Curs 04 – Traumatologia Medico – Legală

= consecinţele unui agent traumatic asupra organismului; traume :

 mecanice
 fizice
 chimice
 biologice
 psihice
Traumatologie mecanică
-efectele factorilor traumatici mecanici asupra organismului
-factorii mecanici-> acţiune brutală a energiei cinetice imprimate organismului=> modificări morfo-
funcţionale locale sau generale
-efecte:
 directe: acţiunea nemijlocită a factorilor mecanici asupra ţesuturilor şi organelor
 secundare: complicaţii apărute ca o consecinţă a factorului mecanic iniţial
-efectele depind de:
o caracteristicile şi particularităţile factorilor traumatici mecanici : greutate, formă,
dimensiuni
o intensitatea cu care acţionează asupra organismului
o particularităţile morfo-funcţionale a segmentului lezat
o particularităţile individuale de reacţie la acţiunea agenţilor mecanici
-clasificare:
1. corpuri contondente dure:
 cu suprafaţă mică(max 16cm2):
 neregulată: piatră, pumn
 regulată->cu forme geometrice:
 cilindric->bâta
 sferică->piatra, bile
 poliedrice->ciocan, cărămidă
 cu suprafaţă mare(>16cm ): 2

 neregulată:solul, autovehicule
 regulată, plană: sol, scândură
2. instrumente cu vârf şi lame ascuţite:
 înţepătoare:
 formă alungită cu vârf ascuţit
 acţionează prin apăsare sau apăsare şi răsucire concomitent(ac,
andrea, dinţii de la furcă, şurubelniţa ascuţită, etc.)
 produc plăgi înţepate
 tăietoare:
 1-2 margini liniare subţiri în jurul muchiei->numai prin apăsare nu
produc leziuni în general; pentru a produce o leziune este necesară
şi o mişcare în sensul muchiei ascuţite
 lama de ras, brici, cuţit fără vârf, bisturiu fără vârf, instrumentele
înţepătoare-tăietoare ce acţionează doar cu partea tăietoare
 plăgi tăiate
 înţepătoare-tăietoare :
 vârf ascuţit şi 1-2 dar posibil mai multe muchii liniare tăietoare

1
  cuţit obişnuit, briceag, bisturiu cu vârf, pumnal, baionetă(vârf şi o
muchie)
 şişul(ţigani)->două muchii şi un vârf; stiletul, floreta->vârf şi mai
multe muchii
 acţionează iniţial cu vârful şi apoi cu muchiile tăietoare
 plăgi înţepate-tăiate
 despicătoare (tăietoare-despicătoare):
 grele cu muchie mai mult sau mai puţin tăioasă
 topor, bardă, satâr, sapă
 plăgi despicate (tăiate despicate)
3. proiectile

Precizarea mecanismului de producere a leziunilor :

A. lovirea activă-> agent traumatic în migrare-> loveşte corpul în poziţie fixă sau relativ fixă
B. lovirea pasivă-> corpul aflat în mişcare se loveşte de un agent traumatic în poziţie fixă sau
relativ fixă
C. compresiunea-> două planuri dure ce comprimă corpul şi tind să se apropie (călcarea cu
roata, comprimare între părţile joase şi sol)
D. asocierea celor de mai sus
-mecanism activ a= acceleraţie
-mecanism pasiv b= dezacceleraţie

Leziunile traumatice primare

-leziunile vizibile la examinare externă; observarea şi interpretarea lor permite soluţionarea multor
obiective ale medicinii legale atât la persoanele decedate cât şi la persoanele în viaţă
-clasificare în funcţie de integritatea tegumentelor :
A. fără soluţie de continuitate:
a. eritemul : zonă hiperemică, bine delimitată, cu durată variabilă (minute)
b. echimoza posttraumatică :
- cea mai frecventă leziune (revărsat sanguin de întindere variată la nivelul
tegumentelor dar şi pe mucoase)-> se produce ruperea vaselor dermo-
epidermice la nivelul pielii, iar la nivelul mucoaselor a vaselor din corion
- toate cele trei mecanisme o pot produce
- apar de obicei în zona de impact dar pot difuza la distanţă (mai mare în
zonele bine vascularizate)
- frecvent reproduc forma agentului traumatic :
 liniare: bâtă, vergea
 ovalare :compresiune cu pulpa degetului
 semilunare: compresiune cu unghia
 reproduc desenul de pe cauciuc-> accidente
rutiere
- localizare foarte variată, uneori sugerează mecanismul de producere ( ex.
echimoză la nivelul orbitei palpebrale-> lovire activă în zone expuse;
echimoze la nivelul coatelor, genunchilor-> lovire pasivă)
- uneori localizarea şi forma permit diagnosticul actului:
 asfixie cu mâna
 sugrumare
 pe feţele interne ale coapselor în tentativele de
viol

2
 - apar în timp modificări de culoare
 primele ore roşiatică datorită HbO2 şi
vasodilataţiei locale
 ulterior violacee albastră-> 2-3 zile
 apoi datorită bilirubinei variază spre cafeniu-
>ziua 3-7
 apare hemosiderina -> din a 3-a zi; pe baza ei
se poate aprecia vechimea leziunii
 bilirubina-> biliverdină(apariţia ei în focar
determină o culoare verzuie la periferie)->spre
final culoare gălbuie (după ziua 7) cu
dispariţia în 10-20 zile ; mai târziu în ţesuturile
laxe
- în general nu se acordă zile de îngrijiri medicale
- se pot acorda maxim 4-6 zile în caz de echimoze ce însoţesc hematoame mai
ales multiple sau hematoame cu echimoze ce încurcă activitatea unor organe
(ex. ochiul)
- atestă veridicitatea traumatismului, uneori permit aprecierea mecanismului
de producere, uneori tipul de agent traumatic, timpul scurs de la traumatism
până la examinare, iar pe cadavru atestă că leziunea a fost în timpul vieţii
- timpul scurs se apreciază pe modificările de culoare iar în unele cazuri
microscopic
ex: primele 10-20 h->hematii nemodificate :
- după 24 h-> hematii decolorate, balonizate
- după 2-3 zile-> apar macrofage cu pigment
hematic
- după 5-6 zile-> hematiile în majoritate
degradate; număr mai mare de macrofage cu
pigment hematic, depozite de hemosiderină
c. hematoame :
- revărsat sanguin bine delimitat într-un ţesut sau organ
- epidermul supraiacent este echimotic
- tumefacţie fluctuentă, dureroasă spontan şi la palpare
- mici, mijlocii se rezolvă singure, cele mai mari necesită drenare (în lipsa
tratamentului se poate închista sau organiza conjunctiv); hematoamele mari
pot evolua şi spre abcces dacă apare o suprainfecţie
- determină compresie pe structurile vecine-> stază; în caz de hematoame
multiple şi mari=> şoc traumatic +/-deces
- timp de îngrijire variabil în funcţie de numărul, prezenţa/absenţa
complicaţiior
B. cu soluţie de continuitate :
a. plăgile :
- soluţii de continuitate profunde ale tegumentelor/mucoaselor
- clasificare :
1. plăgi :
a. contuze (zdrobite):
- lovire cu sau de un corp dur contondent
- margini neregulate, punţi de legătură între marginile
plăgilor, dehiscenţa plăgii este mică
- uneori în jurul plăgii există escoriaţii, echimoze
3
 - aspectul plăgii ţine de modul de producere,
particularităţile agentului traumatic cât şi de
regiunea interesată (regiunile în care pielea este
dispusă direct pe un plan osos-> corpul contondent
poate produce plăgi cu margini relativ netede=>
confuzie cu plăgi tăiate sau despicate; atunci se
impune examenul cu lupa pentru a evidenţia margini
neregulate şi fine punţi
b. înţepate :
- plagă cutanată la locul de pătrundere, un canal şi o
plagă la locul de ieşire (uneori)
- aspectul la locul de pătrundere depinde de forma şi
dimensiunile instrumentului înţepător : acul-> plagă
punctiformă, instrument mare-> plagă în formă de
butonieră sau fantă (dg. diferenţial cu plaga
înţepată/tăiată=> plaga înţepată are ambele unghiuri
ascuţite, plaga înţepată-tăiată are minim un unghi
ascuţit)
- canalul are adâncime, traiect şi dimensiuni
dependente de obiect şi modul de acţiune; canalul
poate fi unic sau multiplu
- plaga la ieşire-> idem, dar mai mică
c. tăiate :
- margini netede, drepte, regulate, lipsa punţilor
tisulare, dehiscenţă mare a plăgii
- lungimea depinde de lungimea muchiei
instrumentului şi mişcarea instrumentului
- profunzimea depinde de : gradul de ascuţire, forţa
mişcării de apăsare, rezistenţa ţesuturilor (gât,
coapse, fese, abdomen-> rezistenţă scăzută)
- date despre direcţia loviturii şi poziţia victimă-
agresor

punct de atac corp punct final

coada de şoricel
o la nivelul punctului de atac unghiul este mai
deschis, plaga este mai profundă, punctul
terminal este cu unghi mai închis, mai
superficial şi uneori se prelungeşte cu o
escoriaţie fină (coada de şoricel)
- plagă mutilantă-> profundă cu secţionarea unei
regiuni anatomice=> sluţire, infirmitate, invaliditate
- plagă în lambou->oblică=> un lambou tisular
d. înţepate-tăiate :
- plagă cutanată la locul de intrare, canal sau
traiectorie, plagă la locul de ieşire (+/-)
- la locul de intrare depinde de tipul de instrument:
o muchie tăioasă-> aspect de săgeată
4
 o muchii tăioase-> aspect de fantă sau baionetă
o mai multe muchii-> aspect stelat
- margini netede, nu există punţi tisulare, dehiscenţă
importantă ( pentru aprecierea lungimii se apropie
marginile plăgii înainte de măsurare)
- în general lungimea plăgii este egală cu instrumentul
când acesta loveşte perpendicular şi mai mare când
loveşte oblic
- canalul reproduce direcţia loviturii, adâncimea
depinde de profunzimea introducerii, uneori este mai
mare decât lungimea lamei (lovituri puternice care
deprimă pielea) dar în aceste situaţii apare în jurul
plăgii o echimoză ovalară (imprimarea mânerului pe
piele)
e. despicate (despicate-tăiate)
- se poate asemăna cu o plagă contuză sau tăiată->
depinde de ascuţişul muchiei
- produce leziuni în profunzime (osoase, viscerale)
- grave în general
f. împuşcate
2. plăgi:
a. superficiale
b. profunde :
- penetrante-> într-o cavitate a corpului :
a. perforante-> organ cavitar sau tubulo-
cavitar
b. transfixiante-> organ parenchimatos
- nepenetrante
3. plăgi (după evoluţie)
a. simple-> necomplicate-> vindecare per primam
b. complicate-> suprainfectate-> vindecare per secundam
- în general pentru o plagă simplă se acordă 7-8zile medicale pentru vindecare
- timpul scurs de la producerea plăgii se determină prin examen microscopic
din ţesuturile de pe marginea plăgii=> primele zile cresc leucocitele locale,
extravazare de celule inflamatorii în jurul vaselor, exudaţie. După 3-4 zile
fibroblaştii se transformă în fibrocite-> fibre conjunctive. Cicatrizare în 7-10
zile.

b. escoriaţii :
- soluţie de continuitate superficială a pielii prin lovire activă (tangenţiale cu
corpuri rugoase, ascuţite sau cu muchii) sau pasivă (frecare cu un corp dur
cu suprafaţă rugoasă -> cădere)
- pot să apară pe piele sau pe mucoase
- când e foarte superficială (epiderm)=> limforagie iar când se usucă=> crustă
seroasă (gălbuie)
- când e mai profundă (interesate şi papilele dermice)=> hemoragie iar în
evoluţie apare o crustă brun-roşietică (crustă hematică)
- pe mucoase=> pseudomembrane de fibrină
- sunt leziuni cu aspect liniar pe suprafeţe mici
- placard sau zonă escoriată= suprafeţe mari
5
- pe cadavru escoriaţiile se pergamentează
- în primele 4-6h-> umedă, >12h crustă, 3-4zile crusta se desprinde dinspre
periferie, 6-8 zile crusta cade lăsând o zonă rozacee ce dispare treptat fără
urmă
- escoriaţiile liniare, semilunare în jurul nasului şi gurii sugerează sufocare,
cele în regiunea vulvară şi faţa internă a coapselor sugerează viol; liniare pe
zonele proeminente->târâre
- se acorda 1-2 zile de îngrijiri medicale (4-6 zile în caz de escoriaţii mari sau
suprainfectate)