MODIFICARI TEGUMENTARE

I.Modificari tegumentare de culoare

Culoarea normala a pielii variaza de la un subiect la altul,

in functie de: - particularitatile individuale (rasa,
sex, varsta);
- continutul ei in pigmenti;
- vascularizatia sanguina a dermului;
- transparenta stratului epidermic;
- expunerea la radiatiile solare.
 Modificarile patologice includ:
1. Paliditatea tegumentelor.
Apare in: - anemii;
- leucemii;
- mixedem;
- neoplasm (diverse localizari)
2. Roseata anormala a pielei se datoreaza:
- dilatatiei vaselor cutanate;
- cresterii numarului de hematii;
- cantitatii de hemoglobina.
Roseata trecatoare , dureaza secunde, minute sau cateva zile,
localizata in special la fata, apare in:
- starile emotive (“eritem psihic” sau “de pudoare”);
- bolile febrile (pneumonii);
- intoxicatia cu oxid de carbon (culoarea rosie-carminata, “ca
cireasa”, a fetei);
Roseata persistenta poate fi:
- generalizata in: - poliglobulia esentiala;
- limfoleucoza cronica (“oamenii
rosii”).
- localizata la fata in: - diabetul zaharat (“rubeoza
diabetica”);
- etilismul cronic (roseata
intensa indeosebi a nasului).
 3.Cianoza

Definitie: Cianoza = coloratia albastruie a pielei si

mucoaselor.
Clasificare:
1. Din punct de vedere patogenetic, prognostic si
terapeutic, se deosebesc doua forme de cianoza:
a) periferica;
b) centrala.
2. topografic, cianoza poate fi: a) localizata;
b) generalizata.
a) Cianoza periferica apare datorita:
- tulburarilor de circulatie venoase sau arteriale
b) Cianoza centrala – consecinta deficitului de oxigenare a sangelui
(Hb) = are semnificatie de cianoza pulmonara si nu de nervos-
centrala si apare datorita:
- Afectiunilor cardiace
- Afectiunilor pulmonare acute (pneumonie, pneumotorax) si cronice
(emfizem oulmonar, scleroza pulmonara, TBC)
- Cordului pulmonar cronic: cianoza mixta, de origine cardio-
pulmonara.
 4. ICTERUL

Icterul = expresia clinica a cresterii bilirubinemiei,

manifestata prin coloratia galbena a tegumentelor si
mucoaselor.
Clasificare. Patogeneza.
Se stabileste sediul procesului patogenetic (icter
prehepatic, hepatic si posthepatic, corespunzand
icterului hemolitic, hepatocelular si mecanic, cu precizare
nivelului la care intervin factorii etiopatogenetici in
metabolismul bilirubinei de la sintaza ei pana la
eliminare.
 ICTERUL HEMOLITIC

Icterul hemolitic este produs prin cresterea importanta a

formarii de bilirubina neconjugata, ca urmare a unei
distrugeri excesive a eritrocitelor; este secundar unui
“exces de aport” de bilirubina neconjugata datorita
hiperproducerii sale.
Manifestari:
- Icterul este de intensitate usoara sau medie;
- Cresterea stercobilinogenului fecal (scaune hipercrome);
- Cresterea ciclului enterohepatic al urbilinogenului (urini
inchise la culoare).
 Icterul hemolitic, indiferent de cauza, se caracterizeaza
prin triada clinica:
1. icter al tegumentelor si mucoaselor de intensitate usoara
sau medie, fara prurit, cu scaun hipercolorat si urini de
aspect normal, sau inchis la culoare;
2. paloare, care tradeaza anemia;
3. Splenomegalie moderata.
 ICTERUL HEPATOCELULAR

Clasificare dupa sediul infrastructural al procesului

patologic:
1.Premicrosomal (de “influx” sau “absorbtie”);
2.Microsomal (deficit de conjugare);
3.Postmicrosomal (de “eflux”, “eliberare”, “secretie”).
 ICTERUL OBSTRUCTIV

Este produs prin tulburari de “canalizare” intra- si

extrahepatica si se caracterizeaza prin:
- icter intens asociat cu prurit;
- hiperbilirubinemie predominant conjugata;
- bilirubinurie;
- colalemie;
- hipercolesterolemie;
- cresterea fosfatazei alcaline;
- scaune acolice.
 5.DISCROMIILE

Discromiile = modificari de culoare ale pielei, care apar

secundar tulburarilor pigmentului fiziologic - melanina –
fie prin exces (hipercromie), fie prin lipsa acestuia
(acromie).
1. Tulburari de tip hipercromic (melanodermii) se
caracterizeaza prin exces de pigmentatie cutanata; pot
fi:
a) constitutionale: pigmentatia rasiala (negri, mulatri),
efelidele sau pistruiele (pete cat o gamalie de ac, de
culoare brun-inchis, localizate mai ales pe fata si gat, in
special la blonzi si roscati, fara semnificatie patologica).
b) fiziologice: sarcina (hiperpigmentarea fetei – “masca
gravidica”, cloasma – este obisnuit, asociata cu cea a
areolei mamare si a liniei albe supra- si subombilical),
expunerea la soare.
c) patologice:
- nevii pigmentari (pete plane, brun-negricioase,
asimetrice, uneori acoperite cu par);
- boala Addison (melanodermia tegumentelor si
mucoaselor, asemanatoare ardeziei sau cafelei);
- achantosis nigricans (culoarea negricioasa a pielei in
regiunea axilara, la unii pacienti cu cancer gastric);
2. Tulburari de tip hipocromie si acromie = reducerea
sau absenta pigmentului melanic.
- albinismul = piele de culoare alba, ca urmare a absentei
totale a pigmentului melanic (se asociaza cu lipsa
pigmentatiei parului, fotofobie, nistagmus, iris translucid),
de origine ereditara.
- vitiligo = zone de tegument de culoare normala
alterneaza cu zone depigmentate (culoare alba) si
hiperpigmentate, ca urmare a deplasarii pigmentului
melanic dintr-o zona in alta.
 II. LEZIUNILE ELEMENTARE ALE PIELII (ERUPTII)

Exantem (eruptie cutanata) = prezenta pe tegument de

formatiuni cu dimensiuni, forme si coloratii variabile.
Enantem = prezenta pe mucoase de formatiuni cu
dimensiuni, forme si coloratii variabile.
Din punct de vedere clinic si fiziopatologic, leziunile
elementare ale eruptiilor cutanate se impart in:
A. Leziuni elementare prin modificari de culoare:
Pata sau macula = modificare circumscrisa sau difuza
de culoare, temporara sau definitiva, fara alterarea
reliefului pielii.
 B. LEZIUNI ELEMENTARE SOLIDE:

1. Papula = leziune proeminenta de dimensiuni mici, dura,

de culoare diferita (lichen plan, sifilis secundar);
2. Placa urticariana = usor proeminenta, de culoare roz-
rosie, net delimitata, dimensiuni variabile, consistenta
elastica, apare, dispare si reapare rapid, caracterizand
dermatoza alergica (urticaria), alergiile medicamentoase
si alimentare, intepaturile de insecte;
3. Tuberculul = nodul dermic, mai mare decat papula, de
culoare variata, lasa cicatrice (sifilis tertiar, lepra);
4. Nodulul = sediul in dermul profund, rotund sau ovalar,
de dimensiuni mari;
5. Goma = nodul ce evoluiaza spre ramolire, ulcerare si
cicatrizare (sifilis tertiar, tuberculoza);
6. Lichenificarea = leziune consecutiva gratajului din
afectiunile pruriginoase, caracterizata printr-o ingrosare
a pielii si accentuarea pliurilor, din intretaierea carora
(aspect de mozaic) rezulta pseudopapule (eczema,
prurigo);
7. Vegetatia = formatiune pediculata, rosie, sangeranda,
uneori de aspect conopidiform sau de “creasta de cocos”
(vegetatii veneriene, tuberculoza vegetanta);
8. Tumora = formatiune circumscrisa, care imbraca variate
aspecte clinice si histologice (benigna sau maligna).
 C. LEZIUNI ELEMENTARE CU CONTINUT LICHID:

1. Vezicula = leziune mica, proeminenta, cu lichid

serocitrin, cu sediul in epiderm (herpes simplu, herpes
zoster, varicela, eczema);
2. Bula (flictena) = leziune mai mare decat vezicula,
contine lichid serocitrin sau hemoragic (impetigo,
pemfigus);
3. Pustula = leziune cu continut purulent, de dimensiuni
variate, primitiva sau secundara (prin transformarea
veziculelor sau bulelor).
 D. LEZIUNI ELEMENTARE PRIN SOLUTIE DE
CONTINUITATE:

1. Excoriatia = pierdere de substanta liniara, superficiala

sau profunda, obisnuit consecutiva gratajului
(pediculoze, prurigo);
2. Eroziunea (exulceratia) = pierdere de substanta
superficiala sau profunda, vindecare cu cicatrice (sancru
sifilitic, eczema);
3. Ulceratia = pierdere de substanta profunda, vindecare
cu cicatrice (ulcer tuberculos, sancru moale);
4. Fisura (ragada) = solutie de continuitate liniara
superficiala, situata la comisuri (infectie streptococica),
sau profunda, care lasa cicatrici liniare dispuse radiar
(sifilis congenital).
 E. DESEURILE CUTANATE

Deseurile cutanate = leziuni care se elimina de pe

suprafata pielii, fiind rezultatul secretiilor fiziologice sau
patologice de la nivelul tegumentelor:
1. Scuama = rezulta din exfolierea celulelor cornoase, de
culoare alba sau cenusie, care se detaseaza de pe
suprafata pielii in lamele fine (pitiriazis versicolor), lame
(psoriazis) sau in lambouri (scarlatina).
2. Crusta = uscarea unor secretii (serozitate, sange, puroi)
de pe suprafata ulceratiilor sau eroziunilor si din
interiorul veziculelor, bulelor si pustulelor, avand o
culoare care variaza de la galben (impetigo) la maronie
neagra (excoriatii).
3. Sfacelul (escara) = rezulta dintr-un proces de necroza, sub forma
unui tesut mortificat de culoare neagra-cenusie, care se elimina si
lasa cicatrice (gangrena diabetica).

F. SECHELELE CUTANATE
Sunt leziuni reziduale constituite din tesuturi de neoformatie, care
inlocuiesc pe cele distruse:
1. Cicatricea = tesut de neoformatie, care apare la locul unde a existat
o pierdere profunda de substanta; cand este recenta are culoare
violacee, iar cand este veche are culoare alba. Cicatricea poate fi
“normala” (neteda, supla, neaderenta) sau “vicioasa” (retractila si
aderenta la planurile subiacente); cicatricea “cheloida” este
monstruoasa, groasa, dura, de culoare rosie.
2. Atrofia = subtierea straturilor pielii (lupus eritematos).
 III. HEMORAGIILE CUTANATE (PURPURA)

Apar sub forma de pete rosii, care nu dispar la presiune .

Dupa dimensiunile lor se clasifica in:
a) Petesii = hemoragii mici, punctiforme, rotunde sau ovalare;
b) Echimoze = placi hemoragice mari, de forme diferite.
Cauze: - traumatisme;
- purpura trombocitopenica si vasculara;
- hemofilie;
- boli infectocontagioase (febra tifoida, scarlatina);
- factori toxici;
- leucemii;
- cancer;
- avitaminoze.
Hemoragiile se pot produce si la nivelul mucoaselor:
- bucala = stomatoragie;
- gingivala = gingivoragie;
- nazala = epistaxis;
- uterina = menometroragie.
- in tesuturi (hematoame);
- in articulatii (hemartroza).
 IV. CIRCULATIA VENOASA COLATERALA
SUPERFICIALA
Evidentierea venelor subcutanate la nivelul abdomenului
indica un fenomen patologic cu semnificatia unui obstacol
pe unul din cele trei trunchiuri venoase profunde: vena
porta, vena cava inferioara si vena cava superioara.
Tipuri de circulatie venoasa superficiala:
1) porto – cav = retea venoasa subcutanata periombilicala in
forma de “cap de meduza” = obstacol pe vena porta (ciroza
hepatica, tromboza venei porte);
2) cavo-cav inferior = circulatie venoasa colaterala, mai
dezvoltata pe abdomen decat pe torace = obstacol pe VCI
(tumori abdominale, ascita);
3) cavo-cav superior = retea venoasa colaterala predominant
pe fata anterioara a toracelui, insotita uneori de cianoza si
edem “in pelerina” = obstacol pe VCS (tumori mediastinale).
 V. GANGLIONII LIMFATICI

Examenul clinic se refera la ganglionii superficiali

(cervicali, axilari, inghinali) usor de palpat.
Adenopatie = tumefierea ganglionilor.
Caracterele adenopatiei:
1. localizarea adenopatiei = se poate limita la unul sau la
mai multi ganglioni dintr-o grupa ganglionara (regiune)
sau la mai multe grupe ganglionare superficiale si
profunde (adenopatie generalizata, poliadenopatie).
In adenopatia regionala (localizata) – cauza este
inflamatorie sau neoplazica.
 Adenopatia subclaviculara stanga semnifica
metastazarea unui proces neoplazic la distanta (cancer
gastric – ggl. Virchow-Troisier) sau de vecinatate (cancer
faringian sau tiroidian). Poliadenopatiile se intalnesc in
cadrul unei proliferari limfoide si reticuloendoteliale
(leucemie, boala Hodgkin).

2. marimea ggl. = de la dimensiunea unei alune la cea a

unei portocale; adenopatie mica sau moderata
(microadenopatie) in mielom multiplu, reticuloze si
adenopatie marcata sau extrema (macroadenopatie) in
leucemia limfatica cronica, boala Hodkin.
3. forma = regulata (rotunda, ovalara) sau neregulata.
4. consistenta = moale (inflamatii acute), ferma (inflamatii
cronice), dura (proces tumoral, metastaze).
5. sensibilitate = ggl.nedurerosi (metastaze, boala
Hodgkin) sau durerosi (inflamatii acute).
6. mobilitatea pe planurile profunde = mobili (lues primar
si secunar) sau nemobili (adenopatii tumorale).
7. tendinta la fistulizare = adenopatia tuberculoasa.
8. tendinta la confluare = in adenopatii inflamatorii acute
si cronice si in cele proliferativ-tumorale.
9. caracterul uni- sau bilateral = simetric (leucemia
limfatica cr.) sau asimetric (boala Hodgkin).
10. semne asociate = febra, splenomegalie.
Ganglionii profunzi:

1.ggl.intratoracici nu sunt decelabili la examenul clinic

dar, cand devin masivi, pot da semne de compresiune
mediastinala. Pt.decelare – Rx.

2.ggl.intraabdominali si retroperitoneali sunt decelabili

la palpare doar cand au un volum considerabil; pot da
fenomene de compresiune (ascita si edem la membrele
inferioare). Pt.decelare – echo, Rx cu subst.de contrast
(limfografie).
 VI. EDEMUL
Edemul = acumulare de lichid in tesutul celular subcutanat, cu
infiltratia hidrica a pielii.
Caracteristici:
Pielea edematiata: - este lucioasa si transparenta;
- cu stergerea cutelor obisnuite;
- pierderea elasticitatii;
- prin apasarea pe un plan osos
(tibian, maleolar) apare o
depresiune locala (godeu) prin eliminarea apei
din zona respectiva, cu revenirea la forma anterioara odata cu
intoarcerea apei la locul de unde a fost indepartata.
Anasarca = edem generalizat cu trecerea lichidului in cavitatile
seroase (pleura, peritoneu, pericard).
 VII. TULBURARILE TROFICE CUTANATE

a) degeraturi;
b) gangrena = mortificarea tegumentelor si tesuturilor moi;
c) escara = gangrena profunda (intereseaza pe langa
tegumente, muschii si chiar osul); apare in regiunile
expuse presiunii corporale (fese, calcaie, coate), la
bolnavii gravi, care nu se pot mobiliza (paraplegie, febra
tifoida);
d) ulcer perforat plantar = ulceratie profunda, rotunda,
situata la talpa, la nivelul portiunii distale a primului sau
celui de-al 5-lea metatarsian; cauze: tabes, DZ.
e) degetele hipocratice = ingrosari simetrice ale falangelor,
predominant pe fata palmara si deformarea unghiilor
(bombarea lor in forma de sticla de ceasornic sau incurbarea
longitudinala in forma de cioc de papagal).

Cauze: - respiratorii: TBC, bronsiectazie, abces pulmonar,

cancer pulmonar, fibroze pulmonare;
- cardiace: endocardita bacteriana subacuta,
angiocardiopatii congenitale cianogene;
- digestive: boala Crohn, hepatita cronica activa;
- hematologice: poliglobulii.
f) Osteoartropatia hipertrofica pneumica (Pierre Marie):
ingrosarea degetelor si oaselor lungi (radius, cubitus, tibia) in
cancerul pulmonar.
 VIII. NODULII SUBCUTANATI

a) Juxtaarticulari - apar in diferite forme de reumatism

(noduli Meynet in RAA, noduli Heberden in artroza).
b) Lipoame = noduli formati din grasime, cu dimensiuni si
topografie variabile, consistenta moale;
c) Xantoamele = noduli ce apar in legatura cu o tulburare
primara sau secundara a metabolismului lipidelor (DZ,
hipercolesterolemie) de culoare galbena; localizarea in
regiunea palpebrala (in apropierea unghiului intern al
pleoapei superioare) = xantelasma.
d) Tumori metastatice.