Conf. Dr.

Caruntu Florin Alexandru

MENINGITE SI ENCEFALITE ACUTE: definitie, epidemiologie, patogenie, etiologie,

manifestari clinice, diagnostic de laborator, diagnostic pozitiv si diferential, evolutie,
prognostic, complicatii, tratament, profilaxie specifica si nespecifica. Meningite virale.
Meningite bacteriene. Meningita TB

Meningita acuta
Meningita sau inflamatia meningelui este o infectie a sistemului nervos central (SNC)
de diferite etiologii, cu potential evolutiv rapid definita prin modificari ale lichidul
cefalorahidian (LCR) si simptome sistemice si corespunzatoare inflamatiei meningelui.
SNC este alcatuit din creier si maduva spinarii. Acesta are 3 invelisuri meningeene:
1. Dura mater (sub structurile osoase) Pahimeningele

2. Arahnoida
Leptomeningele (spatiul
subarahnoidian)
3. Pia mater (captuseste structurile nervoase)
Lichidul cefalorahidian este un lichid clar care se gaseste in ventriculii cerebrali, in
jurul creierului si maduvei spinarii si in canalul ependimar.
Acesta este produs la nivelul plexurilor coroide (formatiuni vasculare) de la nivelul
ventriculilor laterali, ajunge prin foramenul interventricular in ventriculul 3, apoi prin
apeductul cerebral Sylvius in ventriculul 4 de unde, prin aperturile laterale (Luschka) si
mediana (Magendie) ajunge in spatiul subarahnoidian.

1
 Conf. Dr. Caruntu Florin Alexandru

Procesul de producere si resorbtie al LCR este continuu prin vilii arahnoidieni sau
granulatiile Pacchioni care protruzeaza in sinusurile venoase durale cerebrale si vertebrale
producandu-se astfel resorbtia LCR.
Procesele inflamatorii din meningita se repartizeaza uniform si nu determina
angajarea masei cerebrale consecutiv punctiei lombare.
Vascularizatia SNC: capilarele cerebrale cu exceptia celor de la nivelul plexurilor
coroide nu au fenestratii sau spatii intercelulare, particularitate anatomica ce contribuie la
formarea barierei hematoencefalice (factor de aparare antiinfectoasa; importanta in
alegerea medicamentelor care pot patrunde in SNC)
In cazul proceselor inflamatorii acute care intereseaza meningele, bariera
hematoencefalica (BHE) se hiperpermeabilizeaza permitand patrunderea agentilor patogeni
si a altor celule in spatiul subarahnoidian. Tot prin hiperpermeabilizarea BHE are loc si
extravazarea lichidului din spatiul vascular  edem cerebral.
Trombozele de sinusuri durale cerebrale (ex.: stafilococia maligna a fetei se poate
complica cu tromboza de sinus cavernos)  hidrocefalie cu instalare lenta
Caracteristicile LCR
- Lichid clar ca “apa de stanca”
- Celularitate <5 elemente/mm3
- Proteine 15-45 mg/dl
- Glucoza 40-60 mg/dl (>1/3 din valoarea glicemiei)
- Clor ≈ 700mg/dl
- Acid lactic 0,99-2.88 mEq/l
Odata depasita bariera hematoencefalica, mecanismele de aparare sunt depasite din
cauza absentei imunoglobulinelor si a globulelor albe. Acestea apar in LCR dupa
hiperpermeabilizarea BHE secundara inflamatiei.
Clasificare etiologica a meningitelor:
a) Bacteriene: Coci Gram + (Streptococi, Stafilococi); Coci Gram – (meningococul), Bacili
G -(Haemophilus, E. coli, Salmonella, Pseudomonas etc); Bacili Gram + (Listeria, B.
anthracis); Spirochete (Borrelia, Treponema pallidum), Micobacterii; bacterii
intracelulare (Chlamidii, Rickettsii, Micoplasme)
b) Virale: herpetice (HSV 1,2; EBV, CMV, VZV), Enterovirusuri (Coxsackie, ECHO, polio),
Togavirusuri (alfa-virusuri, v. rubeolic), Rhabdovirusuri (v. rabic); Paramixovirusuri (v.
urlian, parainfluenzae, rujeolic); etc
c) Fungice (Cryptococcus neoformans, Candida, Histoplasma etc),
d) Protozoare (Toxoplasma gondii, Plasmodium, Entamoeba histolytica etc)

Clasificarea meningitelor dupa aspectul LCR:

LCR clar – virale, tuberculoase, leptospirotica, meningite bacteriene (cultura pura);
meningite bacteriene decapitate cu antibiotice

2
 Conf. Dr. Caruntu Florin Alexandru

LCR tulbure – bacteriene, unele virale (choriomeningita limfocitara benigna)

LCR hemoragic – meningita carbunoasa, listeriana, tuberculoasa

Orientare etiologica in functie de varsta si factori favorizanti (cf Mandell):

Factori predispozanti Agenti patogeni

<1 luna S. agalactiae, E. coli, L. monocytogenes
2-23 luni S. agalactiae, E. coli, H. influenzae, S.
pneumoniae, N. meningititis
2-50 ani S. pneumoniae, N. meningitidis
>50 ani S. pneumoniae, N. meningitidis, L.
monocytogenes, BGN
Imunodepresii S. pneumoniae,N. meningitidis,L.
monocytogenes,BGN(inclusiv P. aeruginosa)
Fractura de baza de craniu S. pneumoniae, H. influenzae, Streptococ B-
hemolitic grup A
Traumatism cranian – post chirurgie S. aureus, Stafilococi coagulazo-negativi (S.
epidermidis, BGN (inclusiv P. aeruginosa)

Patogenie:
Bariera hemato-encefalica reprezinta principalul mecanism de aparare fata de
agentii patogeni, dar influenteaza si evolutia infectiilor aparute, capacitatea de aparare
celulara si umorala fiind mult mai slaba. Alte mecanisme de aparare tin de gazda prin
secretia de IgA la nivelul mucoaselor, nivelurile sanguine de IgG, IgM si de capacitatea
gazdei de activare a cascadei complementului.
Dupa ce colonizarea mucoasei s-a produs, bacteriile se multiplica si patrund in
torentul sangvin, se produce o bacteriemie, iar agentii patogeni ajung la nivel cerebral pe
cale arteriala. BHE se permeabilizeaza secundar producerii de citokine proinflamatorii
sistemice, ulterior si local, astfel putand fi depasita de bacterii. Limfocitele pot fi purtatori ai
agentilor patogeni.
Orice proces supurativ subdural, epidural si subarahnoidian, poate difuza
longitudinal spre SNC. Datorita vecinatatii sinusurilor fetei, urechii medii si mastoidei,
infectia poate ajunge la nivelul SNC. Acelasi mecanism apare si in tromboflebitele
endocraniene secundare infectiilor faciale si ORL (sinus cavernos, sinus transvers).
In cazul breselor secundare traumatismelor craniene/maduvei spinarii, meningita
apare prin patrunderea directa a bacteriilor din exterior in spatiul subdural.
Calea nervoasa – Agentul patogen (virus/bacterie) se propaga de-a lungul axonilor
din periferie catre SNC (v. rabic, v. herpetic, meningococul prin n. olfactiv).

3
 Conf. Dr. Caruntu Florin Alexandru

Tabloul clinic in meningite:

- febra +/- frison
- stare generala modificata
- sdr. de hipertensiune craniana (manifestat prin varsaturi, fotofobie, cefalee)
- sdr. meningean (iritatie meningeana) se apreciaza prin:

 Redoarea de ceafa – se aseaza pacientul in decubit dorsal cu membrele

intinse; manevra de flectare pasiva a cefei produce durere direct
proportionala cu intensitatea inflamatiei meningeene.
 Semnul Brudzinski al cefei – la fortarea miscarii de flexie a cefei peste limita
de toleranta a pacientului, acesta va indoi genunchii
 Semnul Brudzinski contralateral – se aseaza bolnavul in decubit dorsal si se
flecteaza un membru inferior pe bazin; pacientul va flecta si celalalt membru
 Semnul Kernig I – din decubit dorsal se ridica pacientul la 900, pacientul va
flecta membrele inferioare
 Semnul Kernig II – din decubit dorsal se ridica membrele inferioare la
verticala; pacientul va flecta genunchii
 Semnul Kernig sensibilizat – se ridica pacientul la 900 si se face suplimentar si
flexia cefei; pacientul va flecta genunchii (pentru cazurile cu sdr. meningean
slab)
 Pozitia spontana a pacientului de protectie a meningelui inflamat – tripla
flexie moderata
- sdr. encefalitic – orienteaza catre afectarea si a scoartei cerebrale in procesul
infectios-inflamator din meningita (meningoencefalita):

 Perturbari ale senzoriului: somnolenta, bradilalie, dezorientare temporo-

spatiala
 Bradicardie
 Fenomene de tip convulsivant jacksoniene sau chiar generalizate
- alte manifestari clinice: semne la poarta de intrare (sinuzite, otite, otomastoidite,
leziuni cutanate)
- semne ale altor suferinte concomitente, imunodepresii

Diagnosticul pozitiv in meningite

Se stabileste anamnestic, clinic si paraclinic.
Punctia lombara se efectueaza pentru confirmarea diagnosticului, dar este
recomandata si in cazul simptomatologiilor incomplete sau atipice.
Punctia lombara este procedura prin care se preleveaza LCR. Densitatea LCR =
densitatea apei – 20 pic=1ml

4
 Conf. Dr. Caruntu Florin Alexandru

1. Se verifica cauze care contraindica punctia lombara

a. Tulburari de coagulare
b. Infectii superficiale la locul PL
c. Anomalii vertebrale
d. Hipertensiunea intracraniana (fund de ochi)
e. Instabilitatea cardiorespiratorie severa a pacientului
f. Semne neurologice de focar (crize epileptice, deficite motorii nou-
aparute) – necesita imagistica cerebrala
g. Coma – necesita imagistica cerebrala
2. Se explica pacientului/apartinatorilor procedura, se obtine consimtamantul;
3. Se recolteaza o eprubeta pentru glicemie
4. Se pregatesc instumentele necesare (ac cu mandren, eprubete, manusi sterile,
betadina, comprese sterile)

5. Se pozitioneaza pacientul corespunzator. Exista 2 modalitati de executie:

pacientul in decubit lateral sau in pozitie sezand. In ambele variante, pacientul
trebuie sa stea flectat (ghemuit) astfel incat sa se exprime mai bine spatiile
intervetebrale.

5
 Conf. Dr. Caruntu Florin Alexandru

6. Se alege locul punctie lombare - Linia imaginara care trece la nivelul crestelor
iliace intalneste coloana vertebrala la nivelul L4. Se va localiza un spatiu deasupra
(L3-L4) sau un spatiu dedesubt (L4-L5) ca si loc de punctie (maduva spinarii
ajunge pana la L2)
7. Se introduce acul cu mandren usor perpendicular pe spatiul intevertebral si
paralel cu planul patului. In general, momentul in care se ajunge in spatiul
subarahnoidian acul patrunde usor, fara a se mai simti vreun obstacol. Se extrage
mandrenul si se recolteaza LCR. Manevra se executa cu finete, nu se inainteaza
daca se simte plan dur – os. Se poate repozitiona acul si se continua manevra,
daca obstacolul dur nu poate fi evitat, se repunctioneaza.
8. Se extrage acul; se aplica tampon steril
9. Se pozitioneaza pacientul in decubit dorsal pentru a evita aparitia cefaleei post-
punctionale
Complicatii ale punctiei lombare:
- hernierea cerebrala (risc crescut in cazul semnelor neurologice de focar, se efectueaza
imagistica cerebrala)
- accident hemoragic: prin lezarea unui vas de sange. Se poate observa limpezirea lichidului
pe masura curgerii LCR sau coagularea sangelui in lumenul acului. Daca lichidul isi mentine
aspectul hemoragic, se urmareste aparitia coagularii in eprubeta, persistenta aspectului
hemoragic poate aparea in hemoragiile subarahnoidiene sau o meningita hemoragica, iar
aparitia trombului in eprubeta = accident de punctie. Se poate tenta repunctionarea.
- durere fulgeratoare cu iradiere pe membrele inferioare – lezarea filetelor nervoasa
- lipotimia
- punctie alba (nu se ajunge la LCR; acul loveste un plan osos)
- rar, infectie secundara prin inocularea de bacterii la locul de punctie (meningite iatrogene)
Se verifica:
1. Aspectul LCR:
 LCR clar – meningite virale, tuberculoase, leptospirotica, meningite
bacteriene (cultura pura); meningite bacteriene decapitate cu antibiotice
 LCR tulbure – bacteriene, unele virale (choriomeningita limfocitara benigna)
 LCR xantacrom – meningita tuberculoasa
 LCR hemoragic – meningita carbunoasa, listeriana, tuberculoasa
2. Se descrie presiunea de curgere (normotensiv, hipotensiv, hipertensiv)
3. Analize de laborabor:
a. Frotiu (Gram-Giemsa/ Ziehl-Neelsen/ Tus de India)
b. Culturi (pt. bacterii uzuale, fungi, Lowenstein-Jensen)
c. Elemente (0-5 elemente/mm3 – valoare normala)

6
 Conf. Dr. Caruntu Florin Alexandru

d. Sedimente (proportia de limfocite mari,medii, mici, neutrofile)

e. Pandy (aprecierea cantitatii proteinelor prezente in LCR)
f. Biochimie – glicorahie (se raporteaza la glicemie), clorurorahie, acid lactic,
proteinorahie
g. Determinari imunologice – latex aglutinarea pentru pneumococ,
haemophilus, meningococ, criptococ; anticorpi (v. West Nile, Borrelia
burgdorferi, VDRL/TPHA etc)
h. Teste genetice: PCR (enterovirusuri, herpes, CMV, HIV)
4. Investigatii generale: hemograma, probe inflamatorii (Proteina C reactiva,
Fibrinogen, VSH), Biochimie (probe renale, hepatice, electroliti, glicemie,
electroforeza), examene serologice (rujeola, oreion, West Nile, rickettsii
Radiografie pulmonara/sinusuri, hemoculturi. In functie de situatie, se pot
solicita CT mastoida, cerebral, sinusuri, RMN etc.

Tipul de Aspectul Reactia Celularitate Glicorahie Proteinorahie Clorurorahie Acid

meningita LCR Pandy (mm3) lactic
Virala Clar - ≈500 Ly N Usor crescuta N N
polimorfe 0,5-1g/L
Bacteriana Tulbure ++++ >1000 PMN Mult Crescuta N Crescut
scazuta >1,5 g/L
Bacteriana Clar/opalescent +(+) <500 PMN Mult Crescuta N Crescut
– cultura scazuta
pura
Bacteriana Clar/ ++(+) ≈500 PMN si Scazuta Crescuta N Crescut
decapitata Opalescent Ly
prin AB
Meningita Clar/ ++++ ≈500 Ly mici Mult Mult Scazuta Crescut
TBC xantocrom*/ scazuta crescuta
usor opalescent 1-5 g/L
*Xantocrom - galben
Diagnosticul diferential:

Meningism (LCR fara modificari) – se asociaza bolilor infectioase severe (gripa,

pneumonii, angine, dizenterie)
Reactie meningeana (modificari discrete ale SNC) – apare in infectiile de vecinatate –
otite, mastoidite, tromboflebita de sinusuri endocraniene, abcese cerebrale

1. Boli care asociaza sindrom meningean fara febra: torticolis, nevralgie Arnold,
migrene, insolatii, sindrom post-punctional, artroze cronice
2. Boli care asociaza sdr. meningean cu febra: sinuzite acute, otite acute medii, angine
acute, boli virale – forme severe

7
 Conf. Dr. Caruntu Florin Alexandru

PRINCIPII DE TRATAMENT:
1. Tratament antibiotic etiologic, empiric initial. Pana la confirmarea germenelui
cauzator de boala, antibioticul se alege in functie de:
a. Criteriul probabilitatii maxime etiologice in functie de varsta, teren,
modificari LCR, sensibilitatea la antibiotice a germenilor, caracteristicile
fiecarei zone geografice
b. Patrunderea antibioticelor in SNC este conditionata de proprietatile
farmacodinamice ale antibioticului si de existenta membranei hemato-
encefalice. Membrana hematoencefalica se hiperpermeabilizeaza sub
actiunea citokinelor proinflamatoare, iar dozele necesare pentru antibiotice
sunt mai mari decat cele folosite in alte infectii (ceftriaxona, vancomicina,
meropenem)
2. Corticoterapia – in cadrul meningitei acute se produce o inflamatie satelita a
parenchimului cerebral; utilizarea antiinflamatoarelor steroidiene a scazut
mortalitatea; de asemenea, in meningitele purulente, cu proteinorahie crescuta
exista riscul obstructiei orificiilor de drenaj ale LCR cu hipertensiune intracraniana
(HIC) secundara; folosirea corticoterapiei  scaderea inflamatiei si a proteinorahiei
 scade riscul de HIC
3. Depletive cerebrale pentru combaterea edemului cerebral: manitol 1-2g/kg/zi
4. Tratamentul convulsiilor – diazepam (nu se administreaza profilactic, efecte adverse
– deprimante centrale)
5. Echilibrare hidro-electrolitica; sustinerea functiilor vitale
Meningite virale

Rareori se intalnesc in forme pure, in general

– meningoencefalite,
– encefalomielite,
– meningoencefalomielite
Definitie: inflamatii acute ale meningelor de etiologie virala caracterizate prin
sindrom febril si sindrom meningian. Majoritatea sunt secundare in cadrul unor infectii
virale sistemice cu exceptia coriomeningitei limfocitare benigne.
Coriomeningita limfocitara benigna este produsa de un arenavirus – v. Armstrong.
Sursa o reprezinta in principal rozatoarele, omul imbolnavindu-se accidental, consecutiv
contactului cu urina acestora. Poarta de intrare este de obicei respiratorie, rar digestiva sau
prin muscatura soarecelui.
Tablou clinic: dupa perioada de incubatie de 1-3 saptamani, pacientul prezinta
sindrom pseudogripal care se remite dupa 3-5 zile. La o saptamana dupa aceasta remisiune,
poate aparea un nou croset febril la care se asociaza sdr. meningean.
Diagnosticul se pune clinic, paraclinic si epidemiologic. La punctia lombara se descrie
un LCR caracteristic meningitelor virale; se poate efectua detectarea ARN-ului viral prin PCR
La gravide produce moarte fetala/neonatala sau malformatii (microcefalie,
hidrocefalie, corioretinite, retard).
Meningita urliana: post parotidita sau anterior

8
 Conf. Dr. Caruntu Florin Alexandru

Meningita cu enterovirusuri: Coxsackie si Echo – de obicei cu evolutie favorabila; v.

poliomielitic cu evolutie favorabila sau catre boala majora cu instalarea de sindrom de
neuron motor periferic specific acestei afectiuni.
Meningita cu herpesvirusuri – meningita cu HSV si VZV au tratament etiologic cu
Aciclovir.
In general, nu exista tratament etiologic.
Meningoencefalita cu virusul West Nile
Epidemiologie
 Vector – tantarul tigru
 Frecventa in sezonul cald
 Afecteaza mai frecvent varstnicii
Tablou clinic: severitate deosebita cu componenta encefalitica importanta. Evolutie poate fi
rapida catre coma
Diagnostic: anticorpi de tip IgM LCR si sange
Tratament: cortizon, depletive cerebrale, anticonvulsivante

Meningite bacteriene

Meningita meningococica este cea mai frecventa forma de manifestare clinica a

infectiei meningococice.
Etiologie: Neisseria meningitidis – coc Gram negativ aerob de forma unei boabe de
cafea, dispus frecvent in diplo intra si extraleucocitar.
Culturile se fac pe medii imbogatite fiind necesara insamnatarea rapida ;
meningococul moare rapid la temperaturi sub 37gC.
Meningococul colonizeaza mucoasa oro si nazofaringiana, un procent de max 30%(in
colectivitati) din populatie fiind purtatori asimptomatici. Sursa de infectie este umana.
In prezenta unor factori favorizanti (serotipul si virulenta germenelui, expunerea la
temperaturi extreme, traumatisme craniene, deficite imunitare ale gazdei, boli cronice –
diabet, ciroza, nefropatii, etilism, imunodepresii), infectia evolueaza spre meningita acuta
purulenta sau infectie sistemica. Traversarea BHE se face prin fixarea bacteriilor prin
intermediul pililor pe receptorii membranari ai celulelor plexurilor coroide. Replicarea
intensa duce la eliberarea endotoxinei care stimuleaza raspunsul celular cu aflux de PMN-
uri.
Infectia meningococica poate realiza si forme sistemice, uneori insotite de fenomene
de soc infectios care evolueaza ca sindrom Waterhouse-Friderichsen sau purpura fulminans.
Aceasta forma evolutiva se poate intalni si in meningita meningococica insotita de
meningococemie.
Tratamentul antibiotic trebuie instituit de urgenta – Cefriaxon 2gX2/zi (de electie). Se
impune si tratamentul profilactic al contactilor.
Meningita pneumococica are ca agent etiologic Streptococcus pneumoniae. Aceasta
este frecvent secundara sinuzitelor maxilara, frontala, etmoidala, otitelor medii supurate,
pneumoniilor pneumococice, sepsisului, traumatismelor craniene si este influentata de
statusul imun al gazdei. Are ca particularitate caracterul recidivant.
Tratamentul etiologic: Ceftriaxon 2gX2/zi si Vancomicina 15mg/kgcX3/zi.

9
 Conf. Dr. Caruntu Florin Alexandru

Meningita cu Haemophilus influenzae. Tablou clasic de meningita bacteriana.

Incidenta a scazut de la introducerea vacinarii. Tratamentul de electie este Ceftriaxonul
2gX2/zi.
Meningita leptospirotica. Diagnostic dificil, de multe ori ajunge sa fie interpretata ca
encefalita virala datorita aspectului similar al LCR-ului. Leptospira nu se vizualizeaza pe
frotiu Gram. Tratamentul de electie este penicilina G iv sau Ceftriaxonul.
Meningita stafilococica este secundara infectiilor de vecinatate cu stafilococi sau a
celor la distanta care evolueaza cu bacteriemii (ex. Sepsis, Endocardita)
Meningita cu Listeria monocytogenes mai frecventa la imunodeprimati prin varsta
(nou-nascuti, varstnici), consumatorii de alcool, gravide, pacientii care primesc tratament cu
imunosupresoare (foarte frecventa la pacientii cu transplant renal). Sursa de infectie este
reprezentata de animale, omul infectandu-se dupa consum de lapte sau branza, bacteria
patrunzand pe cale digestiva.
Infectia la adulti poate imbraca diverse forme: gastrointestinale, pulmonare,
septicemice, meningoencefalite sau inaparente.
La gravida, traverseaza placenta determinand bacteriemia fatului. Poate determina
moarte fetala sau sepsis neonatal.
Lichidul cefaloradian este un lichid cu celularitate mixta ( PMN-uri , limfocite mari si
medii).
Tratamentul de electie este Ampicilina iv.
Meningita tuberculoasa este caracterizata prin asocierea la sindromul meningean a
unui sindrom inflamator particular si manifestari neurologice specifice (afectare de nervi
cranieni, mai frecvent strabism) cu evolutie acuta , subacuta sau cronica in absenta
tratamentului. Bacilul Koch este agentul etiologic.
Particularitatea LCR: limfocite mici predominante in LCR
Se efectueaza PCR de BK din LCR; se poate aprecia prin teste genetice
susceptibilitatea la rifampicina pana la obtinerea culturilor (mediul Loewenstein Jensen - 4-6
saptamani) si testarea sensibilitatii la antituberculoase.
Tratamentul etiologic trebuie initiat rapid si este cu antituberculoase (Izoniazida
5mg/kgc, Rifampicina 10mg/kgc, Etambutol 20mg/kgc, Pirazinamida 25mg/kgc)

Meningitele fungice evolueaza subacut sau cronic si afecteaza persoane

imunodeprimate prin diverse terapii, neoplazii si in cadrul infectiei cu HIV.
Etiologie: Cryptococcus neoformans, Candida, Histoplasma, Aspergillus
Tabloul clinic este asemanator cu cel din meningitele acute bacteriene, insa evolutia
este insidioasa, in saptamani, cu subfebra, cefalee si sindrom meningean discret.
Cea mai frecventa este meningita cu Criptococcus neoformans in cazul pacientilor cu
infectie HIV. Se identifica prin latex aglutinare pentru antigenul polizaharidic al criptococului
si pe lama cu coloratia tus de India. Tratamentul de electie este amfotericina B.

10
 Conf. Dr. Caruntu Florin Alexandru

Encefalitele acute infectioase

Encefalitele sunt afectiuni inflamatorii acute care intereseaza sistemul nervos central
induse primar de agenti patogeni sau secundar prin mecanism imun, cu evolutie severa sau
autolimitata, frecvent asociate cu sechele importante.
Etiologia poate fi:
• Infectioasa:
– Virusuri ( VZV, HSV, TBE – tick-borne encephalytis, CMV, West-Nile Virus,
enterovirusuri, HCV, v. Rabic, HIV, JC Virus la HIV+ , etc)
– Bacterii ( Treponema pallidum, Borrelia sp, Bartonella henselae etc)
– Paraziti ( Toxoplasma gondii – HIV +, Plasmodium sp etc)
– Fungi (Cryptococcus neoformans, Histoplasma, Candida)
– Prioni ( Boala Jacob-Creutzfeld – P 14-3-3, Boala Kuru etc)
• Non-infectioasa
– Encefalite post-infectioase mediate imun (ADEM)
– Paraneoplazic - encefalita limbica
– E. autoimune
– In cadrul colagenozelor, vasculitelor

Etiologia este influentata de sezon, locatie geografica, varsta si statusul imun al

pacientului

Rareori se intalnesc in forme pure, in general sunt :

– meningoencefalite,
– encefalomielite
– meningoencefalomielite

Diagnostic pozitiv

o Tabloul clinic

– Febra
– Cefalee , greata, varsaturi, secundare edemului cebral
– Alterarea statusul mental (deficit minor  coma)
– Crize focale sau generalizate (mai rar)
– Deficite neurologice (hemipareza, pareza de nervi cranieni, ROT accentuate )
– Redoarea de ceafa si fotofobia sunt in general absente in formele pure

11
 Conf. Dr. Caruntu Florin Alexandru

o Tablou biologic

– PL : 50-500 cel/mm3 cu limfocite sau netrofile la debut, proteinorahie

crescuta (<150mg/dL), normoglicorahie;
– Sange periferic – leucocitoza (variabil)
– LCR: Frotiu cu germeni absenti, culturi negative
• PCR pentru HSV, VZV (+anticorpi IgM, Index IgG LCR/ser), enterovirusuri
Serologie West Nile Virus IgM (LCR+ser); PCR CMV, HHV-6, JC virus –
imunodeprimati, testare HIV – ARN-HIV din LCR
• VDRL/TPHA; PCR Mycobacterium tuberculosis LCR
• Serologie pentru EBV IgG IgM ser, VZV, Borrelia, Mycoplasma, Rickettsia
• Altele in functie de datele epidemiologice geografice
• Imagistic – de electie RMN cerebral

– Anomalii focale cu hiperintensitate care afecteaza substanta cenusie din

ambele emisfere cerebrale, ganglioni bazali, trunchi cerebral si cerebel. Ex.:
• HSV – prize de contrast in lobul temporal si sistemul limbic
• WEST NILE – ganglioni bazali, talamus, trunchi cerebral
• vasculopatia VZV – hemoragii multifocale si demielinizari
12
 Conf. Dr. Caruntu Florin Alexandru

– CT cerebral daca RMN este contraindicat sau nu este disponibil

• EEG
– traseu cu incetinirea conducerii nervoase cu implicarea lobului temporal in
encefalitele cu HSV;
– unde lente difuze neregulate in encefalita cu WEST NILE;
– descarcari ocazionale focale

o Diagnostic diferential

• Acidente vasculare cerebrale/ hemoragie intracraniana/ trauma SNC

• Abcese cerebrale
• Tumori cerebrale
• Encefalopatie (istoric de abuz de alcool, droguri; tulburari metabolice)
• Encefalite post-infectioase mediate imun ( istoric recent de vaccinare 1-4s, pojar,
varicela, rubeola, oreion)
• Encefalite non-infectioase (LES)
• Meningite virale, bacteriene cu LCR clar, tuberculoasa

Management terapeutic

• Monitorizare cardio-vasculara
• Corticosteroizi
• Manitol
• Hiperventilatie
• Tratament prompt al crizelor (lorazepam/diazepam) ulterior fenitoina iv in functie de
recomandarea medicului neurolog
• Antibiotice daca se suspecteaza o infectie bacteriana sau meningita bacteriana
• Tratament antiviral empiric cu Aciclovir iv
• Tratament adaptat dupa stabilirea etiologiei

Encefalita herpetica

• Determinata de HSV
• Virus citopatic  moartea neuronilor
• Epidemiologie:
o Distributie egala la nivelul ambelor sexe,
o Varsta: < 20 ani si > 50 ani,
o Encefalita herpetica nu este influentata de sezon
Tablou clinic

– Febra (90-100%),
– Alterarea starii de constienta (97-100%),
– Cefalee (70-80%)
– Tulburari de personalitate si comportament (41-87%)
– Dezorientare temporo-spatiala

13
 Conf. Dr. Caruntu Florin Alexandru

– Convulsii
– Deficit motor
– Tulburari de vorbire

Pentru diagnostic: PCR HSV din LCR (specificitate si sensibilitatate mare cu valoare
predictiva pozitiva de 95% si valoare predictiva negativa de 98%)
• PL :
– pleiocitoza cu limfocitoza
– Proteinorahie ≈80-85 mg/dl
– Glicorahie normala
• Imagistic:
– RMN cerebral – 89% dintre pacienti prezinta modificari de la debut cu
modificari predominant in lobul temporal si frontal
– CT cerebral – mai putin sensibil

Magnetic resonance (MR) images of the brain of a patient with herpes simplex
virus encephalitis at two day after admission. Abnormal signals were seen in the
right temporal lobe and insular cortex.
(Lower panels) MR images showing that abnormal signals had spread to the left
side at 15 days after admission.
Sursa: www.uptodate.com

14
 Conf. Dr. Caruntu Florin Alexandru

Tratament etiologic : Aciclovir 10mg/kgc X3/zi 14-21 zile

Factori care influenteaza prognosticul:
– Varsta
– Nivelul de constienta
– Durata de la debutul bolii pana la initierea tratamentului cu Aciclovir

Profilaxia meningitelor si encefalitelor:

 Igieno-dietetice (spalatul mainilor, aerisirea incaperilor, consum de alimente
din surse sigure etc)
 Vaccinare pentru: meningococ, haemophilus influenzae, pneumococ
 Profilaxia contactilor post-expunere, tratamentul portajelor
o Meningococ – rifampicina 600mgX2/zi (2 zile), ciprofloxacin 500mg/zi
monodoza, Ceftriaxon 250mg im

15