Infecțiile acute ale

degetelor și mâinii

Curs anul IV
Clinica de Chirurgie Generală și Esofagiană
Centrul de Excelență în Chirurgia Esofagului
UMF “Carol Davila” București

As. Univ. Dr. Mircea GHEORGHE

 Introducere
• Infecțiile mâinii încă reprezintă o mare parte din totalul infecțiilor,
numărul lor fiind greu de monitorizat din cauza pacienților care
nu se prezintă la timp și se tratează singuri, empiric, prezentarea
la medic fiind condiționată de agravarea locală și a stării generale.

• Sunt frecvente

• Majoritatea evoluează favorabil

• Subestimate în fazele inițiale ale bolii

• Pot evolua spre agravare – propagare la ariile vecine

• Pot duce la sechele funcționale grave

 Clasificare – stadiu evolutiv
• Orice infecție debutează cu celulita - o faza
inflamatorie (edem, hiperemie, hipertermie locală,
durere - tratament conservator/ tratamentul
chirurgical este contraindicat – tratament antibiotic cu
spectru larg, antiinflamator, anatalgic, sedativ,
pansamente alcoolizate și imobilizarea mâinii.

• Supurația marcată de apariția puroiului, localizată sau

difuză – necesita tratament chirurgical de specialitate.
 Clasificare - localizare

• Infecții ale degetelor – panariții

• Infecții ale mâinii – flegmoane ale mâinii

 Clasificare - profunzime
• Superficiale: în grosimea tegumentului, includ si
infecțiile superficiale periunghiale

• Subcutanate: în grosimea țesutului celulo-adipos

al degetelor și mâinii

• Profunde: interesează sinoviala, tendoanele,

oasele, articulațiile
 Etiopatogenie – factori determinanți
• Leziuni tegumentare: plăgi, minore (escoriații, înțepături, leziuni
periunghiale), neobservate, neglijate

• Germeni patogeni:

• Stafilococul auriu – cel mai frecvent implicat (50% din cazuri);

interesare dermo-hipodermică şi eventual osoasă

• Stafilococul auriu meticilinorezistent (MRSA) – incidență în creștere

• Mai rar: Streptococul , Anaerobi ,Fungi ,Virusuri

 Etiopatogenie – factori favorizanți
• Particularități anatomice: circulația săracă și/sau de tip
terminal, structuri paucivasculare (tendoane, fascii,
articulații)

• Comorbidități: diabet, HIV

• Condiții locale: igienă deficitară, contaminare cu corpi

străini (pământ, produse biologice, produse petroliere,
substanţe caustice, etc.), tulburări vasomotorii
 Morfopatologie
• Localizarea: cel mai frecvent afectează degetele, segmentul distal (pulpa,
periunghial)

• Fazele evolutive:

Faza congestivă: edem, hiperemie, infiltrat inflamator

Faza supurativă: apare puroiului, înconjurat de bariera fibrinoleucocitară (în
caz de incompetenţă a ei se produc microtromboze perilezionale cu necroze
tisulare consecutive şi extindere centrifugă a procesului inflamator-infecţios,
extensie favorizată şi de condiţiile anatomice locale)
Faza de fistulizare (eliminare): a puroiului și sfacelurilor, este urmată de
vindecare sau de cronicizarea procesului;
Faza de cicatrizare şi remodelare: apariţia ţesutului de granulaţie, cu
revascularizare prin angioneoformaţie şi epitelizare centripetă; poate duce la
apariţie de cicatrici cheloide, cu suferinţe funcţionale consecutive (retracţii,
anchilozări, dureri, etc.).
 Diagnostic clinic - debutul

• Insidios, durere, tensiune, locul leziunii inițiale

nu poate fi identificat

• Examen local: semnele inflamației prezente,

limitare treptată a mișcărilor
 Diagnostic clinic – faza de stare
• Semne generale: febra, frisonul, alterarea stării
generale, șocul toxico-septic (în flegmoanele mâinii,
infecții cu anaerobi)

• Semne subiective: jena dureroasă, durere intensă,

accentuată la căldură, noaptea, în poziție declivă,
iradiere spre antebraț, durere pulsatilă/ durere foarte
intensă în infecții extensive/ diminuarea durerii în
cazul fistulizării

• Semne obiective: specifice fiecărei forme anatomo-

clinice
 Diagnostic paraclinic
• Analize hematologice: leucocitoză cu deviere la stânga a
formulei leucocitare (neutrofilie) şi a formulei Arneth, VSH
crescut;
• Analize biochimice: markeri de inflamaţie acută (fibrinogen,
proteină C reactivă, etc.), glicemie crescută, probe
funcţionale renale şi hepatice alterate, etc.;
• Radiografii cu incidenţe variate, eventual repetate în
dinamică: eventuali corpi străini, leziuni osteoarticulare, etc.;
• Analize bacteriologice: frotiu colorat Gram, culturi cu
antibiogramă, etc.;
• Biopsii: utile în supuraţiile trenante, care nu răspund la
tratamentul corect.
 Evoluție - fără tratament
• Severă sau gravă, cu complicații locale și generale potențial grave
• Dacă după 24-48 de ore de tratament nu apare ameliorare –
evoluție către complicații:
1. Precoce:
- loco-regionale: interesarea tendoanelor, oaselor articulațiilor,
difuziunea infecției spre mână, antebraț
- generale: septicemii, septicopiemii
2. Tardive: - retracții aponevrotice, osteomielite, anchiloze
articulare
 Principii generale de tratament
• Antibioticoterapia:

- obligatorie în infecții subcutanate și profunde

- orală în forme cu evoluție favorabilă

- parenteral în formele difuze și grave

- antibiotice cu spectru larg pt gram - negativi și pozitivi

- adaptare în funcție de antibiogramă

• Penicilinele asociate cu inhibitori de β – lactamază de tipul sulbactam sau

acid clavulanic (Augmentin, Ampiplus, Unasyn)

• Pentru MRSA – Linezolid si Vancomicina

 Principii generale de tratament
• Vaccinarea sau revaccinarea antitetanică
• Anestezia locala sau tronculară, plexală sau generală
• Intervenția chirurgicală: incizii și contraincizii, cu localizare
specifică formei anatomo-clinice
• Inciziile trebuie să evite lezarea vaselor, nervilor, pliurilor de
flexie, tecilor fibroase ale flexorilor
• Drenajul este recomandat în infecțiile profunde
• Imobilizarea pe atelă în poziție fiziologică - obligatorie
• Poziție proclivă (eșarfă)
 Forme anatomo-clinice
• A. Infecțiile periunghiale superficiale –panaritiile
• A.1. Panarițiul periunghial (paronichia)
• A.2. Panarițiul bazei unghiei (eponichia)
• A.3. Panarițiul intregului repliu unghial
• A.4. Panarițiul subunghial (subonichia)

• B. Infecțiile subcutanate
• B. 1. Panarițiul pulpar:
• B.2. Supurațiile spațiilor comisurale

• C. Infecțiile profunde
• C.1 Infecțiile spațiului palmar
• C.1.1. Flegmonul lojei tenare
• C.1.2. Flegmonul mediopalmar
• C.1.3. Abcesele spațiului PARONA
• C.2. Tenosinovitele piogene ale flexorilor
 Forme anatomoclinice

• A. Infecțiile periunghiale superficiale –panarițiile

• A.1. Panarițiul periunghial (paronichia)

• A.2. Panarițiul bazei unghiei (eponichia)
• A.3. Panarițiul întregului repliu unghial
• A.4. Panarițiul subunghial (subonichia)
 Forme anatomo-clinice
• B. Infecțiile subcutanate: apar prin inoculare directă sau extensia unei
infecții superficiale

• B. 1. Panarițiul pulpar:

- cel mai frecvent, complicat cu necroza cutanată și osteita falangei distale,

necesită incizie directă în focar sau longitudinală laterală

- panarițiul pulpar proximal se poate propaga la palmă

• B.2. Supurațiile spațiilor comisurale: determină îndepărtarea degetelor în

“V”, incizie palmară tranversală și contraincizie dorsală longitudinală, cu
drenaj transfixiant
 Forme anatomo-clinice
• C. Infecțiile profunde

• C.1 Infecțiile spațiului palmar: între metacarpiene și

aponevroza palmară

• C.1.1. Flegmonul lojei tenare

• C.1.2. Flegmonul mediopalmar
• C.1.3. Abcesele spațiului PARONA

• C.2. Tenosinovitele piogene ale flexorilor

 Forme anatomo-clinice
• C.1.1. Flegmonul lojei tenare

- Dureri intensificate de miscarea policelui

- Semne inflamatorii pana la plica de apozitie a

policelui

- Două incizii - pe fața volară, incizie paralelă cu plica

tenară, contraincizia pe fața dorsală în primul spațiu
interosos.
 Forme anatomo-clinice
• C.1.2 Flegmonul mediopalmar

- Infecție pre și retrotendinoasă

- Inițial tumefacție palmară apoi și dorsală

- Degetele III și IV în semiflexie, mișcări limitate și

dureroase

- Drenaj chirurgical: incizie palmară longitudinală curbă,

contraincizie dorsală în sp III interosos
Abord chirurgical cu Abord chirurgical cu
incizie și contraincizie debridare largă
 Forme anatomo-clinice
• C1.3. Abcesul spațiului PARONA

- Între tendoanele flexorilor și m. pătrat pronator, în 1/3 inf a

antebrațului

- Prin difuziunea unui flegmon mediopalmar sau tenosinovitelor

degetelor I și V

- Incizii și contraincizii la nivelul spațiului PARONA

Drenaj chirurgical al spațiului Parona
 Forme anatomo-clinice
• C.2 Tenosinovitele piogene ale flexorilor

- Implică degetele II, III, IV

- Aspectul de deget în cârnat

- Durere maximă la nivelul fundului de sac proximal al tecii sinoviale, la

percuție.

- Deget în semiflexie

- Durerea exacerbată de extensie

- Tratament inițial conservator: antibioticoterapie iv, imobilizare,

- Tratament chirurgical: incizie longitudinală pe marginea ulnară , incizie

palmară pe linia tendonului
 Bibliografie
• Curs de chirurgie pentru studenții an IV și V, vol I - sub redacția Prof Dr Mircea
Beuran, editura Ilex, București 2013
• Vă mulțumesc pentru atenție!

drgheorghemircea@yahoo.com