Univercitatea 'Dunarea de Jos" - Facultatea d6 Madicina si Farmacie

Infectii als 8i$temului nervos

Curs 7

e4,*wLt*le
 Spectrul afectiu n ilor SN
. lnflamatorii
- Infectloase: viralg, bacteriana, parazilara, fungica
- Neinfectioase
. Neoplazice: meningita carcinomatoasa, leucemii,
limfoame
. Autoimune: B. Bechet, Sarcoidoza
. Induse medicamentos: AINS, fenotiazina.
azathioprina
. Vasculare
. Tumorale
. Traumatice
 Clasificarea infectii lor S N
a. Dupa modul de producere
. Primare
. Secundare
b. Dupa evolutie
. Acute
. Subacute/ cronice
c. Dupa conteldul aparitiei
. Comunitare
. Nozocomiale
d. Dupa localizarea enatomica
. SNP- nevrite
. sNc
 d. Clasificarea anatomica a infectiilor SNC
1. Encefalita: inflamatia a parenchimuluicerebral (E)
2. Meningita: inflamatia spatiului subarahnoidian cu
semn€ de iritatie meningiana (Mn)
3. Mielita: inflamatie a maduvei spinarii (Mi)
4. Radiculita: inflamatia radacinilor nervilor dorsali
5. Abces cercbral: proces supurativ localizat in
parenchimul cerebral
6. Abces epidural: colectie purulenta in afara durei mater
7. Empiem subdural: colectie purulenta intre dura mater
si arahnoida
8. Infectiiextinse la mai multe structuriale SNC:
meningo-encefalita, encefalo-mielita, encefal-mielo-
poliradiculonevrila
 Particularitati anatomice ale SNC
. SNC protejat de structuri osoase rigide
. SNC suspendat in LCR situat in
- interior (sistemul r,entriorlar si caualul ependimar)
- exterior (spatiul subarahnoidian)
Ac. compaltimente func tioneaza pe principiul vase lor comuni cante
. Dura mater si arahnoida
sunt legate doar in cateva locuri
)infectiasubduralasepoate''':,'
extinde usor la intreaga
emisfera cerebrala '"';:,''
. Sinusurile venoase dreneaza
sangele venos dar si LCR
(rilii arhnoidieni)
 Particularitati anatomice ale SNC
Capilarele creierului nu au fenestratii ale jonctiunilor intercelulare
endoteliale ) impermeabilitate/ selectivitate
B ariera hemato-encefalica
formata din
.meninge,
.vasele de sange,
.plexurile coroide si

*.:. .procesele arhnoide

5 "*. Structural si functional BHE

contrcleaza penetratia
. microbilor
a unor toxine,
hormoni si
medicamente
w.stanffi.ecfiy'
s
I
s
tv
ee
mn
ut
lr ll{d
I qtri*
c *ffrfxr
{a trt*s
u &p.tr /
rffiat
I
a
r
lf*ul
 Patogenia infectiilor SNC
Cai posibile de infectie
. Diseminare hematogena (viremie sau bacteriemie) la
nivelul sistemului nelrvos
. Determinari in cadrul diseminarii hematogene a
bacteriilor
. Extindere prin contiguitate de la un focar infectios
lnracranran
. Penetrare microbiana cauzata de un defect al durei
mater
. Patrundere prin lama cribriforma a etmoidului
. Diseminare de-a lungul nervilor (rar)
Depasirea mecgnismelor de aparare ( integritatea barierei
hematoencefalice)
)modificariin LCR sileziuni neuronale
P
a
lnvazia vatculara
t
om
ge
en
nl
in Tfavcfsiraa
B}IE
ag
I
t
e
I lnvazi6
o rneningelui
si sNc
r
 Infectiile SNC: etiologie (1)
Virusuri ADN:
. Herpes simplex (E, Mn)
. CMV(E, Mn)
E =encefalih
Mn= meningita
. V]/Z(E, Mn) Mi = mielita

VirusuriARN:
. Buniavirusuri(E)
. Flavivirusuri(E)
. Enterovirusuri(Mn, Mi)
. V. Coriomeningitei limfocitare (Mn)
. V. Rabic (E)
. V. Urlian (E)
. V. Rujeolei(E)
. Hlv(E)
 Infectiile SNC: etiologie (2)
)Bacterii nontuberculoase - frecventa germenilor - de varsta
Copil>5-18ani
1. Neisseriameningitidis
2. Streptococcus pneumoniae
3. Listeriamonorytogenes
Sugar si copil < 5 ani
1. Neisseriameningitidis
2. Streptococcus pneumoniae
3. Haemophilusinfluenzae
Nou-nascut
1. Streptococcusagalactiae
2. Enterobacteriaceae (E. Coli)
3. Listeriamonocytogenes
 Agentii etiologici ai meningitelor la adult
Grupa de Microorganism
virctA
Meningite 19-59 ani S. pneumoniae
acute N. meningitidis
comunitare H. influenzae
>60 ani S. pneumoniae
L. monoo/togenes
Meningiti Orice vArsti < 10 zile post-traumatism:
nosocomiald S. pneumoniae
sau H. influenzae
postraumatici
> 10 zile: K. pneumoniae,
Ps. aeruginosa, E. coli, altd
flori de spital
 Infectiile SNC: etiologie (3)
Alte etiologii bacteriene
. Mycobacterii
. Leptospira
. Bonelia
. Treponema pallidum
. Brucella
Fungice
. Cryptococcusneoformans
. Candida albicans
Parazitare
. Naegleria fowleri
. Toxoplasma gondii
. Cysticercuscellulosae
. Plasmodium falciparum
 Meningitele: tablou clinic
Sindrom meningian -semne de hipertensiune intracraniana:
. cefalee intensa
. varsaturi (in jet)
. fotofobie(inconstant)
Febra
Semne de iritatie meningiana: redoare de ceafa, Kemig l,
Kemig ll, Brudzinski, Brudzinski contralateral
Dificultati de diagnostic clinic al meningitelor:
. In formele fruste: migrena, sinuzite, boli psihice
. La varstnici, sugari, pacienli critici
. In cazul asocierii convulsiilor, agitatiei, tulburarilor de
constienta, coma, soc, postoperator, etc
 %'#'j
'i;i ed [d
) whtre
.,.i." r*.")o

bdilWrmFddmrd
lo obtrb s*oStut flub
or csf
;#
i,hH ",'
 Mening itele: investigatii necesare
1. Examenul LCR obtinut prin PL
a. Obligatorii:
. examen citologic (nr. celule/mm3, tip de celule %)
. Biochimic (glucoza, cloruri, proleine, acid lactic, PCR)
. Bacteriologic
. Frotiuri colorate: albastru de metilen. Gram. Ziehl-Nielsen
. Culturi: geloza€ange, geloza socolata, Lowenstein, Sabouraud
b. Facultative (in func'tie de situatie):
. Ag solubile (meningococ, pneumococ, H. infl.) in LCR
. Coloratie tus de China pentru criptococ
. PCR pentru virusuri sau basterii
2. CT cercbral (! precede PL in cazul semnelor de focar +)
3. Alte investigatii :. hemoculturi, H Lc, VSH, procalcitonina,
glicemie, uree, ionograma, amilazemie, radiografie
toracica si de sinusuri. examen ORL
Meningite: elemente de orientare etiologica
S. pneumoniae
. Teren: etilism, antecedente de traumatism cranian,
asplenie, HlV, mielom
. Epidemiologic: infectii respiratorii recente (otite, sinuzite,
pneumonii)
. Clinic: debut brusc, coma, convulsii, semne de focar
N. Meningitidis
. Teren: deficit de complement
. Epidemiologic: focar epidemic de m. meningococica
. Clinic: debut brusc, purpura, absenta semnelor neurologice
de focar
Tuberculoza
. Teren: primoinfeclie TB netratata, corticoterapie, HlV,
carente nutritionale
. Epidemiologic: contacl TB
 Meningite:
elemente de orientare etiologica
. M. urliana: focar epidemic de oreion
. M. Herpesvirusuri, Enterovirusuri, Adenovirusuri:
Asocierea eruptiilor
. Coriomeningita limfocitara; contact cu rozaloare, igiena
precara: arenav
. M. V. West-Nile: expunere la intepaturi de tantari
flavivirus cu rezervor natural reprezentat de pasari
. Neuroborelioza Lyme: expunere la intepaturi de capusa:
. M. Cryptococcus neoformans: imunodepresii
H lV, leucemii, limfoame, corticoterapie cronica,
post-transplant
 Aspectul LCR: orientare etiologica
Purulent m. bacteriene (frecveni meningococ, pneumococ,
H. influenzae)
Clar: M. Virale (cele mai frecvente)
- M. Tuberculoasa
- M. Leptospirotica
- M. Micoplasmatica
- M. Rickettiana
- M. Fungica
- M. bacteriana partial tratata cu antibiotic
Hemoragic: B. antracis, Listeria monocytogenes
, Nr. Leucocite in LCR e mai mare decat in sanp,le Wiferic
. Deosebire de LCR hemoragic din accidentul de punctie:
Nu coaguleaza
. Deosebirea de hemoragia meningiana in care proportia
leucocite/ hematii este identica in LCR si sangele periferic
 Modificarile LCR in meningite
Normal Virala Bacteriana TB

Aspect limpede Limpede/ purulent Limpede/

opalescent opalescent
Celule .5 (L) Zeci-sute Mii Zecisute
(L) (PMN) (L)
Proteine <45 I 11/ ttt
(mg/dl) 111
Glucoza
(mq/dl)
50-75% din N J/ tl t
glicemie
Cloruri 700-740 N N UJJ
Ac. lactic 15 N 1 1

PCR +
ale examenului

Sr""*r"r#-*
'ttuberculo;is ,., " ! rif
l {

ii
t

\ i
.ti;
$rq. ha'ltk rcfrtmedical
"
Algoritm de dianostic al meningitelor in urgenta

Sd. meninghtr+ Fcbrd

HcmocultuF
su Celtrhrcn. (50 mgrl|C!

predondnmt PMN

Menlnglta
bscrcdNnl

Gomenl neldentlflc4l
(frctlurl GRAI\I dln
rrR)
CeItrl&roni
lOOmEAg/rr
 Scor Stiehm - Damrosch
pentru evaluarea prognosticului
meningococcemiei
t. Reac{ie leucocitari in L.C.R. < 20 celule/mm
2. Stare de qoc (TAs<70nmHg)

3. Petesii apdrute in primele 12 ore de boali

4. Absenfa leucocitozei (NL< I 0000/mm3)

5. VS.H. < l0mmlh

Interpretare:
l3 - moilalitate>90%
32- mortalitate<9%
 Men ing itele: diag nostic d iferential
. Meningismul: sd. clinic meningian cu LCR normal (poate
irtsoti unele boli infectioase: gripa. pneumonia, dizenteria, etc)
. Rerrctiameningiana: sd. clinic meningian cu modificari
discrete ale LCR (<40ceVmm3. biochimie uormala) din febra
tifoida. tifosul exantematic, etc
. Alte infectii ale SN: encpfalite, abces cerebral, empiem
subdural
. Alte afectiuni ale SN care pot ovolua cu febra): AVC,
vasculite, colagenoze, tumbri, sd. Reye, etc.
. Afeptiuni ORL: sinuzite, angine. otite
. Alte afectiuni: spondiloza cervicala, torticolis. newalgia N.
Arnold, insolatia, contractura musculaturii paravertebrale din
tetanos, intoxicatia cu stricnina
 Meningitele: principii de tratament
A. Monitorizarea si sustinerea ftinctiilor vitale (respiratorie,
cardio-vasculara, renala)
B. Patogenic
FCombatsrea edemului cerebral si a HTic: manitol 20%,
dexametazona,ajustarea aportului de lichide
) Combaterea conulsiilor (diazepam, fenitoin, fenobarbital)
C. Etiologic
M. virale: Nu exista tratament etiologic, cu exceptia m. cu
herpeslirusuri (Acyclorir)
M. cr-lptococ: Amfotericina * Flucitozina
+ Prof laie semndata eu h'luconazole

M. TB:HRZE 717X2luni, apoi HR3/7X l0luni

M. bacteriene: adminisharea antibiotioului este o URGENTA!
) adruinishare iv, doze mari

ajustata dupa sensibilitatea microorganismului

 Men ingitele bacteriene: tratament
antibiotic de prima intentie
Varsta Etiologia probabila Antibiotic

0-4 saptamani Steptococ B, E. coli, Ampicilina + Cefotaxim

Listeria
< 3luni Streptococ B, E. coli, Ampi + Cefotaim/
Listeria, S. pneumoniae Cefoiaxon
3l-17 ani S. pneumoniae, N. Cefotaxim/Cefbiaxon +/-
meningitidis, H. influenzae Vanco sau Meropenem
>18 ani S^ pneumoniae, N. Cefotaxim/Ceftriaxon +/-
meningitidis Vanco sau Meropenem
lmunodepresii Listeria, BGN, Staf, auriu, Ampi + Ceftazidim+
S. pneumoniae Vanco sau CTX +
Meropenem
 Meningitele: complicatii
Acute;
. cloazonari,
. supuratii intracraniene
Tardive:
. stariconvulsivante
. paralizii
. tulburari senzoriale
(auditive, vizuale)
. hidrocefalie
. tulburari psihice
 Meningite: profilaxie
Meningococ
. Vaccin antimeningococic: la persoane cu risc
. Chimioprofilaxie la contacti: Ciprofloxacina, Penicilina V
Pneumococ
. Vaccin antipneumococic: siclemie, asplenie, sd.
nefrotic, imunodepresii
H. lnfluenzae
. Vaccin antiHib: siclemie, asplenie, hipoyglobulinemie
congenitala, infectie HIV
. Chimioprofilaxie la contac{i: Rifampicina
 Encefalitele
Freatent asociate meningitelor (meningoencefalite)
a. E. infeclioase
Virusuri: HS 1 sau 2,V]y'Z. CMV, VEB, enterovirusuri, v.
ruieolic. v. rubeolic. v. urlian. v. orioal. v. rabic. v.
cririomirningitei limiocitare,,i. Wesi-tlite, V. febrelor
hemoragice (Marburg, Ebola), HIV
Bacterii: BK, Listeria, Brucella, Borelia, Leptospire,
Mycoplasma, Chlamidia, Rickettia,
Fungi: Cryptococcus neoformans
Paraziti: Plasmodium falciparum, Toxoplasma, Toxocara
b. E. postinfectioase si postvaccinale:
- aparute la cateva saptamani dupa boala (rujeola,
rubeola, varicela, tuse convulsiva) sau vaccin (anti-
pertusis);
- mecanism imun; leziuni de demielinizare
- simptome encefalitice nespecifi ce
 Encefalite: tablou clin ic
Pana la probo contrafie, diagnosticul de encefalita este laat in
considerare in otice starefebrila insotita deconfuie sU sau
tulburafi neurologice ale SNC
1. sd infectios: febra+/-mialgii, semne specifice agentului
infectios
2. Sd meningian: febra, cefalee, redoare de ceafa, fotofobie
3. Tulburafi de constimta de la obnubilare la coma profi.urda
4. Cr i 4e con v u Is iv e lcr, alizate sau generalizate
J. Semne de deficit newologic
. Deficit motor: mono- , hemiplegii, paralizii de nervi
cranieni
. Misoari anonnale: distonii. mioclonii
 Scala Glasgow
de apreciere a tulburarilor de constienta
(maxim 1 5; < I prognostic rezervat)

Raspuns ocular Raspuns verbal Raspumnmtor

Nu deschide ochii Nu raspunde Nu reactioneaza

2 Deschide ochii la Raspuns Rotatia extema si hiperextensia

stimuli durerosi neinteligibil MS, extensia si flexia plantara
M (decorticare)
-t Dcschide ochii la Raspuns inadocvat Flexia lenta a MS, extensia M
coman& verbala (decerebrare)

4 Deschide ochii Raspuns confuz Flexia rapida (evitare)

sfrontan
) Raspunsorientat Indepartarea durerii (orienrat)

6 Raspunde Ia cornanda
 Encefalite: criterii de diagnostic
. Epidemiologic
. Clinic
. Examenul LCR:pleiocitoza cu limfocitoza, proteinorahie f ;
LCRpatefi normal
. Imagistic: CTC cu substanta de contrast
- Poato exclude alte cauze de afectare SNC
- Poate evidentia hipodensitate focala (mai ales temporala) in
e,ncefalita herpetica
. Microbiologic
- Direct: culturi virale, PCR
- Indirect: evidentierea Ac IgM specifici in ser si LCR (dg.
precoce) sau crest€rea in dinnmica a titrului de Ac sericr
(dg. tardiv)
 Encefalitele:
elemente clinice de orientare etiologica
. Manifestari respiratorii asociate:
Mycoplasme, adenovirusuri, myxovirusuri,
param;xovirusuri
. Leziuni cutanate: rujeola, rubeola, varicela, B. Lyme,
enteroviroze, mycoplasme
. Sd. mononucleozic: CMV, VEB, HIV
. Calatorie recenla in zone endemice: malarie,arboviroze,
febre hemoragice
. Vaccinari recente
 Encefalite: diagnostic d iferential
Infectii neurologice: abces cerebral, empiem subdural, ernbolii
septice (endocardita)
Encefalopatii toxice din dizenterie, sahnonelloze, tuse
conlulsiva
Afeotiuni vasculare: hemoragie intracranian4 tromboza
intracraniana, AVC, vasculite ale SNC (LES, periarterita
nodoasa)
Toxicitate medicamentoasa (metoclopramid, unele antibiotice,
psihotrope)
Tumori cerebrale
Crize isterice
Formele severe comatoase: encefalopatia hipertensiva,
uremica, cetoacidozica, hipoglicemica, hepatica
 E ncefalite: evolutie, complicatii

. Prognosticul simortalitatea variaza in functie de

etiologie si varsta (1-700/6)

. Complicatii: convulsii, edem cerebral, sd.

secretiei inadecvate de ADH, hemipareze, ataxie

. Sechele: tulburari de personalitate si

comportament, retard intelectual, paralizii,
epilepsie
Leziuni cutanate in
meningoencefalita
meningococica
Abces cerebral dupa
meningoencefalita
tuberculoasa
la pacient
imunodeprimat
 Rabia
Definitie; zoonoza a vertebratelor cu sange cald, manifestata
ca encefalita fatala
Etiologie: Virusul rabic- ARN virus, fam Rhabdoviridae
Epidemiologie: receptivilate generala
. Transmitere la om prin contactul plagilor cu saliva animalului
bolnav (contaminanta 5-72 inainte de semnele clinice si
moarte); liliecii pot fi purtatori sanatosi
. Transmiterea interumana descrisa dupa grefa de cornee
Patogenie:
. virusul patruns pe cale tegumentara sau mucoasa se
multiplica in tesutul muscular striat invecinat 9 joncliuni
neuro-musculare )transmitere centripeta prin axonii nervilor
periferici la maduva spinarii (50-100mm/zi) )SNC
. Virusul se replica in SNC (subtanta cenusie) ) encefalita cu
corpusculi Babes-Negri
. diserninare centrifuga in alte tesuturi (saliva, rinichi, plamani)
 Rabia:tablou clinic
fncubatie: 2Q-902
a. Forma furioasa
Perioada de invazie: astenie, faligabilitate, febra
Perioada de stare : h iperactivitate (bizarerii, a g resivitate)
dezorientare, halucinatii, redoare a cefei, paralizii
caracteristic: hidrofobia, aerofobia
orientat si cooperant intre accese
in evolutie: febra, fasciculatii musculare, hiperventilatie,
hipersalivatie, hipersudoratie, midriaza, hipeneflexie,
convulsii; deces in maxl-2 saptamani
b. Forma paralilica (20o/o)
Debut cu rahialgii, pareze si paralizii flasce ascendente
Status mental degradat progresiv 9 coma (2-7zile)
Particular. durata mai lunga, lipsesc hidro-, aerofobia,
hiperactivitatea si convulsiile
 Rabia: diagnostic
. Clinic (! lncubatii extreme: 4z icativa ani)
. Paraclinic: identificarea virusului din saliva, LCR, biopsie
cerebrala, amprenta de comee
- lF, culturi celulare, microscopieelectronica, PCR
- cerebral
Postmortem: corpusculi Babes-Negri in tesutul
prin coloratii cu HE
Diagnostic diferential: sd. Guillain-Barre, poliomielita,
encefalomielita postvaccinare antirabica, tetanos,
botulism, boli neurologice paralitice, isterie, rabiofobie,
delirium tremens
Dificultati de diagnostic: boala rara, incubatie uneori lunga,
manifestari nelrologice compleie, date de laborator -
limitate
Tratament: nu exista tratement specific pentru rabie
Rabia este o boala mortala
 Rabie : profila$e postexpu nere
1. Toaleta minutioasa a plagii eu apa si sapun, bromocet 1%;
cauterizare in cazul suspiciunii crescule de rabie
2. Rapel AT
3a. Contact cu saliva de animal pe escoriatii recente produse
de animal domestic: supravegherea animalului muscator
'14 zile: daca animalul moare (spontan sau omorat) se
analizeaza veterinar pentru rabie
3b. Vaccin antirabic: plagi superficiale la trunchi si membre
produse de animale domestice necunoscute, disparute
sau omorate
3c. Ser/lgAT + vaccin antirabic: muscaturi la fata, gat, organe
qenilale. plaoi profunde in alte zone sau multiple
[roduse de dnimal domestic sau orice plagi pioduse de
animal salbatic
4. Antibioticoprofilaxie - dupa caz (Penicilina V, Tetraciclina)
 Tetanosul
Definitie: boala infectioasa grava, necontagioasa, produsa de
toxina bacilului tetanic, caracterizata clinic prin trismus,
conlractura generalizata si crize de contractura paroxistice
Etiologie:
Clostridium fefani: BGP anaerob, (Yt
sporulat, imobil; tl
formele vegetative produc care
produce 2 exotoxine \
(telanospasmina si tetanolizina)
Epidemiologie:
. Rezervor natural: ierbivorele (elimina germenii prin fecale)
. Transmitere: patrunderea sporilor la nivelul plagilor
(mucoasa, cutanata, uterina, ombilicala, chirurgicala)
, Receplivitate: generala in absenta vaccinarii
 Tetanosul: patogenie
. Condiiii: absenta vaccinarii, patrunderea sporilor prin solutii
de continuiiate cutaneo-mucoase, absenta oxigenului la
nivelul plagii (necroza, ischemie, corpi straini)
. Sporii se transforma in forme vegeiative, care elibereaza
toxina
. Toxina migreaza axonal centripet, de-a lungul neuronilor
motori si traverseaza sinapsa, ajungand la celulele
inhibitorii presinaptice, unde nu mai poate fi neutralizata
. Tetanospasmina blocheaza eliberarea
neurotransmitatorilor musculari (GABA), crescand tonusul
muscular si producand contractura
. Tetanospasmina poate afecta SNV prin cresterea
catecolaminelor, determinand tahicardie, adtmii.
hipertermie, transpiratii profuze, hipercapnie
 Tetanosul: tablou clinic
lncubatie 3-30 zile
Debut: insidios, rar brusc: sensibilitate la frig, parestezii la
nivelul plagii, anxietate, crampe musculare
Perioada de invazie: 24-48 ore
. trismus (contraclura maseterilor care blocheaza
deschiderea gurii si masticatia),
. febra,
. disfagie (prin eXinderea contrac{urii la faringe)
Perioada de stare: contracturilor tonice permanente se
generalizeaza si apar contracturi paroxistice dureroase
. atitudini particulare: opistoionus, emprostotonus, orlotonus,
facies cu aspect de "risus sardonicus"
. Anoxia poate fi consecinta spasmelor muschilor respiratori
siai laringelui
Factori de prognostic nefavorabil: incubatie < 7 z, invazie< 2 z,
varsle extreme, paroxisme subintrante, hipertermia
 Tetanosul

WGffi
Forme particulare:
Tetanosul nou-nascutului:
. apare la'12 z dupa nastere
.fftrtr; j
. dificultate de supt
Tetanosul localizat:
. paralizie la poarta de intrare
 Tetanos: diagnostic
Clinic (exclusiv)
Epidemiologic: absenta vaccinarii corecte
Laborator: mica utilitate; Ac anti-toxinici >0.01u/ml fac
diagnosticul improbabil, dar nu il exclud
Diagnostic diferential
Trismus: angina severa, abcesul molarului de minte,
fl egmon periamigdalian, artrita temporo-mandibulara,
parotidita epidemica infectioasa
Contractura tonica generalizata: meningite acute, encefalite
acute, rabie, tetanie, intoxicatia cu stricnina, intoxicatii cu
fenotiazine
 Tetanos: tratament
Etiopatogenic:
. Neutralizarea toxinei circulante cu ser antitetanic 20000-30000UA1
la adult (10000UA1 la sugar) doza unica sau lg letanica umana
500 U im, urmata de ATPA sau al( produe vaccinal
. Antibiotic: Metronidazol 500m9 iv X4lziX 7-102) sau Penicilina G
34MUlziX5-72
. Tratamentul chirurgical al plagii
Sedarea si prevenirea conbactiilor paroxistice:
. !Nu se lasa bolnavul singur; evita manoperele inutile
. benzodiazepine (diazepam 1040mg/kg iv)
Alte masuri:
. Respiratie asistata, curarizare, infubatie, traheostomie
. Reechilibrare hidroelectrolitica
. Suport nubitional (sonda nazogastrica)
. Conholul disfunctiilor vegetative: tahiaritmii, variatii ale TA, febra
 Tetanos: profilaxie
.lmunizarea activa a populatiei
.2- 4 - 6 - 12 luni- 6 ani (in vaccinuripolivalente)
.ATPA: rapel la 5-10 ani
.lmunizarea gravidelor pentru prevenirea tetanosului neonatal
.lngrijirea corecta a plagilor cu risc tetanigen

Status Toaleta Antibiotic ATPA SAT ISAT

vaccinal plagii
Vaccinat Obligatorie PG sau Rapel Nu Nu
ErrlroT-102
Nevaccinat Obligatorie Vaccinare Da Da
completa (alternativa
daca nu sunt
disponibile
lgAT)
Care este cauza acestui sindrom?
 Cum se trateaza?

DAntispastic€- Diazepam
Dlzolare in camera fara zgomot
PPenicilina
PlgT