Conducator stiintific : Natalia Barbova Sindromul Waardenburg reprezint o afeciune genetic rar ce se manifest prin urmtoarele simptome: hipoacuzie uni- sau bilateral, heterocromia irisului i albinism parial. Pentru prima dat a fost descris de Johannes Waardenburg n 1947. El a descoperit-o studiind persoanele cu culori diferite ale ochilor i dereglri de auz. Sindromul Waardenburg afecteaz aproximativ 1 din 40.000 de persoane. Acesta reprezint 2 pn la 5 procente din toate cazurile de pierdere a auzului congenital. CAUZA BOLII n sindromul Waardenburg sunt afectate urmtoarele gene: EDN3, EDNRB, MITF, PAX3, SNAI2 i SOX10. PAX3 Gena se afla pe crs 2 si codifica factorii de transciptie. Aceasta rspunde de dezvoltarea faciesului i a urechii interne i sunt cauza tipului I & III ale acestui sindrom. MITF este localizat pe cromosomul 3 i rspunde de dezvoltarea urechii i a auzului si reglementeaz diferenierea i dezvoltarea melanocitului epiteliului pigmentului retinian . mpreun cu SNAI2 care este situata pe crs 8 este ntlnit n tipul II al sindromului dat. EDRNB/EDN3 este implicat n tipul IV al patologiei n cauz. Aceasta gena se afla pe crs 20 si codifica proteina endotelina care intra in componenta vaselor si are rol de vasoconstrictie si hemostaza. CAUZA BOLII Gena EDN3 are mutatii la nivelul 20q13.32
Gena MITF are mutatii la nivelul 3p13
Gena PAX3 are mutati la nivelul 2q36.1
Gena SNAI2 are mutatii la nivelul 8q11.21
PATOGENEZA Mecanismul de aparitie a sdr. Waardenburg consta in defectul tubului neural si a genelor ce isi au originea de aici . Fiind aceasta boala determinata de mutatii in mai multe gene si clinica va fi diferita in functie de afectare. Sunt descrise 4 tipuri ale acestui sindrom ce se deosebesc prin manifestarea fizic i cauza genetic: Tipul I & II sunt practic similare, diferena fiind c la persoanele ce sufer de sindromul de tip I distana intre ochi este mai mare pe cnd la cei cu tip II este obinuit. De asemenea hipoacuzia este mai frecvent la persoanele cu tip II dect la tip I. Tipul III (sindromul Klein-Waardenburg) include i malformaii ale membrelor superioare pe lng hipoacuzie i dereglri n pigmentaie. Tipul IV (sindromul Waardenburg-Shah) deine caracteristici atit ale sindromului Waardenburg clasic ct i a maladiei Hirschsprung (afeciune manifestat prin constipaii severe i hipomobilitate intestinal) Tipurile I & II sunt formele cele mai des ntlnite tipul III i IV fiind foarte rare. SIMPTOAMELE BOLII Manifestari primare : surditate congenital sau pierderea auzului ca urmare a leziunilor pronunate ale urechii interne ce duce la surdo-mutism ; suvite albe apigmentare de par mai des la nivelul fruntii ; Boala Hirschprung asociata (megacolon congenital); heterocromia irisului partiala /completa sau prezenta ochilor de culoarea albastru aprins; displazia zonei intraorbitale,pseudohipertelorism datorita amplasarii laterale a unghiului medial a ochiului si blefarofimoza; statura mica; brahicefalie ; glaucom ; mai rar astigmatism ; alte anomalii pigmentare. Complicatii :sensibilitate crescuta fata de raze solare ,constipatii ,surditate,posibil retard mintal DIAGNOSTICUL CLINIC AL BOLII Criteriile de diagnostic pentru sindromul Waardenburg (tip I) au fost elaborate de catre Consortiumul Waardenburg . Pentru a pune diagnosticul sunt necesare 2 criterii majore sau un criteriu major plus 2 criterii minore de afectare. Criterii majore: Hipoacuzie sensoneural congenital (>100 dB) Hipopigmentarea prului Heterocromia irisului Rud de gradul I afectat Criterii minore: Hipopigmentarea pielii Confluena sprncenelor Rdcina nazal lat Hipoplazia cartilajelor alare Parul crunt sub vrsta de 30 ani DIAGNOSTICUL BOLII Paraclinic : consultarea ORL-istului cu efectuarea diferitor teste de apreciere a auzului; USG sau colonoscopia pentru a exclude boala Hirshprung Genetic : prenatal se efectueaza amniocenteza sau biopsia vilozitatii corionice pentru a identifica genele mutante ale fatului. Postnatal primordial este examenul clinic dar si tehnicele contemporane de determinare a genotipului- PCR , southern blot. GENETICA BOLII Modul de transmitere de obicei este autosomal dominant, astfel n cazul unui parinte cu patologia n cauz copiii vor avea riscul de afectare de 50%. In unele cazuri de sindrom Waardenburg de tip II i IV este prezent modul autosomal recisiv de transmitere. Pleiotropie primara,heterogenitate nonalelica,penetranta completa,expresivitate variabila PROFILAXIA BOLII Primara : pina la concepere cu 3 luni inainte este bine venit utilizareza acidului folic pentru a exclude defectul tubului neural,vitaminoterapie,ducerea unui mod de viata sanatos Secundara : in timpul nasterii continuarea utilizarii acidului folic,efectuarea USG ,amniocentezei ,biopsia vilozitatii corionului Tratament : nu exit tratament specific pentru sindromul Waardenburg.Exist tratament de corijare a hipoacuziei sensoneurale i n cazul sindromului Waardenburg de tip IV n cazul constipaiei se urmeaz terapia i dieta necesar. BIBLIOGRAFIA https://ghr.nlm.nih.gov/condition/waardenburg- syndrome#resources http://www.genecards.org/cgi- bin/carddisp.pl?gene=MITF http://www.genecards.org/cgi- bin/carddisp.pl?gene=PAX3 http://www.genecards.org/cgi- bin/carddisp.pl?gene=EDN3 http://www.genecards.org/cgi- bin/carddisp.pl?gene=MITF