIC
Nou-nascutii prezinta:
febra, varsaturi,
eruptii,
simptome respiratorii,
bombarea fontanelei anterioare
uneori meningo-encefalita severa (cu morbiditate de 74% si mortalitate de
10%),
enterite necrozante,
miocardite si hepatite necrotice prin lipsa anticorpilor.

Dupa 2 saptamni de viata, simptomele clinice sunt mai putin severe-

febra bifazica si sindrom meningian (cu redoare de ceafa la 50% din
cazuri).

Tabloul clinic este particularizat de simptomele altor infectii

enterovirale: tuse, eruptii, conjunctivite, mio-pericardite, herpangina,
pleurodinie, manifestari ale bolii gura- mna-picior.
TRATAMENT

Nu exista tratament etiologic specific.

n formele severe se administreaza corticoterapie.

MENINGITA URLIANA
 Determinarea meningeana este frecventa la sexul masculin si la
vrstele de 5-9 ani.

Sub vrsta de 1 an, copiii sunt protejati de anticorpii materni

transmisi transplacentar.

Meningita urliana afecteaza 10-30% din persoanele neimunizate,

n 40-50% din cazuri n absenta afectarilor glandulare.

Meningitele urliene pot apare: la 5 zile dupa determinarea

parotidiana clasica, ca prima sau ca unica manifestare a infectiei
urliene.
TABLOU CLINIC
Clinica meningitei urliene este comuna celorlalte meningite
virale.

Evolutia subclinica are simptomatogie saraca:

febra (72-96 ore);
Cefalee;
Varsaturi;
Tumefactia glandei parotide n 50% din cazuri.

Evolutia de 7-10 zile este favorabila, cu vindecare.

Complicatiiile apar rar si constau n:

polinevrite, poliradiculite, mielite,
paralizii ale nervilor cranieni,
sindrom Guillain-Barr sau encefalite.
TRATAMENT
Tratamentul este simptomatic, iar n formele mai zgomotoase
sau complicate ale adolescentului si adultului este necesara
corticoterapie de 7-10 zile.

Profilaxia activa se obtine prin vaccinare.

Vaccinurile combinate-antirujeolic, antirubeolic si antiurlian sunt
preparate cu tulpini vii atenuate cultivate n culturi celulare.
Sunt vaccinati copiii cu vrste de peste 12-15 luni, cu rapel la 4 -7
ani.
Seroconversia se produce la 95-99% din cazuri.
MENINGITA CU VIRUSURI
HERPETICE
ETIOLOGIE

Etiologie - 0,5-3% din meningitele virale sunt produse de

virusuri herpetice (v. herpes simplex 1,2).

Tipul 2 de virus herpes simplex este agent etiologic al

herpesului genital si al meningitelor.
TABLOU CLINIC
n infectia herpetica a nou-nascutului, dobandita (13-36%) de la
mamele cu herpes genital, se asociaza encefalite severe (cu
mononucleare si hiper-albuminorahie) si mortalitate de peste 50%.
50% din supravietuitori prezinta sechele: retard psihomotor,
microcefalie, spasticitate, cecitate, retinita.
La imunocompetenti, meningitele herpetice pot evolua benign, cu
simptomatologia descrisa a meningitelor.
La adulti, infectia herpetica poate determina encefalite
pseudotumorale extrem de severe.
Complicatiile (37%) ce apar pot persista 3 luni de zile:
retentie urinara,
nevralgii,
parapareze,
hipoacuzie,
tulburari de atentie.
TRATAMENT

Tratamentul antiviral se face cu:

Acyclovir, care prin componenta activa trifosfat inhiba ADN-
polimeraza. Acest derivat este indus de virus prin actiunea
timidinkinazei.
La nou nascuti se administreaza 30 mg/kg corp, i.v., n trei prize
timp de 10 zile, iar la adulti 10 mg/kg/la 8 ore, 14-21 de zile.

Vidarabina administrata n doze de 15 mg/kg corp/zi timp de 10

zile reduce mortalitatea n encefalita herpetica de la 74% la 34%.

Concomitent se administreaza medicatie simptomatica

(depletiva, sedativa si antiinflamatorie).
MENINGITA CU ADENOVIRUSURI
Adenovirusurile (tip 7, 12, 32) determina la pacientii cu
transplante medulare sau renale si la imunodeprimati
meningo-encefalite asociate cu pneumonii.

MENINGITA CU ARBOVIRUSURI
Arbovirusurile (arthropod-borne-virus) afecteaza mai ales
copiii, la care produc meningite virale.
Peste vrsta de 60 de ani, arbovirusurile determina
encefalomielite severe.
Infectiile apar frecvent n lunile calde cnd contactul cu vectorii
este mai usor de realizat.
 MENINGITA CU HIV

Determinarea meningeala a infectiei cu HIV poate fi o

modalitate de debut, sau apare n etapele avansate ale bolii.
5-10 % din persoanele infectate HIV dezvolta meningoencefalite
asociate sindromului mononucleozic.
Meningita aseptica din stadiile avansate ale bolii SIDA,
debuteaza cu febra, cefalee si sindrom meningean.
Evolueaza cronic,cu complicatii neurologice (pareze si paralizii mai
frecvent de nervi cranieni) sau cu recurente.
Si alti agenti patogeni produc infectii ale SNC la bolnavii cu
infectie HIV/SIDA: Mycobacterium tuberculosis sau Mycobacterii
atipice, Criptoccocus neoformans, Toxoplasma gondii, Candida,
bacterii gram negative, etc.
Tratamentul meningitei este simptomatic, dar se ncadreaza n
tratamentul antiretroviral.
 MENINGITE FUNGICE

Micozele sistemice sunt infectii oportuniste ce apar n

imunodepresii congenitale sau dobndite.

Cele mai frecvente meningite fungice au ca etiologie

Cryptococcus neoformans,
Coccidioides,
Candida,
Aspergillus
Histoplasma.

n lipsa tratamentului, evolutia este progresiv nefavorabila spre

deces n cteva saptamni sau luni de zile.
MENINGITA CU CRIPTOCOCCUS
NEOFORMANS
 Meningita criptococcozica apare frecvent
la persoane cu imunodepresie:
maladie Hodgkin,
colagenoze,
diabet,
hepatite cronice si ciroze,
transplante de organ,
corticoterapie,
citostatice.
ETIOLOGIE - EPIDEMIOLOGIE
Etiologie
Criptococcus neoformansfung rotund sau ovalar (diametru 4-6
mm) ncapsulat.
Capsula polizaharidica are rol n producerea depresiei
imunitare.

Epidemiologie
Criptococcus neoformans se gaseste n excretele pasarilor si n
solul contaminat.
mbolnavirile apar la persoane imunodeprimate, contaminarea
facndu-se respirator sau digestiv, urmata de viremie si
penetrarea barierei hematoencefalice.
 TABLOU CLINIC
Evolutia clinica a criptococozei este de meningo-encefalita cu debut
insidios, evolutie subacuta cu febra, sindrom meningean si
hipertensiune intracraniana, delir si paralizii de nervi cranieni.

n infectia HIV/SIDA, evolutia este subclinica, cu semne meningiene

incomplete la 30-50% din pacienti.

Semnele neurologice de focar constau n convulsii, miscari coreo-

atetozice, tulburari oculare (ambliopie, diplopie, strabism,
oftalmoplegie) sau tulburari psihice.

Agravarea este lenta si continua, cu intensificarea simptomelor,

convulsii si coma.
Dupa cteva saptamni sau luni se produce deces prin casexie.
TRATAMENT
Tratamentul etiologic se face cu:
amfotericina B (doze crescnde de la 0,3-0,5 -1
mg/kg.corp/zi iv. timp de 3-4 saptamni);
5 fluorocitozina (150mg/kg.corp/zi 4 saptamni) n
asociere;
fluconazol 400mg/zi la adult, 3-6 mg/kgc/zi la copil
pna la 6- 10 saptamni.
Fluconazolul este medicatia cea mai indicata
la pacientii infectati HIV/SIDA, luni sau ani de
zile.
MENINGITA CU CANDIDA
 Formele sistemice invazive de candidoza pot avea
localizare meningeana.
Candida albicans este o levura patogena la om, acesta
fiind si rezervorul principal.
Depresiile imunitare (congenitale sau dobndite prin
corticoizi, citostatice, denutritie, diabet, consum de
droguri, infectie HIV) favorizeaza infectia.
Sindromul meningean ncepe acut sau insidios , urmat de
pareze sau paralizii de nervi cranieni si semne neurologice
de focar.
Encefalita candidozica primara se caracterizeaza prin
formarea de abcese cerebrale unice, iar localizarile
secundare cu abcese multiple (granuloame miliare).
Candida se pune n evidenta pe frotiuri din sedimentul
LCR, sau n culturi pe medii specifice.
Tratamentul antifungic este similar cu al criptococozei.
 MENINGITA CU
COCCIDIOITES IMITIS
n formele invazive ale acestei micoze se pot constitui
meningite acute, subacute sau cronice, mai frecvent n
imunodepresie.
Miceliile si sporii de Coccidioides immitis se gasesc n sol si
pot fi inhalati de animale sau om, n organismul carora si
continua ciclul parazitar, dnd modificari nervoase,
pulmonare sau osteoarticulare.
Simptomatologia clinica este de sindrom meningean
incomplet, putndu-se asocia si sindromul encefalitic.
n absenta tratamentului antifungic, evolutia clinica este
nefavorabila.
Tratamentul etiologic este similar celorlalte meningite
micotice.
MENINGITA CU ASPERGILLUS
Aceasta forma etiologica este rara si apare secundar
interventiilor neurochirurgicale trans-sfenoidale sau la
consumatorii de droguri. mai frecvent se constituie abcese
cerebrale.

Tratamentul consta n rezectii chirurgicale si administrarea

i.v. de amfotericina B.

0,5-1,5 mg/kg corp/24 ore sau itraconazol 300 mgx2.zi 3

zile, apoi 200 mgx2/zi.

Meningitele micotice ramn afectiuni ce apar n conditii

deosebite, de modificari imune ce favorizeaza patologia
micotica.
ENCEFALITE ACUTE
DEFINITIE

Encefalitele acute sunt infecii severe ale sistemului

nervos produse de ageni patogeni multipli, predominant
virali i se caracterizeaz prin inflamaia acut
nesupurativ (fr formare de puroi) a encefalului
(creierului).
PATOGENIE

Pot fi produse fie:

printr-o invazie direct urmat de distrugerea esutului
cerebral de ctre un agent infecios,
de o reacie antigen-anticorp n cursul unei infecii
generale,
de un efect toxic survenit n cursul unei boli infecioase
generale.

Din punct de vedere anatomopatologic, encefalitele se

caracterizeaz prin leziuni diseminate n substana
cenuie i substana alb a encefalului.
CLASIFICARE

Dup predominena leziunilor, encefalitele

se clasific astfel:
Polioencefalite - leziunile predomin n substana
cenuie;
Leucoencefalitele - leziunile predomin n substana
alb;
panencefalitele - leziunile sunt diseminate att n
substana cenuie ct i n substana alb.
TABLOU CLINIC
Incubaia este variabil, de la 7 zile la 2-3 sptmni, n
funcie de etiologie.

Debutul este brusc, cu:

febr nalt, frisoane,
convulsii generalizate sau focale,
cefalee (durere de cap),
vrsturi,
plns modificat (ipt ascuit tipatul encefalitic).
Treptat, pe primul plan se instaleaz simptomele edemului
cerebral: cefalee intens, grea, vrsturi, iritabilitate.
TABLOU CLINIC
n perioada de stare, pe lng accentuarea semnelor de
infecie general, se contureaz tot mai net semnele de
atingere encefalic:
leziuni corticale se caracterizeaz prin alterri ale psihicului,
agitaie alternnd cu somnolen, delir, convulsii localizate
urmate de com; se pot instala diverse tipuri de paralizii, i o
serie de micri involuntare;
leziuni ale trunchiului cerebral - se traduc prin paralizii ale
nervilor cranieni (faciali, vestibulare, oculari, tulburri de
fonaie i deglutiie, tulburri respiratorii);
semne de iritaie meningeal - sunt reprezentate de redoarea
de ceaf, poziia n coco de puc, contractura musculaturii
lombare i a mebrelor inferioare.
DIAGNOSTIC

puncia lombar urmat de analiza biochimic a

LCR (lichid cefalorahidian) prelevat;
examenul fundului de ochi poate evidenia staza
papilar, atrofie optic;
EEG (electroencefalograma) prezint modificri
caracteristice;
investigaii serologice.
EVOLUTIE
Evoluia bolii este n general grav, n funcie de agentul
cauzal.
Encefalitele acute evolueaz variabil.
Uneori debuteaz cu simptome clinice minore i
degenereaz rapid spre com i exitus( moarte).
Alteori tabloul clinic este dominat de hipertermie (febr)
i convulsii care se vindec fr sechele sau cu sechele
minore.
Procentul cel mai mare de mortalitate l realizeaz
encefalitele acute primitive virale.
Dup vindecare, encefalitele pot lsa o serie de sechele
psihice i motorii severe.
TRATAMENT

Tratamentul vizeaz:
combaterea hipertensiunii intracraniene i edemului
cerebral (cu ajutorul soluiilor hipertone de glucoz i/ sau
Manitol),
combaterea convulsiilor (Diazepam urmat de Fenobarbital),
echilibrare hidroelectrolitic i acidobazic( perfuzie
continu a soluiilor glucoelectrolitice),
dezobstrucia cilor respiratorii superioare
profilaxia infeciilor.
PROGNOSTIC

Prognosticul bolii este rezervat.

Prognosticul nefavorabil este potenat de vrsta mic a

copilului.