Nevoi Fiziologice - Tegumente, Mucoase Şi Fanere

NEVOI FIZIOLOGICE -
MENŢINEREA INTEGRĂ A
TEGUMENTELOR,MUCOASELOR ŞI
FANERELOR
ANUL I SEMESTRUL I
PIELEA
= invelş exterior al corpului, format din:
1.Epiderm – partea superficială, cu mai multe
straturi (dinspre interior spre exterior):
bazal, mucos/ spinos, granular, clar şi
cornos
2. Derm – imediat sub epiderm, este strat
conjunctiv, hrăneşte epidermul
3.Hipoderm, sub derm – strat celular
(sinonim cu stratul subcutanat)
PIELEA
FUNCŢII:
1.Apărare – faţă de pătrunderea microorganismelor
(integră), faţă de radiaţii (pigment melanic)
2. Senzorială – recepţionează excitaţii termice,
dureroase, tactile
3. De termoreglare – evaporare (termoliză) ;
menţinerea temperaturii corpului(strat adipos)
4. Absorpţie – medicamente, uleiuri, cosmetice
5. De excreţie - eliminarea unor produşi de
catabolism prin glandele sudoripare
6. Respiratorie – absoarbe oxigen şi elimină CO2 în
cantităţi mici
PIELEA
CARACTERISTICI NORMALE:
 piele curată, netedă, fină( = > toaleta
este corespunzatoare), pigmentată
corespunzător (melanina), elastică
(hidratată corespunzator), uscată, călduţă
 culoare corespunzătoare rasei
 urechi curate, cu secreţie normală de
cerumen
MODIFICĂRI ALE PIELII
I. DE IGIENĂ
 piele murdară, miros neplăcut, barbă
aspră
 urechi cu pavilioane murdare şi conduct
auditiv încărcat
 piele şi haine infestate (invadate de
paraziţi externi)
II. DE CULOARE
A. PALOARE
Poate fi:
 constituţională
 fiziologică (ciclul menstrual)
 patologică ( în urma unor afecţiuni):
 localizată – în anumite boli ale arterelor
 generalizată – în anemii (datorate
hemoragiilor, lipsei de Fe, vit B12), alte
boli cronice/ acute
II. DE CULOARE
B. ROŞEAŢA
1. Trecătoare:
 fiziologică: efort fizic, expunere la soare,
eritem de pudoare
 patologică: febră, intoxicaţii (CO),
inflamaţii locale
2. Persistentă – cei cu nr. crescut de globule
roşii (poliglobulie), etilism, etc.
II. DE CULOARE
C. CIANOZA = coloraţie albastră a tegumentelor
şi/sau mucoaselor
1. ADEVARATĂ – apare când în capilare creşte
concentraţia hemoglobinei reduse, adică a celei
nesturate în oxigen
a. Centrală – aflux scăzut de S la plămâni /
oxigenare insuficientă a S la nivelul plămânilor /
amestec de S arterial cu S venos (boli cardio-
pulmonare, malformaţii congenitale de cord)
b. Periferică – localizată la periferie ; poate să apară
la frig(vasoconstricţie) sau în anumite afecţiuni
(stază venoasă, obstrucţii venoase)
II. DE CULOARE
C. CIANOZA = coloraţie albastră a tegumentelor şi/sau
mucoaselor
1.ADEVARATĂ - DIFERENŢA ÎNTRE CIANOZA CENTRALĂ ŞI
CEA PERIFERICĂ
CENTRALĂ PERIFERICĂ
caldă rece
mucoase cianotice mucoase normal colorate
la masarea lobului la masarea lobului urechii, zona
urechii, zona rămâne devine roşie
cianotică
2. HEMOGLOBINICĂ – datorată unor hemoglobine anormale
II. DE CULOARE
D. ICTER = coloraţie galbenă, de diferite nuanţe, a tegumentelor şi
mucoaselor (boli hematologice, boli hepatice şi / a căilor
biliare)
E. PETELE (MACULE) = leziuni de dimensiuni < de 1 cm, netede,
bine delimitate, nereliefate
1. Pete hipercrome (prin exces melanic)
a. congenitale:
- localizate (nevi pigmentari – aluniţe = pete brune, netede/ uşor
reliefate)
- difuze (generalizate, nevi sistematizaţi)
b. dobândite – care, la fel, pot fi localizate /difuze
- primitive: efelide (pistrui), cloasma gravidică (pete de formă
neregulată, uneori confluente, simetrice, de culoare galben-
brună- cenuşie, situate pe frunte, obraji, bărbie)
- secundare: apărute în urma unor boli
II. DE CULOARE
E. PETELE (MACULE)
2. Pete acrome
a.congenitale: localizate ( vitiligo, nevi acromi) sau
diseminate ( albinism)
b.dobândite (secundare): apărute în urma unor
afecţiuni
3. Pete mixte: acrome şi hipercrome (vitiligo, şa)
II. DE CULOARE
E. PETELE (MACULE)
4. Pete artificiale
- prin pigmentare exogenă (accidentală – explozii
; profesională – mine de cărbune ; tatuaje -
ornamentale)
- prin pigmentare endogenă ( xantodermie –
culoarea galben-canar ce apare după aport
exagerat de caroten ; culoare gri-bun, după
antimalarice, săruri de aur)
II. DE CULOARE
E. PETELE (MACULE)
5. Pete vasculare
a. Datorate hiperplaziei (creştere
benignă a volumului unui
ţesut prin multiplicarea
celulelor care îl constituie)
vasculare:
- congenitale – hemangiom
- câştigate – în urma unor
afecţiuni
II. DE CULOARE
E. PETELE (MACULE)
5. Pete vasculare
b. Datorate vasodilataţiei capilare
 Eritem (dispare la
digitopresiune)
- activ - > tegument roşu, cu
temperatura locală crescută ;
primar (boli ale copilăriei),
secundar (de ex , în jurul unui
furuncul)
- pasiv – datorită stazei în venulele
şi capilarele dilatate
II. DE CULOARE
E. PETELE (MACULE)
5. Pete vasculare
 Leziuni purpurice (nu dispar la digitopresiune) – apar prin
extravazarea (ieşirea) hematiilor la nivelul pereţilor
vasculari alteraţi (pupura = pete cutanate de dimensiuni
variabile, roşii sau violacee, datorate trecerii S capilar în
piele)
 Peteşiile – pete roşii de dimensiuni foarte mici,
punctiforme
 Vibicele – leziuni liniare la nivelul pliurilor ; culoare
roşie – violacee (scarlatina)
 Echimozele - dimensiuni mai mari, câţiva cm, de formă
neregulată, frecvent posttraumatice ,dar şi în boli ale
coagulării
 Hematoamele – mai profunde ; frecvent posttraumatice
!!! Modificările de culoare se datorează transformărilor Hb (
de la roşu la brun – violaceu – verzui – gălbui – culoare
normală a tegumentului) !!!
III. LEZIUNI ELEMENTARE
SOLIDE
1.KERATOZA = îngroşare
patologică a stratului
cornos al epidermului ;
tegumentul este mai
aspru, mai alb ; se pot
produce fisuri
dureroase
2. PAPULA = leziune
cutanată mică, bine
delimitată şi fermă (nu
lasă cicatrice)
SOLIDE
3. PLACA URTICARIANĂ =
eritem însoţit de edem ;
e fugace, tranzitoriu, de
forme şi dimensiuni
variabile în timp ; are >
0,5 cm
4.NODULUL = masă solidă,
elevată, palpabilă, de
dimensiuni mici (0,5 – 2
cm) ; poate fi acut
/cronic
SOLIDE
5. VEGETAŢIA = hiperplazie
tegumentară de
consistenţă moale, ce
realizează excrescenţe pe
suprafaţa tegumentului
6. VERUCA = combinaţie
între vegetaţie şi
cheratoză (neg)
SOLIDE
7. TUMORA = proliferare
cutanată localizată, realizată
prin înmulţirea unui tip de
celule. Poate fi:
Malignă– cu caracter invaziv local,
cu capacitate de metastazare
(transportul unor elemente
celulare, pe cale
sanguină/limfatică, din locul
în care se află, la distanţă,
unde determină noi focare
ale bolii de bază sau alte
leziuni) – ex. epiteliom (1),
melanom malign (2), ş.a.
SOLIDE
7. TUMORA
Benignă – evoluţie cronică,
stabilă în timp, fără
metastaze ( ex: nevi
pigmentari (1),
lipoame(2,3))
IV. LEZIUNI ELEMENTARE LICHIDE
1. VEZICULA = leziune de dimensiune foarte mică, ca o
gămălie de ac (3-4 mm) cu conţinut lichid ; evoluează spre
uscare şi descuamare sau spre spargere, eroziune şi zemuire
(herpes simplex, zoster, varicelă, ş.a).
2. PUSTULA = veziculă cu conţinut purulent (conţinutul
purulent poate fi de la început sau apare prin
suprainfectarea unei vezicule)
3. BULA (FLICTENA) = leziune > 0,5 cm (alună, un pod de
palmă) , cu conţinut lichidian, ce determină decolări ale
tegumentului.
V. LEZIUNI ELEMENTARE CU SOLUŢIE DE CONTINUITATE
1. ZGÂRIETURA SAU ESCORIAŢIA = leziune secundară unui
traumatism ( şi grataj), constând dintr-o soluţie de
continuitate superficială a pielii, interesând epidermul până
la derm
2. EXULCERAŢIA SAU EROZIUNEA = leziune secundară unei
vezicule, pustule, bule superficiale ; afectează frecvent
epidermul ; nu este afectată şi membrana bazală; se vindecă
fără cicatrice
3. ESCARA – vezi la final
4. FISURA (RAGADA) = lipsă de substanţă cu caracter linear mai
superficială sau mai profundă, cu diferite localizări ( pliuri,
periorificial – bucal sau anal, în zonele cu hipercheratoză)
5. FISTULA = traiect neregulat (nefiziologic) ce conduce la o
cavitate
V. LEZIUNI ELEMENTARE CU SOLUŢIE DE CONTINUITATE
6. ULCERAŢIA = leziune de continuitate ce afectează
epidermul şi hipodermul, rupând membrana bazală (ulcer
varicos şi ulcer plantar - vezi la leziuni trofice)
7. VARICELE = dilatări venoase permanente la nivelul
reţelelor superficiale ale MI, asociate cu insuficienţa
valvulelor venoase
VI. LEZIUNI ELEMENTARE PRIN RETENŢIE
1.CHISTELE = leziuni cu conţinut:
a. cornos ( cheratina, celule epidermice mortificate, în jurul
ochilor, ca gămălia de ac, de culoare galbenă) sau
b. sebaceu (dimensiuni mai mari, până la câţiva cm ; datorită
obstruării canalului de evacuare, sebumul se încapsulează)
VI. LEZIUNI ELEMENTARE PRIN RETENŢIE
2. COMEDONUL = acnee la nivelul feţei ( sau alt loc –
trunchi) - foliculul sebaceu e plin cu sebum, celule moarte
din interiorul folicului, fire de păr mici şi bacterii; când un
comedon e deschis se numeşte punct negru.
VII. DEŞEURI CUTANATE
1.SCUAMA = fragment de substanţă cornoasă care se elimină
la suprafaţa pielii. (în poză – psoriazis cu scuame groase)
DESCUAMARE = eliminarea acestor fragmente ale păturii

superficiale cornoase a epidermului (făinoasă, lamelară,
lambouri).
VII. DEŞEURI CUTANATE

2.CRUSTA = leziune ce rezultă din uscarea secreţiilor
patologice produse la nivelul tegumentelor
VIII. SECHELE CUTANATE
CICATRICEA = proces reparator al ţesutului conjunctiv realizat
printr-o hiperplazie de fibre conjunctive.
Cicatricea plană: este netedă , cu margini netede de culoare
alb rozată
Cicatricea vicioasă: deformează planul tegumentar, aspectul

este anormal
CICATRICEA
Cicatricea hipertrofică: este supradenivelată, fără a depăşi
marginile leziunii iniţiale, lucioasă, de consistenţă dură,
neelastică
CICATRICEA
Cicatricea cheloidă: aspect denivelat, neregulat, culoare rosie,
depăşeşte marginile leziunii iniţiale, dură, neelastică. E
caracterizată prin persistenţa culorii roşii, a tendinţei de
proliferare şi a senzaţiei pruriginoase pe care o produce
pacientului.
CICATRICEA
Cicatricea retractilă: situată în zone periarticulare, produce
limitări ale mişcărilor articulare şi chiar deformări.
IX. TULBURĂRI TROFICE
1. SCLEROZA = hipertrofia ţesutului conjunctiv dermic,
neconsecutivă unui traumatism, acoperită de un tegument
subţiat.
2. ATROFIA = subţierea tegumentului la nivelul epidermului ;

teg. devine transparent, asemănător cu o foiţă de ţigară la
palpare, putându-se vedea vascularizaţia
3. TULBURĂRI TROFICE – apar în stări de subnutriţie
prelungită, boli infecţioase, boli cronice, neoplasme
(pielea este atrofică sau hipertrofică)
a. DEGETE HIPOCRATICE = modificări de troficitate ale
ultimelor falange, cu modificări de pat unghial, care apar
la degetele de la mâini şi de la picioare - > hipertrofia
ultimei falange, încurbarea convexă a unghiilor căpătând
aspect de sticlă de ceas sau cioc de papagal
Hipocratism bilateral – este produs de hipoxie generalizată
(cardiopatii congenitale cianogene, IC cronică, bronşite
cronice, neoplasm pulmonar, ş.a)
Hipocratism unilateral – hipoxie produsă de afectarea unui
segment (ex.: afectarea arterei subclaviculare)
3. TULBURĂRI TROFICE
b. ULCER VARICOS – cea mai
frecventă ulceraţie de
natură trofică;survine pe
fondul unei boli varicoase
cu insuficienţă venoasă
cronică ; este localizat in ½
inferioară a gambelor, are
un contur bine delimitat,
tendinţă frecventă la
suprainfecţie ; se vindecă
greu, pielea din jur e
indurată, de culoare
violacee
IX. TULBURĂRI
TROFICE
c. ULCER PERFORANT
PLANTAR – apare
datorită tulburărilor
de circulaţie
periferică (DZ) ; este
localizat la nivelul
plantei ; bine
delimitat, însoţit de
anestezie sau
hipoestezie.
d. GANGRENA = mortificare circumscrisă a pielii şi
ţesuturilor din profunzime ; evoluează de la o
pată violacee ( cu hipo-, anestezie), apoi capată o
culoare închisă până la negru, delimitată de un
lizereu (linie de demarcaţie între două aspecte
tisulare) congestiv
Cauze: consecinţa obliterării arteriale segmentare
Localizare – extremitatea membrelor, pulpa degetelor
Tip – umedă (supuraţie bacteriană) ; uscată
(mumificare)
X. LEZIUNI INFLAMATORII
1.ACNEEA = afecţiune a pielii datorată unor germeni
ajunsi la nivelul glandelor sebacee şi pilosebacee ;
poate fi - juvenilă (adolescenţi - 1) sau rozacee
(adulţi - 2)
2. CHEILITA = inflamaţie a buzelor (CHEILOZA =
crăpături, fisuri ale buzelor)
3. FURUNCUL = inflamaţia unui folicul pilosebaceu
produsă de către stafilococul auriu ; are aspect de
burbion (punct purulent central) înconjurat de
un halou roşu aflat pe tegumentul tumefiat.
4. IMPETIGO = infecţie cutanată contagioasă,
superficială (stafilococ, streptococ)
5. INTERTRIGO = inflamaţie a pielii (cauzată de
frecarea a 2 suprafeţe ale ei) de la nivelul plicilor
(sau interdigital), cu aspect de eritem, eczemă
umedă.
XI. ALTE MODIFICĂRI
1. ECZEMA = dermatopatie caracterizată prin plăci
roşii, pruriginoase, acoperite de vezicule care se
sparg, formând cruste şi scuame.
XI. ALTE MODIFICĂRI

2. GODEU = amprentă rezultată în urma apăsării
degetului pe zona edemaţiată
3. DERMATOZA = orice afecţiune a pielii
(dermatopatie) ;
4. DERMATITA = inflamaţie a pielii
MUCOASELE
= membrane de înveliş ale cavităţilor naturale, cu
suprafaţa uşor umedă (bucală, nazală,
conjunctivală, gastrică, vaginală, etc)
CARACTERISTICI NORMALE
- gingii aderente dinţilor,roz
- mucoasa bucală roz, cu umiditate normală
- mucoasa nazală umedă, fose nazale
neobstrucţionate
- mucoasa vaginală curată, roz, cu umiditate minimă
MODIFICĂRI ALE MUCOASELOR
1.AFTE = leziuni de
dimensiuni mici ce
apar în urma
spargerii unor
vezicule ( afta bucală)
2. BALANITA =
inflamaţia mucoasei
glandului penian
3. BARTOLINITA =
inflamaţia glandelor
Bartholin, provocată
de gonococ, colibacil
4. GLOSITA = inflamaţia limbii
5. HEMOROID = dilataţie varicoasă a mucoasei

rectale
6. MUGUET (MĂRGĂRITĂREL) = prezenţa unor
mici ulceraţii la nivelul mucoasei bucale, produse
de o ciupercă – Candida Albicans ( prezenţa lor la
nivelul mucoasei vaginale = vulvo-vaginita
micotică)
7. LEUCOPLAZIE = keratinizare anormală a unei
mucoase
FANERELE
= formaţiuni protectoare ale pielii, cu structură

cornoasă: unghii ; păr
CARACTERISTICI NORMALE
- dentiţie completă (fcţ. de vârstă), fără carii, albă
- păr curat,distribuit uniform ; fire suple, strălucitoare
- unghii roz, curate, tăiate estetic (sex, vârstă)
MODIFICĂRI ALE UNGHIILOR
1. UNGHII NEINGRIJITE – murdare, netăiate/ rupte

2. ONIHOPATIE = orice afecţiune a unghiilor
3. ONIHOFAGIE = obicei de a-şi roade unghiile
4. ONIHOMALACIE = ramolismentul unghiilor
(moi)
5. ONIHIE = inflamaţia matricei unghiale
MODIFICĂRI ALE UNGHIILOR
6. TULBURARI TROFICE (onihoze)
a. unghii cu şanţuri transversale (boli infecto-
contagioase grave - > liniile Beau-Reil 1,2); striaţii
transversale gri = liniile lui Mees (intoxicaţie arsen,
thaliu)
b. unghii friabile (se rup uşor, se exfoliază) şi care capătă

pe parcurs aspect modificat - concavitatea în sus
(anemii severe)
MODIFICĂRI ALE PĂRULUI
1. PĂR NEÎNGRIJIT – murdar, dezordonat, cu/fără
păduchi
2. ALOPECIE (PELADĂ) = cădere temporară a părului,
parţială sau totală (!!! Căderea definitivă = calviţie –
chelie - )
3. TULBURĂRI TROFICE – părul devine deschis la

culoare, mat, friabil (se rupe uşor), cade foarte uşor
ESCARELE DE DECUBIT
= distrugere tisulară datorată deficitului de nutriţie
locală, cu grade diferite de profunzime, apărută în
urma compresiunii îndelungate a tegumentelor
între 2 planuri dure (patul şi planul osos)
FACTORI PREDISPOZANŢI
1. Factori intrinseci (care duc la rezistenţa scăzută a
ţesuturilor la presiune):
 vârsta înaintată
 imobilizare prelungită (ex: paralizii)
 afecţiuni vasculare
 deficienţe nutriţionale
 tumori (imunitate scazută)
ESCARELE DE DECUBIT
FACTORI PREDISPOZANŢI
2. Factori extrinseci:
 transpiraţie, umezeală,
 incontinenţă de urină şi materii fecale,
 igienă deficitară,
 lenjerie cutată (de pat şi de corp),
 prezenţa firimiturilor/ a altor resturi în pat.
ESCARELE DE DECUBIT
GRADE DE EVOLUŢIE
I – roşeaţă (fig 1)
II – roşeaţă şi eventual escoriaţii (fig 1)
III – pierdere de substanţă ce afectează toată
grosimea pielii (inclusiv ţesutul subcutanat) ; apare
exudatul
IV – afectare profundă ; poate să apară distrugere
musculară şi chiar atingerea osului ; poate fi
prezentă gangrena umedă (fig 2)
ESCARELE DE DECUBIT
GRADE DE EVOLUŢIE
ESCARELE DE DECUBIT
REGIUNI PREDISPUSE
1. ÎN DD: - reg. occipitală, omoplaţi, CV,coate,reg.
sacrococcigiană ; tendonul lui Achile ; călcâie
2.ÎN DL – urechea, umăr, reg. trohanteriană, feţele
laterale ale genunchilor (externă, internă), maleole
(internă, externă)
3.ÎN DV – tâmple, umeri,creasta iliacă, genunchi,
degetele picioarelor
4.ŞEZÂND – omoplaţi, CV, sacrococcigiană, fese, reg.
Poplitee.
ESCARELE DE DECUBIT
ESCARELE DE DECUBIT
EVALUARE - > localizare, dimensiune, grad, durere,
semne de infecţie (roşeaţă, tumefacţie, miros
neplăcut)
TRATAMENT
Local – în funcţie de stadiu ; toaletă riguroasă,
badijonări cu acid boric (stadiul 1,2) , recoltare
exudat pt. antibiogramă şi ulterior administrarea
tratamentului AB, pansament steril (stadiul 3)
General – se referă la factorul predispozant,
alimentaţie, hidratare , medicaţie
ESCARELE DE DECUBIT
MĂSURI DE PREVENIRE
1. Schimbarea poziţiei – la interval de maxim 2 ore (ideal
la 30 minute)
2. Asigurarea confortului şi menţinerea unei stări de
igienă corespunzatoare:
- cearceaf întins, curat, fără cute (îndepărtarea resturilor
de alimente sau alte obiecte – pudră de gips - )
- lenjerie de corp curată
- schimbarea lenjeriei de câte ori este necesar
- menţinerea tegumentului uscat (ştergere de câte ori
este nevoie)
- aerisirea şi pudrarea tegumentelor
ESCARELE DE DECUBIT
MĂSURI DE PREVENIRE
3. Folosirea materialelor complementare - > perne de
diverse dimensiuni şi forme (genunchi, tendonul lui
Achile, coate, etc) ; colaci de cauciuc înveliţi în pânză,
folosirea saltelelor antidecubit
4. Alimentaţie şi hidratare corespunzătoare - > bogată în
proteine, vitamine , lichide (! La alte restricţii)
5. Favorizarea circulaţiei în zonele comprimate, prin
fricţiuni uşoare
6. Educarea aparţinătorilor în legătură cu toate aceste
măsuri ( ! Îngrijire la domiciliu)
ROLUL AM ÎN MENŢINEREA UNOR TEGUMENTE ŞI
MUCOASE INTERGRE
• explorează deprinderile de igienă şi curăţenie:

toaleta zilnică şi săptămânală
• stabileşte împreună cu persoana un program
igienic adecvat posibilităţilor şi activităţilor
zilnice ale acesteia
• aplică măsurile de prevenire a escarelor
• învaţă persoana importanţa menţinerii igienei
corporale şi tehnici noi de igienă (toaleta
parţială), atunci când este cazul.
ROLUL AM ÎN MENŢINEREA UNOR TEGUMENTE ŞI
MUCOASE INTERGRE
TOALETA P
Parţială – anumite regiuni: bucală, perianală,
organe genitale externe, păr, etc
Generală:
 P independent: baie, duş
 P dependent: toaletă la pat, pe regiuni

Nevoi Fiziologice - Tegumente, Mucoase Şi Fanere

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nevoi Fiziologice - Tegumente, Mucoase Şi Fanere

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NEVOI FIZIOLOGICE -

DESCUAMARE = eliminarea acestor fragmente ale păturii

VII. DEŞEURI CUTANATE

Cicatricea vicioasă: deformează planul tegumentar, aspectul

2. ATROFIA = subţierea tegumentului la nivelul epidermului ;

XI. ALTE MODIFICĂRI

5. HEMOROID = dilataţie varicoasă a mucoasei

= formaţiuni protectoare ale pielii, cu structură

1. UNGHII NEINGRIJITE – murdare, netăiate/ rupte

b. unghii friabile (se rup uşor, se exfoliază) şi care capătă

3. TULBURĂRI TROFICE – părul devine deschis la

• explorează deprinderile de igienă şi curăţenie:

S-ar putea să vă placă și