SERIA LEUCOCITARA

√  Leucocitele sunt celulele suport ale reactiei de aparare

specifica si nespecifica a organismului
√  Iau nastere in MOH→ sange → tesuturi→ o parte se reintorc
si mor in sange

√  Clasificare ‐ in functie de aspectul nucleului

● Polimorfonucleare ‐ nucleul este unic, dar are mai
multi lobi = PMN (Eo, Ba, N) = seria granulocitara
● Mononucleare ‐ Ly = seria limfocitara
‐ Mo = seria
Mo = seria monocitara )
‐ dupa functie ‐ fagocite
‐ imunocite

1
 Leucopoieza

N = 4000‐‐ 9000 
N = 4000 9000 leuc
leuc./
./mmc
mmc > 
> leucocitoza
leucocitoza
< leucopenie
< leucopenie

nn= 10.000
nn= 10.000‐‐ 20.000/
20.000/mmc
mmc
sugar= 9.000
sugar= 9.000‐
9 000‐ 12
12.000/
12.000/mmc
000/mmc

Leucocitoza =  = cresterea
cresterea numarului de 
leucocite, , mai
leucocite mai ales 
ales pe
pe seama ‐ PMN 
neutrofile
t fil
√ 
√ fiziologica
fiziologica: : postprandial, 
postprandial, sarcina
sarcina, , nastere
nastere, , 
menstra, , efort
menstra efort , frica
, frica, , durere
durere, , emotii
emotii, la 
, la copil
copil
(Ly)

2
 √ 
√ patologica
patologica:  
:  ‐‐ infectii bacteriene
(strepto,stafilococice), 
strepto,stafilococice), virale
virale, , fungice
fungice
‐ hemoragii sau hemolize acute
‐ arsuri
arsuri, , necroze
necroze sau rupturi tisulare
‐ infarct 
infarct miocardic
miocardic sau pulmonar
‐ boli maligne nehematologice sau
h
hematologice
l i (leucemii
lleucemii, 
ii, policitemia
policitemia
li i i vera, 
vera, boli
b
bolili
mieloproliferative))
mieloproliferative

Leucopenia =   
Leucopenia =   scaderea
scaderea numarului de 
de leucocite
leucocite

● fiziologica‐
fiziologica‐ batrani
batrani, , populatia
populatia de rasa 
de rasa neagra
neagra
●patologica
‐ febra tifoida, 
tifoida, bruceloza
bruceloza
‐ carente de 
de vitamina
vitamina B12  
B12  si
si acid folic
‐ intoxicatii cu 
cu alcool
alcool, , droguri
droguri, , benzol
benzol
‐ administra
administrari îndelungate de antihistaminice,  antipiretice
antipiretice, , 
antimalarice, antitiroidiene, analgezice
antimalarice, antitiroidiene, analgezice, , anticomi
anticomittiale,
sulfamide
‐ inhibitie medulara datorata
datorata::
‐ iradierii cu 
cu radiații
radiații ionizante
‐ tratamentului citostatic
‐ şoc anafilactic.
anafilactic.

3
Granulocitopoieza

= parte a hematopoiezei, are loc 
= parte a hematopoiezei , are loc pe
pe
parcursul a 
a aprox
aprox. 9 
. 9 zile
zile în MOH 
De aici
De aici trec în sânge prin fenomenul
de diapedeză
de diapedeză, (
, (unde
unde stau aprox
aprox. 9 
. 9 
ore, fiind
ore, fiind menținute imobile
imobile, , 
pregătite de o 
de o intervenție
intervenție locală
locală), 
), 
iar în final 
final sunt
sunt eliberate în
țesuturi (compartimentul tisular
tisular) 
) 
unde timp de 4
de 4––5 
5 zile
zile îşi
îndeplinesc funcțiile specifice
specifice, , apoi
apoi
sunt distruse
distruse..

Morfologia granulocitelor neutrofile

• NNS ‐1‐4% in FL
‐ 10‐
10‐15  
15 
‐ citoplasmă roz (acidofilă
acidofilă), 
), 
‐ granulații fine, 
fine, albastre
albastre
‐ nucleul este fără nucleoli
‐ cu aspect de “
cu aspect de “potcoavă
potcoavă“ 
“ sau
sau literă “S”  

4
 Morfologia granulocitelor neutrofile
• NS ‐62
62‐‐68% in FL
‐ dimensiuni 10
10‐‐15 
15 , 
citoplasma
l este acidofilă
d f lă cu 
granulații fine, brun
fine, brun‐‐violete
‐ nucleul are 2 ‐
are 2 ‐5 
5 lobi
lobi uniți
prin filamente de 
de cromatină
cromatină
‐ raportul
nucleu//citoplasmă (N/C) in 
nucleu
favoarea citoplasmei
citoplasmei. . 

Morfologia granulocitelor neutrofile

‐la 3%  din 
la 3%  din neutrofilele
neutrofilele segmentate ale femeilor
ale femeilor se 
evidențiază un 
un apendice
apendice nuclear  numit
nuclear  numit cromatină
sexuală
lă sau corpuscull Barr 
Barr ‐‐ "băț
bă de 
d tobă“ = 
de tobă
bă““ = unul
bă “ unull
din cei
din  cei 2 
2 cromozomi
cromozomi X al persoanelor
X al persoanelor de sex 
de sex feminin
feminin
Prezinta importanță în diagnosticarea afecțiunilor
cromozomiale))
cromozomiale

‐ hipersegmentare =  5, 6 lobi
=  5, 6 lobi = 
= deficiența
deficiența de 
vitamină B12 
B12 sau
sau acid folic.

5
 Deplasarea neutrofilelor spre tesuturi
 marginația‐
marginația‐ leucocitele se 
dispun de
de‐‐a 
a lungul
lungul pereților
venulelor postcapilare şi se 
deplaseaza cu viteză
cu viteză mică ‐
alunecare, “rolling” 
al necare, “rolling” indus
alunecare “rolling” ind
induss
de factori
de  factori extravasculari
(histamina, 
histamina, trombina
trombina, , substanțe
substanțe oxidante, 
oxidante, 
leucotriene, IL
leucotriene 1, TNF‐‐ = factor de 
, IL‐‐1, TNF = factor de necroză
necroză
tumorală))
tumorală
‐ leucocitele exprimă pe suprafață
receptori pentru citokine
citokine, , chemokine
chemokine, , 
chemoatractanți
‐ receptorii exprimați de
de endoteliu
de  endoteliu = L 
L
selectine, PAF, PECAM1 (CD31), IL
selectine, PAF, PECAM1 (CD31), IL‐‐8.

Deplasarea neutrofilelor spre tesuturi

 aderența la 
la endoteliu
endoteliu ‐
receptorii de 
de adeziune
adeziune
leucocitară şi cei endoteliali
interactioneaza
(1. L
1. L‐‐selectină
selectină‐‐ legături slabe ; 2.integrine
; 2.integrine‐‐ fixează ferm
neutrofilul
fil l la EV)
l EV)

 diapedeza
diapedeza‐‐ trecerea leucocitelor
prin peretele vascular spre
vascular spre
țesuturi; ; este
țesuturi este precedată de 
emiterea de de pseudopode
pseudopode‐‐ prin
rearanjări repetate ale 
citoscheletului format din 
format din actină
actină
(care se polimerizează
(care se polimerizează şi
depolimerizează), 
depolimerizează ), miozină
miozină, , 
tubulină

In tesuturi isi indeplinesc rolul 4‐5 

In tesuturi
zile..
zile

6
 Functia neutrofilelor
a) FUNCTIA DE FAGOCITOZA 
FUNCTIA DE FAGOCITOZA (  ( înglobarea
înglobarea germenilor
bacterieni
bacterieni; ; granulocitele
granulocitele înglobează particule mici = 
microfage))
microfage
E
Etapele l fagocitozei
f
fagocitozei:
i i:
‐ opsonizarea
opsonizarea, , ataşarea
ataşarea (prin IgG şi
C5a)
‐ ingestia ‐pseudopodele învelesc
particula opsonizată si se 
se formeaza
formeaza
fagozom ul
‐ digestia şi bactericidia ‐granulele
lizozomale fuzionează cu cu vacuola
vacuola
(fagolizozomul
fagolizozomul)) şi eliberează
conținutul în aceasta (degranulare
degranulare). 
). 

Functia neutrofilelor
b) FUNCTIA DE SECRETIE 
b)  FUNCTIA DE SECRETIE –– neutrofilele secreta
secreta::

‐ transcobalamina I =1‐globulină care 
globulină care fixează şi
globulină care fixează
transportă vitamina B12 
‐ tromboplastina neutrofilică ‐ participă la 
coagularea sângelui
sângelui, , formând
formând o  o barieră
barieră în țesut ce
împiedică migrarea bacteriilor
‐ interleukina
interleukina‐‐1 (IL
(IL‐‐1) 
1) ‐ substanță pirogenă
‐ bradikinina ‐ produce 
produce vasodilatație
vasodilatație şi favorizează
diapedeza

7
 Patologia granulocitelor neutrofile
Neutrofilia

‐ infecții
ț acute 
acute localizate
localizate//ggeneralizate (bacterii, 
bacterii,, virusuri
virusuri, ,, 
fungi, paraziți
fungi, paraziți);
);
‐ inflamații acute (
acute (artrite
artrite, , vasculite
vasculite, , boli
boli colagen
colagen););
‐ tumori maligne
‐ boli de sânge
de sânge – leucemia granulocitară cronică (LGC), 
policitemia vera (PV);
‐ hemoragie acută
acută;;
‐ hemoliză acută
acută, , inclusiv
inclusiv posttransfuzională
posttransfuzională..
‐ intoxicații: din 
intoxicații: din patologie
patologie metabolica metabolice (uremie uremie, , 
acidoză diabetică
diabetică, , necroză
necroză hepatică
hepatică);  );  cu 
cu substanțe
substanțe
chimice şi medicamente (Pb Pb, , benzen
benzen, , digitală
digitală, , histamină
histamină

Patologia granulocitelor neutrofile

Neutropenia
‐ infecții
ț bacteriene (febră tifoidă tifoidă), 
), virale
), virale (ggripa
gripa, 
p ,, rujeola
rujeola, 
j ,, 
hepatita, SIDA), 
hepatita, SIDA), protozoare
protozoare (malaria, toxoplasmoza
(malaria, toxoplasmoza); );
‐ agenți fizici
fizici, , chimici
chimici, , medicamentoşi
medicamentoşi (radiații ionizante
ionizante, , 
citostatice, , Sulfamide
citostatice Sulfamide, , Fenilbutazonă
Fenilbutazonă); );
‐ boli cu 
cu scăderea
scăderea producției medulare de  de neutrofile
neutrofile ‐
deficit de vitamina
deficit de  vitamina B12, acid folic; 
B12, acid folic; infiltrarea
infiltrarea măduvei
(leucemii, 
leucemii, mielofibroză
mielofibroză),  ), anemii
anemii aplastice
aplastice;;
‐ boli cu 
cu creşterea
creşterea distrucției de  de neutrofile
neutrofile–– imune (prin
izoanticorpi sau autoanticorpi
autoanticorpi);  ); hipersplenism
hipersplenism; ; mecanice
mecanice
(hemodializă);
hemodializă);
‐ stări caşectice şi debilitate: 
debilitate: malnutriție
malnutriție, , alcoolism
alcoolism..

8
 Functiile granulocitelor eozinofile
√ In 
√  In apărarea
apărarea antimicrobiană ‐ fagocitoză ‐
bacterii, fungi, 
bacterii, fungi, complexe
complexe atg‐
atg‐atc. 
atc. Factorii
Factorii cei
mai activi chemotaxic sunt heteroproteinele
, , paraziții
paraziții, , proteinele
proteinele alimentare şi histamina
care mediază
care mediază reacția antigen‐
antigen‐anticorp
anticorp), de 
), de 
aceea au 
au fost
fost numite "celulele alergiei şi
anafilaxiei““
anafilaxiei
‐ reacțiile de 
de hipersensibilitate
hipersensibilitate imediatã
(secunde‐
secunde‐ore)

‐ reacțiile de 
de hipersensibilitate
hipersensibilitate subacutã (1
(1‐‐3 ore 
‐‐‐
‐‐‐10
10‐‐15 ore)

‐ reacțiile de 
de hipersensibilitate
hipersensibilitate întârziatã (1
(1‐‐2 
zile
zile‐‐‐
‐‐‐saptamani
saptamani) 
) Ma
Ma

Functiile granulocitelor eozinofile

√ In 
√  In infestările
infestările helmintice , , agenții
agenții
parazitari induc formarea de 
de atc
atc de tip 
de tip IgE
IgE
specifici care se 
care se fixeaza
fixeaza pe suprafața
mastocitelor. . Mastocitele
mastocitelor Mastocitele se 
se degranuleaza
degranuleaza
si eliberează apoi factori chemotactici, ca 
chemotactici, ca 
histamina, PAF 
histamina , PAF si
si leucotriene care atrag
care atrag
eozinofilele..
eozinofilele

9
 Functiile granulocitelor eozinofile
Alte roluri:
roluri:
√  intervin
√  intervin în procesul inflamator din 
din bolile
bolile alergice prin enzimele
proteolitice pe care le elibereaza
care le elibereaza..

√  rol
√  rol citotoxic asupra paraziților si celulelor tumorale “in vitro”
“in vitro”

√  inhibă
√  inhibă granulocitopoieza prin conținutul mare 
mare în
în PG
PG‐‐E;

√  intervin
√  intervin în hemostază prin acțiunea antiheparinică
antiheparinică;;

√ intervin
√ intervin în procesele de 
de cicatrizare
cicatrizare, , prin
prin eliberarea de 
plasminogen . . Acesta
Acesta îndepărtează excesul de 
de fibrină
fibrină prin
fibrinoliză.  
fibrinoliză .  

Variatii patologice ale numarului

ale numarului de 
granulocite eozinofile
Eozinofilii
▪ boli alergice (astm bronşic, rinită alergică, vasculite alergice, 
reacții de hipersensibilitate la medicamente);
▪ boli parazitare cu invadarea țesuturilor (trichinoza) şi infecțiile
cu protozoare (toxoplasmoza, giardioza, malaria);
▪ boli dermatologice: eczeme, dermatoze alergice;
▪ afecțiuni ale organelor
ale organelor hematopoetice (leucemia cu  cu
eozinofile);
▪ tumori metastazate sau necrozante;
▪ după iradiere.

10
 Variatii patologice ale numarului
ale numarului de 
granulocite eozinofile
Eozinopenii
▪ Inhibitie medulara sau aplazia medulară;
▪ secreție exagerată sau administrare de 
corticoizi
▪ în stări de stres ‐ prin hipersecreție de 
glucocorticoizi. 
glucocorticoizi
▪ la bolnavii cu cardiopatie ischemică, apariția
eozinopeniei indică iminență de infarct.

Seria granulocitara bazofila

▪ Se 
Se formeaza
formeaza in MOH de unde
de unde trec in 
in țesuturi
țesuturi, , unde
unde se 
numesc mastocite (Ma
(Ma))

▪ Au o 
Au o durată
durată de 
de viață
viață mai lungă decat alte leucocite
leucocite..

▪ Cortizonul, 
Cortizonul, tiroxina
tiroxina si progesteronul scad numărul de 
bazofile circulante, in 
circulante, in timp
timp ce estrogenii îl cresc
cresc..

▪ 0,5
0,5‐‐1%  in formula 
1%  in formula leucocitara
leucocitara

11
Morfologie:     
Morfologie :     

▪ 0,5‐
0,5‐1%  in formula 
1%  in formula leucocitara
leucocitara

▪ diametrul de 10
de 10‐‐13 . 
13 

▪ nucleul are 2
are 2‐‐3 
3 lobi
lobi

▪ raportul N/C 
N/C în
în favoarea citoplasmei

▪ citoplasma este acidofilă si are granulații

are granulații mari
mari, , inegale
inegale, de 
, de 
culoare albastru închis
închis, care 
, care acoperă
acoperă întotdeauna nucleul
nucleul. . 

▪ granulațiile sunt solubile si sunt asemanatoare "petelor de 

cerneală

Functiile granulocitelor bazofile si ale 

mastocitelor
1. Fagocitoza
1. Fagocitoza este mai redusă ca la 
ca la neutrofil
neutrofil şi eozinofil
eozinofil;;

2. Degranularea
2. Degranularea şi eliberarea substanțelor conținute
conținute. . 
▪ factorul stimulator al 
stimulator al degranulării
degranulării este hiperlipemia
postprandială. . 
postprandială

Ba elibereaza heparina care 

care activeaza
activeaza lipaza lipoproteica si
aceasta degradeaza trigliceridele in 
in acizi
acizi grasi si glicerol
glicerol..

▪ prin eliberarea histaminei şi serotoninei creşte permeabilitatea

vasculară şi contracția musculaturii netde a 
a sistemului
sistemului
postcapilar (venule
venule);
);

12
 Functiile granulocitelor bazofile si ale 
mastocitelor
▪ histamina are 
are rol
rol chemotaxic asupra eozinofilelor
eozinofilelor, de 
, de 
aceea eozinofilia însoțeste întotdeauna bazofilia
bazofilia;;

▪ mastocitul activat joacă un 

un rol
rol important în
important în
inflamație, 
inflamație, prin
prin mediatorii săi proinflamatori
eliberați
lib ți prin
i degranulare
d l ;

▪ mai participa in 

in angiogeneza
angiogeneza (formarea de noi
de noi vase), 
cicatrizarea plagilor, 
plagilor, remodelarea
remodelarea osoasa si in 
procesele de 
de ateroscleroza
ateroscleroza..

Variatii patologie ale numarului

ale numarului de  
granulocite bazofile
Bazofilii
leucemii acute 
acute şişi leucemii cronice (LGC)
reacțiile inflamatorii din 
din colitele
colitele ulceroase
ulceroase, , artrita
artrita reumatoidă, 
reumatoidă, 
urticarie, , stări
urticarie stări alergice
alergice..

Bazopenii (fără semnificație diagnostică

diagnostică))
• hipertiroidism
• după administrare de  de glucocorticoizi
glucocorticoizi sau ACTH
• stress
stress, şoc
stress, şoc, infecții
şoc, infecții acute

Mastocitozele
– reactive 
reactive ((reacții de 
de hipersensibilitate
hipersensibilitate imediată sau întârziată)
întârziată)
‐ propriu‐
propriu‐ zise = 
= boli
boli primare, 
primare, idiopatice
idiopatice, , proliferare
proliferare excesivă a 
mastocitelor în diverse 
diverse organe
organe..

13
 Seria limfoplasmocitara
▪ Ly si 
si Plasmocitele
Plasmocitele participă
participă la 
la recunoaşterea
recunoaşterea celulelor self 
(proprii
proprii) 
) infectate
infectate sau a 
a celulelor
celulelor străine
străine, , determinând
determinând
eliminarea lor promptă =  = ap
apararea
ararea specifica
specifica..

▪ Se 
Se formeaza
formeaza in MOH din CS pluripotenta
in MOH din CS pluripotenta. De 
. De aici
aici migreaza in 
organele limfatice centrale: 
centrale: timusul
timusul si ‘organele bursale
bursale’’

In timus se 
In timus se maturizeaza
maturizeaza Ly T 
Ly T –– Ly 
Ly timodependente
timodependente
In “organele
In “organele bursale
bursale” (
” (apendice
apendice cecal, pl
cecal, plăăci Payer
Payer, , 
amigdale)
amigdale) se 
amigdale) se maturizeaza
) se maturizeaza Ly B 
Ly B – Ly 
Ly B – Ly bursodependente.
Ly bursodependente
bursodependente.

Exista si un 
un procent
procent de 2‐
de 2‐10
10% 
%  de Ly nule
de Ly nule (non T, non B
(non T, non B) 
) 
care se formeaza
care se formeaza in MOH 

Seria limfoplasmocitara
▪ Organele limfatice periferice sunt ganglionii limfatici
limfatici, , 
splina si sangele
sangele..

▪ Maturarea presupune dobândirea unor molecule de 

suprafață care 
care să
să le 
le confere
confere
‐ specificitate antigenică adica aparitia unor markeri
antigenici ‐ CD4
CD4, CD8, 
, CD8, CD19.
CD19.
‐ capacitatea de a 
de a primi
primi informații legate de 
antigenele proprii sau străine
străine, , aceste
aceste molecule
funcționând ca 
ca nişte
nişte “antene
antene”, 
”, ele
ele fiind de 
de fapt
fapt
receptorii limfocitari

14
 Seria limfoplasmocitara
• Ly sunt celule foarte mobile; în timpul deplasării căpăta forme
de "rachete’ de tenis

• sensul lor de circulaţie este dublu: sânge - ţesuturi şi înapoi

în sânge

• formarea limfocitelor durează între 18 şi 30 de ore; rămân în

circulaţie în jur de 10 ore, după care se reînnoiesc. Prin
marcare cu izotopi s- s-a văzut că limfocitele trăiesc în medie
4–5 ani.

• Spre deosebire de celelalte leucocite, când sunt stimulate

antigenic, Ly suferă procesul de transformare blastică, se
multiplică foarte activ şi dau naştere altor celule numite
plasmocite care intervin în imunitatea umorală şi celulară.

• Ly T si B nu pot fi diferenţiate morfologic la microscopul optic,

ci numai prin tehnici speciale cu ajutorul anticorpilor
monoclonali

Morfologia limfocitelor

-12-18  (limfocite mari- la copii);

6 - 9  (limfocite mici)
- nucleul mare, oval sau reniform
- raportul N/C în favoarea nucleului, cu cromatina nucleară
dispusă sub formă de grămezi mari şi grosolane;
- Citoplasma este bazofilă, ca o bandă perinucleară, fără
granulaţii.

15
Ly B stimulat antigenic se transforma in PLASMOCIT
‐ celule sferice sau eliptice
‐ nucleu situat excentric
‐ cromatina nucleară în blocuri dense, dispusă în "spiță de 
roată" sau în "carapace de broască țestoasă".
‐ citoplasma bazofilă poate fi văzută uneori doar ca un halou
citoplasmatic
Plasmocitele nu sunt prezente
normal în sângele periferic, 
normal în periferic
decât incidental şi se 
raportează numărul găsit la 
100 de leucocite.

Functiile limfocitelor si plasmocitelor

1. SSecreția de 
1.  de anticorpi
anticorpi, , realizând
realizând imunitatea umorală
umorală; 
; 

2. R
2. Reacțiile mediate celular
celular, ce se 
, ce se află
află la 
la baza
baza imunității
celulare
Ly B 
Ly B 
– formeaza familii sau “clone” 
“clone” cucu specificitatea de 
de interacțiune
interacțiune
cu un 
un anumit
anumit antigen (epitop
epitop) 
) 
‐ contactul antigenului cu suprafața limfocitului determina
transformarea limfoblastică
limfoblastică, , adica
adica se 
se formeaza
formeaza p
plasmocitele care 
secreta anticorpi
anticorpi. . 
‐ o parte 
o parte din
din limfoblaştii diferențiați devin limfocite
devin limfocite B 
B cu
cu
“memorie” 
memorie” imunologică
imunologică în organele limfoide
‐ anticorpii = imunoglobuline
= imunoglobuline (Ig) 
Ig) reprezinta
reprezinta segmentul efector al 
segmentul efector al 
imunității umorale
imunității umorale

16
 Functiile limfocitelor si plasmocitelor
Ly T  ‐ de “memorie” : trăiesc ani de zile, recirculate de mai multe ori, 
păstrează informația antigenică (au memorie imunologică). 
‐ citotoxice : produc liza celulelor “țintă“ prin contact direct 
“membrană‐membrană“
membrană membrană , ajutate de mediatori celulari, limfokine
ajutate de mediatori celulari limfokine
‐ “cooperante”, ajutătoare (helper) : asigură protecția față de 
reacțiile autoimune – sinteza de Ig, activarea LyT citotoxice şi a 
macrofagelor
‐ “supresoare” reglează intensitatea răspunsului imun, 
asigurând protecție împotriva unei reacții imune excesive
‐ “nule citotoxice‐killer” participă în procesele imunologice, 
numai după cuplarea cu Ig de diverse clase (M, G)
‐ NK “natural–killer“la indivizii neimunizați şi în absența
complementului distrug un număr mare de celule tumorale 
neînvelite cu anticorpi

Variatii ale 
ale numarului
numarului de l
de limfocite
imfocite si plasmocite
si plasmocite
• Limfocitele se găsesc în sânge în proporție de 25‐32 %
• Limfocitoze ‐ fiziologic numai la copii
– infecții virale (tuse convulsivă, mononucleoza infecțioasă)
– alte boli infecțioase acute (rujeolă, varicelă, hepatită) sau
cronice (TBC, sifilis);
– neoplazii
– Leucemii si; limfoame ‐ în leucemia limfatică cronică (LLC) 
se ating cifrele maxime ale limfocitozei
• Limfocitopenii ‐ malnutriție, radiații, citostatice;
malnutriție radiații citostatice;

• Plasmocitoza ‐ boli infecțioase la copil (rubeolă, rujeolă, 

scarlatină, varicelă, mononucleoză infecțioasă, hepatită
epidemică), mielomul multiplu (plasmocitom).

17
 SERIA MONOCITO
SERIA  MONOCITO‐‐MACROFAGICĂ (sistemul
macrofagic; SRE 
macrofagic; SRE ‐‐ sistem reticulo
reticulo‐‐endotelial
endotelial; SRH 
; SRH ‐‐ sistem reticulo
reticulo‐‐
histiocitar))
histiocitar

Este format 
Este format din
din::
‐ monoblaştii şi promonocitele din măduvă
măduvă;;
‐ monocitele din sângele periferic
periferic;;
‐ diversele tipuri de 
de macrofage
macrofage (histiocite
histiocite) 
) 
‐ din țesuturi
țesuturi..

Monocitul
‐ 4 
4 ‐‐ 8% 
8% din
din FL
‐ 10
10‐‐15 
15  mici / 20
/ 20‐‐25 
25  mari
‐ citoplasma este 
este bazofilă
bazofilă, gri
, gri‐‐
albăstruie (("
("fumurie
fumurie"),
fumurie "),
), cu
), cu
granulații azurofile
azurofile, , foarte
foarte fine, 
roz;
roz;
‐ nucleul este mare, excentric
mare, excentric, , 
reniform sau incizat,ocupă
aproape jumătate din 
din suprafața
suprafața
celulară
• ‐ în țesuturi devin active 
devin active funcțional
funcțional
si se transforma în
si se transforma  în macrofage
macrofage, , 
unele devenind macrofage tisulare
fixe, altele
fixe, altele se 
se reîntorc
reîntorc în sânge

18
 SERIA MONOCITO
SERIA MONOCITO‐‐MACROFAGICĂ
Macrofagul ‐ celula “pivot” a răspunsului imun 
pivot” a răspunsului imun se  se 
găseşte în țesuturi
‐ trăie
trăieşte
şte 2‐3 
3 luni
luni
‐ îşi recapătă capacitatea de diviziune
de diviziune, , 
redevenind o  o celula
celula mare, 
mare, gigant
gigant cu diametrul de 25
de 25‐‐
50
50 şi cu o  o durată
durată de 
de viață
viață de 
de sute
sute de zile
de zile sau chiar
ani;;
ani
se face în special 
‐ distrugerea macrofagelor se face în
în alveolele pulmonare şi în tractul gastro gastro‐‐intestinal
intestinal..
‐ emit pseudopode 
pseudopode pânăpână la 
la agentul
agentul care le‐
care le‐a 
atras
atras, , pe
pe care 
care îlîl fagocitează şi îl distruge
distruge, , cu
cu
păstrarea informației antigenic
antigenice!!!
e!!!

SERIA MONOCITO
SERIA MONOCITO‐‐MACROFAGICĂ
Exemple
Exemple de macrofage
de macrofage: : 
‐ histiocit (histiocitul din țesutul osos este 
osteoclastul
osteoclastul));
‐ histiocite "călătoare
călătoare" " ;;
‐ histiocitele SNC 
SNC ‐‐ sunt microgliile,
microgliile,;
‐ celulele Kupffer din ficat
din ficat;;
‐ macrofagele alveolare

19
Funcțiile monocitelor şi macrofagelor
1.Fagocitoza
1.Fagocitoza – simplă
simplă, , neimună
neimună – monocitul sau
macrofagul aderă de  de particula
particula de 
de fagocitat
fagocitat pe care 
apoi o 
o înglobează
înglobează
‐ imună sau opsonică
opsonică:: antigenul
opsonică:  : antigenul este 
este recunoscut
este recunoscut
mai întâi
mai  întâi de anticorpul
de anticorpul specific, 
specific, rezultând
rezultând complexul
antigen‐
antigen‐anticorp
anticorp, care se 
, care se fixează
fixează apoi pe monocit
sau macrofag prin fragmentul Fc al  al Ig
Ig..
2. Funcție
2.  Funcție imunitară ‐ prez
prezintă
intă antigenul prelucrat Ly
‐ secretă IL‐
IL‐1 care 
1 care activează
activează Lyy T
3. Rol
3.  Rol în apărarea antitumorală
♦ secre
secretă
tă proteine cu proprietăți antitumorale
(TNF = factor de 
(TNF = factor de necroză
necroză tumorală
tumorală) ) 
♦ reț
reține
ine ioni
ioniii de 
de Fe 
Fe care 
care ar
ar trebui să intre în celula
tumorală

Funcțiile monocitelor şi macrofagelor

4. Funcție
. Funcție secretorie – secreta:
secreta:
▫ factori de 
de coagulare
coagulare şi fibrinoliză (V, VII, IX, X, 
tromboplastina, , protrombina
tromboplastina protrombina
▫ proteine de 
de fixare
fixare: : transferina
transferina, , transcobalamina
transcobalamina II
II; ; 
▫ factori de 
de creştere
creştere pentru limfocitele B 
B şi
şi T;
▫ citokine
citokine: IL
: IL‐‐1, IL
1, IL‐‐2, IL
2, IL‐‐4, IL
4, IL‐‐6, IL
6, IL‐‐8, FSC
8, FSC‐‐GM, 
interferon..
interferon
Macrofagele împreună cu
cu neutrofilele
cu  neutrofilele formează
formea ă
sistemul major de apărare
major de apărare antimicrobiană ‐
imunitatea nespecifică !!

20
 Variatii ale numarului
ale numarului
Monocitoze:
Monocitoze:
‐ asociate infecțiilor bacteriene: 
bacteriene: tuberculoză
tuberculoză, , febră
febră
tifoidă, , tifos
tifoidă tifos exantematic
exantematic, , sifilis
sifilis, , boli
boli pulmonare
pulmonare, , 
infestări cu protozoare
protozoare;;
‐ boli neoplazice hematologice (leucemiile monocitare
şi mielo‐
mielo‐monocitare
monocitare, , limfoame
limfoame maligne, mielom
maligne, mielom
multiplu);
multiplu );
‐ boli neoplazice nehematologice (neoplasm de  ovar, , 
de ovar
sân, tract gastro
sân , tract gastro‐‐intestinal);
‐ în unele reacții medicamentoase .

Variatii ale numarului
ale numarului
Monocitopenii:
Monocitopenii:
• în toate situațiile cu insuficiență renală
renală;;
• aplazia
p medulară;
medulară;
• leucemia cu celule păroase
păroase;;
• după corticoterapie (după tratament cu Prednison
Prednison).
).

21
 IMUNITATEA
IMUNITATEA SPECIFICĂ ŞI NESPECIFICĂ
• Imunitatea este un ansamblu de mecanisme
biologice ce permite unui organism pluricelular
organism pluricelular
să‐şi mențină interrelațiile fiziologice între
celulele şi țesuturile care îl alcătuiesc şi de a 
asigura integritatea sa prin eliminarea
substanțelor străine şi agenților infecțioşi la 
care este expus.

IMUNITATEA
 Aria 
Aria de 
de studiu
studiu a imunologiei
a imunologiei cuprinde
cuprinde::
• ‐ mecanismele de de apărare
apărare nespecifice
nespecifice;;
• ‐ recunoaşterea imună (self/
(self/nonself
nonself););
• ‐ controlul diferențierii celulare şi tisulare
tisulare;;
• ‐ compatibilitatea în transplantul de de organe
organe;;
• ‐ imunoterapia în cancer, etc.

22
• apărarea nespecifică este înnăscută şi cuprinde mai multe 
structuri sau mecanisme :

– barierele mecanice care 

care mentin
mentin integritatea epidermei şi
a mucoaselor
a mucoaselor;;
– barierele fizico‐
fizico‐chimice – aciditatea sucului gastric;
– substanțe antibacteriene – imunoglobulinele şi lizozimul, 
lizozimul, 
prezente în secrețiile externe
externe;;
– tranzitul intestinal, fluxul
intestinal, fluxul screțiilor bronşice şi al urinii
al urinii, , 
contribuie continuu la eliminarea
la eliminarea agenților infecțioşi;
infecțioşi;
– ingestia şi distrugerea dede către
de către granulocite a 
a bacteriilor şi
a bacteriilor
particulelor ce au 
au depăşit
depăşit barierele cutaneo
cutaneo‐‐mucoase
mucoase..

• apărarea specifică se 

se dezvoltă
dezvoltă în timpul vieții individului, ca 
individului, ca 
urmare a 
a unui
unui proces secvențial
secvențial, , cunoscut
cunoscut sub 
sub numele
numele de 
răspuns imun
imun..

• Imunitatea se bazează pe 2 tipuri mari de mecanisme:

 mecanisme celulare ‐ atacul se bazează pe interrelația unor

celule ale organismului cu agenții infecțioşi invadanți; au la 
bază sinteza de limfokine
de limfokine şi apariția celulelor T citotoxice;
T citotoxice;

 mecanisme umorale care se bazează pe eliberarea în umorile

organismului (sânge, plasmă, LCR) a unor molecule, anticorpi, 
opsonine, fracțiuni ale complementului, care permit atacul
asupra microbilor sau celulelor infectate viral; are la bază
sinteza de anticorpi.
de anticorpi

• Ansamblul acestor mecanisme şi celulele care participă la acest

mecanism) poartă numele de sistem imun.

23
• Antigenele – ATG sunt ‐ celule, proteine, polizaharide 
recunoscute de  receptorii limfocitelor
receptorii limfocitelor. . Odata
Odata
patrunse in organism pot 
in organism pot declansa
declansa un 
un raspuns
raspuns imun
imun;;

• ATG self
ATG lf aparțin propriului organism;
ți i l i i
• ATG nonself
ATG  nonself – străine organismului.
• Receptorul ptr. ATG al 
Receptorul ptr. ATG al Lf
Lf interacționează cu zone de 
dimensiuni foarte reduse ale ATG, denumite 
determinanți antigenici (epitopi
determinanți antigenici ( epitopi).
).

• Sistemul imun al unui adult are capacitatea de a 
recunoaşte milioane de ATG prezente în mediu (de 
origine microbiană sau sintetizate artificial).

• Anticorpii – ATC – se se mai

mai numesc imunoglobuline
(Ig
Ig))
• ‐ sunt proteine (‐globuline
globuline)  ) ce apar în plasmă 
ce apar în plasmă 
după imunizare, capabile să reacționeze specific cu 
ATG folosit pentru imunizare;
ATG folosit pentru imunizare;
• ‐ prezente în toate fluidele organismului (umori).
• ‐ sunt de 
de mai
mai multe tipuri
tipuri: : IgG
IgG, , IgM
IgM, , IgA
IgA, , IgD
IgD, , IgE
IgE

24
 RĂSPUNSUL IMUN
RĂSPUNSUL IMUN

• Răspunsul imun are 2 

are 2 caracteristici
caracteristici majore:
majore:
 Specificitatea – datorată existenței pe 
suprafața LLy a receptorilor pentru ATG, 
suprafața 
extrem de sensibili în a sesiza diferențele între 
agenții infecțioşi. 
agenții infecțioşi. Receptorii
Receptorii pentru antigen ai
antigen ai
unui limfocit dat
dat, , recunosc
recunosc un 
un singur
singur antigen 
sau un 
un număr
număr limitat de de structuri
structuri similare
similare. . 
Interacția receptorilor pentru antigen cu 
antigenul specific 
specific determină
determină un 
un semnal
semnal
capabil să inițieze activarea celulară.
celulară.

 Memoria imună. 
imună. La prima 
La prima expunere
expunere la un antigen, 
în organism există
organism există un 
un număr
număr redus de limfocite
de limfocite ce
recunosc şi declanşează răspunsul imun
imun, , asigurând
asigurând
eliminarea agresiunii. 
agresiunii. Dupa
Dupa acestă
acestă etap
etapăă, , în
în
organism persistă o 
organism persistă
organism  o populație limfoidă specifică mai
o populație
numeroasă, , capabilă
numeroasă capabilă să ofere o protecție
o protecție superioară
(răspuns imun mai rapid, 
rapid, mai
mai intens şi mai adecvat
adecvat) 
) 
la o nouă
la o  nouă expunere la acelaşi
la acelaşi antigen. 

25
 Etapele răspunsului imun
• Pătrunderea unui microb în organism organism determină
determină
inițierea răspunsului imun
imun. . Antigenul
Antigenul este preluat de 
celulele p
prezentatoare de antigen 
de antigen (
g (monocite si
macrofage)), care au 
macrofage , care au rolul
rolul de a 
de a prezenta
prezenta pe suprafața
lor antigenul sau fragmente rezultate din procesarea
din procesarea
acestuia, , recunoscute
acestuia recunoscute de un 
de un număr
număr redus de 
limfocite. 
limfocite. Antigenul
Antigenul ia contact cu 
contact cu celulele
celulele
prezentatoare la nivelul
la nivelul ganglionilor limfatici
regionali sau în splină
splină, , Aici
Aici, ATG 
, ATG este
este inglobat în
citoplasma acestor celule şi se  se formeaza
formeaza un 
fagozom.
fagozom.

Etapele răspunsului imun

• În fagozom are loc 
are loc digestia
digestia antigenului sub 
sub influența
influența
enzimelor din 
din citoplasma
citoplasma macrofagului, 
macrofagului, digestie
digestie care 
merge până
g p
merge  până la 
la nivelul
nivelul structurilor care dețin
care dețin
ț
informația antigenică. 
antigenică. ÎnÎn acest moment se face 
recunoaşterea antigenului
antigenului self de 
self de cel
cel nonself, 
nonself, iar
iar
fragmentul de antigen 
de antigen păstrat
păstrat este legat de un 
de un lanț
lanț
al ARN‐‐ului macrofagului. 
al ARN macrofagului. Această
Această combinație ARN‐ARN‐
ATG poarta numele de 
ATG poarta de ARN 
ARN imun
imun..

26
 Etapele răspunsului imun
• La nivelul
La nivelul foliculilor limfatici
limfatici, , macrofagul
macrofagul ia contact 
cu limfocitele
cu  limfocitele T 
T şi
şi B 
B şi
şi prin intermediul unor punți
citoplasmatice
p le 
le predă
predă informația
p ț antigenică. 
antigenică
g . 

• Limfocitele T 
T şi
şi B 
B informate
informate antigenic intră
antigenic intră într
într‐‐o 
o fază
fază
activă de 
de diferențiere
diferențiere, , transformându
transformându‐‐se 
se în
în
imunoblaşti..
imunoblaşti

• Din limfocitele
Din limfocitele T se 
se vor
vor forma limfoblaştii
forma limfoblaştii,, din care 
rezultă limfocitele mici specifice sensibilizate si in 
final celule
final  celule efectoare specifice
specifice. . 

Etapele răspunsului imun

• Limfocitele B dau naştere la plasmablaşti, din care 
se formează plasmocitele, care sintetizeaza anticorpi
g
= imunoglobuline. 

• În final, apar: ‐ molecule efectoare (anticorpi) sau/şi

• ‐ celule efectoare specifice (celule care in 
mod direct sau indirect, elimină agentul
infecțios = Ly T specializate). 
= Ly T specializate)

27
Răspunsul imun umoral primar şi secundar

Răspunsul imun umoral primar necesită:

necesită:

– cantități mai mari de antigen, 

– un 
un timp
timp lung de latență
lung de latență şi
– sinteza de 
de anticorpi
anticorpi de tip 
de tip IgM
IgM în cantități
modeste.
modeste. 
modeste. .

Răspunsul imun umoral primar şi secundar

La al doilea
La al  doilea contact cu 
contact cu antigenul
antigenul, , răspunsul
răspunsul
imun va ffi
fi::
– mai prompt (
prompt (mai mai rapid), 
– mai amplu (cantități crescute de  de anticorpi
anticorpi
sintetizați) 
sintetizați ) şi
şi
– mai specific (
specific (IgIg de tip 
de tip IgG
IgG sau IgA ce au 
suferit procesul de de maturare
maturare al afinității
al afinității), 
), 
elemente ce caracterizează răspunsul imun
secundar.
secundar.

28