CHIRURGIE TORACICA

Chirurgia toracic este o ramur de

specialitate a chirurgiei care s-a dezvoltat
foarte mult pe plan mondial, dar _i în
România.
Chirurgia toracic rezolv prin
operatie toate afectiunile chirurgicale ale
curcl toracice i ale organelor din aceasta, cu exceptia inimii si vaselor (artere _i vene) de care se

ocup chirurgia cardio-vascular _i a esofagului de care se ocup chirurgia esotaguiui.

Afectiuni care se trateaz la clinica de chirugie toracic: tumorile i abcese bron_ice i
pulmonare, cancerul bronho - pulmonar; chistul hidatic pulmonar; tumori, chisturi mediastinale;

tumori i abcese pleurale, pleurezii purulente, pleurezii închistate, hemotoraxul, pneumotorax;

brongiectazia supurat; TBC pulmonar; hernia diafragmaticä; traumatismele toracice.

1. BOLILE PLEUREI:

a.) PNEUMOTORAXUL
SPONTAN
Este afeciunea în care cavitatea pleural, normal
virtual se transform într-o cavitate real prin
prezenta aerului între cele dou foie pleurale
(visceralä _i parietal).
Notiunea de ,spontan" are dou sensuri:
apare brusc, pe nea_teptate, imstantaneu _i 1ara o cauz cunoscut anterior
ante

100
 este o
urgen medico- chirurg
icalh ce pericliterh visA
fiziopatologice produse de sindromul de holnavuler prim deechol bre
come siume endoorc
Simptomne
iunghi toracic violent(..Jovitur de
pumnal"). dispnee foarte accentuatà
chinuitoare i
tuse plipnee
tenomenul de insuficienth respiratorie
fenomenul de soc pleural:
tahicardie. puls mic i rapid.
fenomene de colaps.
paloare cu cianoza extremitailor,
transpiratii reci:
abolirea murmurului vezicular
hipersonoritate sau timpanism: dispariia matitai cardiace:
bombarea i imobilizarea hemitoracelui interesat.

TRATAMENT:
tratamentul conservator este indicat in pneumotoraxul parial i constà in repaus
la pat i supraveghere, pneumotoraxul putându-se resorbi spontan cu reexpanssonarea

plàmânului;
exsuflaia este recomandat in pneumotoraxul parial care se poate cfectua fie cu

aparatul de tip Kuss, fie cu aparat de dublu curent adaptat la acul de punctie pleuralà introdus in
prin care se introduce în cavitatea pleuralà un
cavitatea pleural prin intermediul unui trocar,
continu pentru evacuarea acrului pleural
la surs de aspiraie i

cateter care se adapteaz o

reexpansionarea plmânului;
tratamentul chirurgical minor:
tind
drenaj aspirativ activ,
o metoui
unui
care se face cu ajutorul
pleurotomie
introduse de medie,
tuburile de dren sunt
oplima in pneumotoraxul spontan;
cu silonaj simplu la
borcanul Beclare
pleurotomia cu drenaj
pleural aspirativ pasiv
unor conditi tehnice de
largå in lipsa
deschis cu fistulà
spontan
cste indicat în pneumotoraxul

aspiratie. rezecjie
pulmionarà,
pleurectomia parieialà

chirurgical major,
tratamentul

decorticare pulmonar
 2. BOLILE ARBORELUI TRAHEO-BRON^IC

a.) SUPURAIILE BRONH0 - PULMONARE

:SUNT inflamaii supurate ale parenchimului pulmonar sau conductelor bron_ice
manifestate clinic prin bronho -pioree.
Din categoria supura iilor bronho - pulmonare predominant parenchimatoase face parte

abcesul pulmonar.
Abcesul pulmonar este o colec ie purulent netuberculoas localizat în parenchimul

pulmonar.
Calea de propagare este: bronhogen;
hematogen; limfatic.

b.) ABCESUL ACUT

Abcesul acut este unic sau multiplu _i reprezint o

colectie purulent far membran piogen delimitat

de parenchimul care este densificat, inflamator,

hepatizat. Puroiul are culoarea _i mirosul caracteristic

germenului cauzal.

TABLOUL CLINIC.
în faza de supura ie deschis în bron_ie sunt prezente:

semnele premonitorii, vornici frisoanele i hemoptiziile; vomica însojit de chinte de tuse

cu asfixiere, _oc; tuse frecvent, expectoraie fetidä; sindrom septic cu stare general alterat.

>Diagnosticul pozitiv se face pe baza datelor clinice, radiologice _i bronhoscopie.

Tratamentul medical:
se face prin drenajul postural ventral, bronhoaspiraie endoscopic, antibioterapie masiv.

TRATAMENTUL CHIRURGICAL
pleurotomia simpl cu drenaj pleural de tip Beclere sau drenaj aspirativ; rezecii pulmonare

în abcesul cronic.

102
 3. CHISTUL HIDATIC PULMONAR

Chistul hidatic este o boal parazitar întâlnit la om _i

la unele
animale, adus prin dezvoltarea tumoral a larvei
viermelui Taenia echinococus.
Calea de transmitere: digestiv;
respiratorie (profesii, frizeri pentru câini, ciobani);
directä (prin mucoase _i mu_ctura de câine).
Tabloul clinic:
Semne subiective.
durere toracic, dispneea numai în chisturile voluminoase; tu_ea dat de iritaia pleural;
hemoptizia este dat de ruptura vaselor;
urticarie.
Semne obiective'.

deformarea toracelui cu bombarea hemitoracelui; matitate tipic lichidianä,

abolirea murmului vezicular _i vibraiilor vocale;

nanism hidatic la copii;

In chistul hidatic complicat, ruptura se poate face în bron_ii, pleur, organe vecine

DIAGNOSTICUL se pune pe baza examenelor clinice _i paraclinice: investiga ii biologice -

IDR Cassoni;
metode serologice imunochimice; euzinofilia simpl;
-

examen parazitologic microscopic al sputei; examen radiologie pulmonar-radiografie;

RMN; CT; Echografia;

Bronhoscopia.

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS indicat pre i postoperator sunt antiparazitare:

Mebendazol, Albendazolul sufoxid, Praziquantelui.

TRATAMENTUL CHIURGICAL este cficace _i const în evacuarea chistului lichidian prin

toracotomie.

10
 brutal cu un ac
Lichidul se evacueaz prin puncie aspirativ lent cu un ac subtire sau

de NaCl l0%
dup o prealabil inactivare a parazitului cu alcool sau soluie hipertonic
gros,
urmat de extragerea membranei chistului _i dezinfectia cavittii cu alcool sau apä ox1genata.
este rar indicat _i numai în cazul chisturilor hidatice voluminoase.
Rezectia pulmonar

4. TUBERCULOZA PULMONAR

Tubercuioza pulmonar constituie localizarea cea mai

frecvent a tuberculozei, determinat de ptrunderea _i

multiplicarea agenUilui patogen Mycobacterium tuberculosis

sub influena unor factori de mediu defavorabil

CALEA DE TRANSMITERE:
calea aerian (peste 90%) prin ploaia de picturi, prin

pictura sput prin nucleosolii ce

de

r mân în atmosfer, prin particule de praf contaminat

calea digestiv se face cu M.Bovis, prin laptele de vac nefiert 5%;

calea cutanat;
alte ci: calea nazal , amigdalian , conjunctival sunt foarte rare

TIPURI DE INTERVEN II CHIRURGICALE:

Operatii indirecte:

colapsoterapia chirurgical;
toracoplastia = rezectia unei sau mai multor coaste (opera ii func ionale).

Operaii directe:
exereze pulmonare

abordul direct a cavernei pulmonare.

Meloda de electie este exereza pulmonar urmat de tratament ehimioterapie _i tuberculostatic.
 Cancerul bronho-pulmonar este tumor malign cu localizare la nivelul
o
aparatului respirator
(plämân. bronhii).

ETIOLOGIE:
factorii de mediu:
fumatul în raport în 80% din cazuri;
factori profesionali substane chimice, prafuri
-

minerale. azbest ceramic, metalele. cum ar fi crom, nichel,

cadmiu: noxele industriale.
factorii fanmiliali; poluarea atmosferic; leziuni pulmonare preexistente; diet srac în
beta-caroten

SIMPTOMATOLOGIA:
i n faza iniial boala este asimptomatic pe o perioad 3-12 luni,în aceast perioad boala

este descoperit întâmpltor cu ocazia unui ex. Radiologie pulmonar.

SIMPTOMELE RESPIRATORII subiective sunt în perioada de debut:
tuse seac iritativ, este primul simptom al cancerului bron_ic care apare la jumatate
din numrul bolnavilor;

hemoptizia;
durerea toracic este un semn tardiv cre_te progresiv în intensitate sediul este

substern în spate;
anorexie, slbire oboseal i febr sunt simptome care apar tardiv când tumora este

mare _i nu mai poate fi operat sau exist metastaze

DIAGNOSTICUL se pune pe baza: examenului clinic medical; examenul radiologice, tomografie

clasic, CT.;
bronhografia precizeaz localizarea la nivelul unei bronhii;
în 60 80% din cazuri prin biopsie; examenul
bronhoscopia vizualizeaz tumora descoperind -

o -

citologic din sput are valoare deosebit deoarece confirm diagnosticul.

105
 TRATAMENTUL

Este în funcie de stadiul evolutiv al bolii _i de tipul morfopatologic al tumorii.

Metodele de tratament sunt: chirurgical în stadiul I-II; chimioterapie; radioterapie;

Tratamentul chirurgical este singurul tratament eficient dac pacientul s-a prezentat in tump

în stadiul precoce _i const în rezecia tumorii.

Radioterapia în special cobaltoterapia prelunge_te viaa bolnavilor, dar la alti bolnavi are

un efectpaliativ reducând durerea, tu_ea i hemoptizia.

Chimioterapia cu citostatice se practic în cazul metastazelor, timpul de supraviefuire estee

de 18 luni.

Tratamentul nespecific i simptomatic urm re_te îmbun t irea _i cre_terea toleran ei la

citostatice.

6. TRAUMATISME TORACICE

1. CLASIFICAREA TRAUMATISMELOT TORACICE

Traumatismele toracice reprezint

leziuni la nivelul cutiei toracice _i a viscerelor

din interiorul acesteia, cauzate de un agent

traumatic.

Pentru o conduit corect în

leziunile toracice traumatice este necesar s fie

cunoscute variantele posibile de leziuni

anatomice, mecanismele patogenice _i tulburrile fiziopatologice. De aceea în

traumatismele
toracice sunt trei clasificri:

2. CLASTFICAREA ANATOMIC:
A) TRAUMATISMELE TORACICE PARIETALE, pot fi:
-

cu leziuni osoase (fracturi costale, claviculare);

106
 -

fr leziuni osoase (echimoze, escoriaii, hematoame).

B) TRAUMATISMUL DIAFRAGMATIC,
poate fi:
cu perforarea
diafragmei, -

perforarea diafragmei. -

fr
C) TRAUMATISMUL CU LEZIUNI ENDOTORACICE:
cu leziuni de
pleur, pulmonare, traheobron_ice,
-

cardiace sau
pericardiace;
-

cu leziuni ale vaselor mari (aort, vena cav);

-

cu leziuni ale nervilor intercostali _i intratoracici.

2. TRATAMENTUL TRAUMATISMELOR TORACICE

Tratamentul traumatismelor toracice este în
funcie de tipul leziunii, astfel:
A)- FAZA PRIMAR DE ACIUNE (PRIMUL AJUTOR), const din: controlul
hemoragiei; imobilizarea fracturii cu volete costale; controlul respiraiei _i a frecventei cardiace,
scoaterea accidentatului din focar cu msuri de protecie a coloanei vertebrale; oxigenoterapie,
transport rapid la spital.
Accidentatul va fi meninut _i apoi transportat peo suprafa rigid, iar mobilizarea se
va face cu maxim
precauie pentru a se evita lezarea vertebro-medular.
In camera de gard (UPU) se controleaz libertatea cii
respiratorii _i se evaluiaz
mi_crile respiratorii i circulaia sângelui: se va instala un cateter venos central
pentru a m sura
presiunea venoas central (PVC), se instituie tratamentul de reechilibrare hidroelectrolitic
_i se
determin grupa _i Rh-ul sangvin.
1. FAZA SECUNDARA DE ACIUNE (INTRASPITALICESC) se realizeaz:
anamneza pacientului referitoare la modalitatea de producere a traumatismului _i care a fost agentul
vulnerabil; se efectuiaz EKG-ul, radiografia toracic _i ecografia, aceste examine urmrind
evaluarea fracturilor costale, leziunilor pulmonare _i cardiace.

3. ÎNGRIJIREA PACIENILOR CU TRAUMATISMELE TORACICE

 a.) INVESTIGAII I INTERVENII APLICATE
radiografie toracic stabile_te diagnosticul; calmare durerii cu analgezice;
imobilizare relativ cu ajutorul unei fe_e elastice lat de 15cm care se înf_oar în jurul toracelui
sau cu benzi adezive late fixate pe hemitoracele afectat,
fracturile sternului sunt provocate fie prin aciune direct, indirect, prin flexie sau extensie

fortat.
Diagnosticul se stabile_te prin radiografie toracic.
Fractura de sten se consolideaz în 30 - 40 de zile.
b.) PROBLEMELE PACIENTULUI CU FRACTURA DE STERN:
durere în punct fix;
tumefacie _i echimoz.
c.) INTERVENII APLICATE'.
î n cazul fracturilor fr deplasare se practic imobilizare relativ cu benzi speciale de

elastoblast;
se calmeaz durerea cu analgezice i prin infiltraii locale novocain
cu
practicate
de medic;
>în cazul fracturilor cu deplasare se intervine chirurgical reducerea facându-se prin
osteosintez .

d.) INTERVEN II APLICATE:

preg tire sumar pentru operaie;

îngrijiri postoperatorii imediat la ATI;

monitorizare funciilor vitale permanent; calmarea durerii;
prevenirea complicaiilor infecioase Cu antibiotice, expectorante,
mucolitice;
reechilibrare hidroelectrolitic;
alimenta ie ; mobilizare, prevenirea complicaiilor.
Intervenii de urgen în traumatismele toracice
L a locul accidentului:
dezobstruarea rapid a cäilor aeriene superioare;

108
 blocarea voletului costal mobil:
obturarea plgilor toracice deschise. penetrante cu un strat gros decomprese
de tifon, vat, peste care se aplic o folie de plastic i se fixezà cu benzi de leucoplast;
hemostaz provizorie; oxigenoterapie: transport la spital cu ambulane

rapide echipate corespunzätor cu surså de oxigen. truså de intubaie(1OT), monitor. defibrilator

In spital la centrul de chirurgie toracicà se practicà: restabilirea mecanicii

respiratorii;
cvacuarca revrsatelor acricne. hemoragice, drenajul colectiilor lichidiene:

permeabilizare cáilor acricne; hemostaz chirurgicalä:

toracotomie reparatoric. sutura plâgilor arborelui traheobron_ic,

parenchimului pulmonar, refacerca diafragmului

 ELABORAREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRE IN
CHIRURGIA TORACIC

PLANIFICAREA INGRIJIRILOR FACE PARTE DIN SARCINILE ASISTENTE

MEDICALE CARE ÎI VA STABILI:
. Problemele de dependen ale bolnavului
2. obiectivele de îngrijire
3. interventiile _i mijloacele pentru rezolvare acestora
investigaiile recomandate
5. evaluarea rezultatelor obinute dup aplicarea interveniilor.

a.) OBIECTIVELE DE ÎNGRIJIRE se stabilesc în funcie de problemele de

dependen prezentate de bolnav. In urgente asistenta î_i va stabili obiective pe termen scurt care
trebuie realizate în minute, ore, zile. In cazurile bolilor cronice se vor stabili obiective pe termen

mediu (o säptmân _i pe termen lung mai multe sptmâni sau luni.

Aplicarea planu lui de îngrijire presupune organizare timpului de lucru al fiecrei asistente
în a_a fel încât sä-i permitä acordarea de îngrijiri generale unui grup de pacieni de care räspunde
sau în unele cazuri îngrijiri în serie la toi pacienii din sectie.
Pentru satisfacerea tuturor nevoilor asistenta poate delega unele sarcini unui ajutor
(personal din subordine), elev practicant, membru al familiei fr a infuenta calitatea îngrijirilor.
Asistenta va controla buna execuie.
Interventile delegate i investigaiile sunt efectuate numai de asistent la recomandarea medicului

(prezentate mai sus).

In serviciul de terapie intensiv o asistent va avea de îngrijit cel mult 2-3 boBnavi deoarece

perioada postoperatorie este perioada de restabilire a funciei cardio-pulmonare cât mai repede la

valoarea normal. Ingrijirile se planific pentru fiecare bolnav asistenta va consemna pe ore fiecare
tehnic aplicat.
Evaluarea rezultatelor obtinute determin dac s-a atins obiectivul stabilit.
S e va observa reactivitatea bolnavului la tratament, se vor nota valorile functiilor

vitale puls, respiraie, ta, cât _i valorile elimin rilor m surate în ml diurez, expectoraie, secreii

110
drenate. Urgentele cum ar fi hemoptizia, hematemeza, expectoraia cu
sange vor ti raportate
imediat medicului.

b.) CULEGEREA DATELOR

Prima etap a procesului de îngrijire al unui bolnav internat la clinica de chirurgie toracic
o
reprezint culegerea datelor. Datele se culeg de la bolnav direct cánd starea generalá ii permite.
de la familie. prieteni. membrii echipei de sntate, in cazurile urgente de la echipa medicalá de pe
salvare.
De un real folos sunt documentele medicale ale pacientului, foaia de observa ie. Este

necesar s se cunoasc dac pacientul a avut afecijuni pulmonare in antecedente, dac este

dispensarizat pentru TBC pulmonar, dac este fumtor _i câte igäri fumeaz zilnic.
Asistenta medical trebuie s cunoasc care sunt problemele (simptome) urgente ce pot
pune în pericol viaa pacientului _i s aplice conform pregätirii dobândite în _coal _i stagiile

practice intervenii de urgen.

IDENTIFICAREA SIMPTOMELE I SEMNELE ÎN URGENELE

MEDIC0-CHIRURGICALE TORACICE

a) HEMOPTIZIA este hemoragia de la nivelul cilor respiratorii _i plämânului.

Este un simptom foarte grav care se întâlne_te în toate afectiunile traheo-bronhopulmonare acute
sau cronice, dar _i în unele cardiopatii valvulare, boli de sânge.

Hemoptizia este un simptom grav care dä complicaii severe cum ar fi: _oc hemoragie eand
se pierdeo cantitate mai mare de sânge, blocarea ventila iei ce duce la insuficien respiratorie:

inundaie traheo-bron_ic cu sânge

Caracteristicile hemoptiziei sunt sânge ro_u aprins la culoare (sânge oxigenat), aerat,

evacuate pe gur _i nas.

Tratamentul este medical _i chirurgical. Se instituie un tratament de oprire a hemoragiei,

rspund la tratarment se intervine

se trateaz cauza medicamentos, 1ar in cazuri care nu

chirurgicalul)

11
 INTERVEN IILE ASISTENTEI:
va a_eza bolnavul in poziie _ezând sau semi_ezånd în repaus absolut sfätuie_te bolnavul

s nu vobeasc

administreaz lichide reci sau dã bolnavului s sug cuburi de gheat administreaza

medicaia recomandat parenteral prin perfuzic.

b) DUREREA TORACIC violent _i aprutä bruse ca un pumnal se

întálne_te în pneumotorax spontan, embolie pulImonar, pleurezie, pneumonie.

Durerea toracic este un simptom frecvent care apare în toate afeciunile toracice,

pulmonare, cardiace. Nu este un semn caracteristic, dar poate fi un principal indiciu în stabilirea

diagnosticului.
CARACTERELE DURERII:
apare insidios în TBC pulmonar _i cancer apare brusc sub form de junghi violent în
pneumotorax, embolie
intensitate poate fi mare sau medie , poate fi continu sau intermitent sub form de arsur , ghear
sau cutit înfipt.

Durerea toracic este suprtoare pentru bolnavii cronici, dar în unele cazuri devine

insuportabil, se acutizeaz i necesit tratament de urgen.

TRATAMENTUL ESTE MEDICAL, cu analgezice generale.

Analgezice folosite: Algocalmin, Novalgin, Fortral, Urgendol, Mialgin fiole, administrate
parenteral de asistent la indicaie sau prin infiltraie de ctre medic.

TRATAMENTUL CHIRURGICAL al durerii const in rezectie de nervi intercostali.()

c) EXPECTORAIA MUCOASA, spumat aerat, rozat se întâlne_te în edem

pulmonar acut, purulent în abces pulmonar, supuraie pulmonar.
INTERVENIILE ASIS. MED:
se trateaz cauza _i favorizeaz eliminarea medicamentos în
se
supuraii.

112
 clinic foarte grav care apare ca o complicaie frecvent în
d) VOMICA este un semn

Vomica se caracterizeaz prin eliminarea unei

chistul hidatic pulmonar, abcesul pulmonar.
cantit i mari de sput > 1 1, cu aspect:

lichid limpede cu gust slciu în chist hidatic;

purulent sau sânge cu puroi în abces pulmonar. Poate fi unic sau se repet.

INTERVEN IILE ASIS. MED:

a_eaz bolnavul în poziie _ezând sau semi_ezând;
asist _i dreneaz tu_ea a_ezând bolnavul în poziie de dernaj postural la indica ie

administreaz oxigen dac este posibil; administreaz medicaia indicat. ()

glotei, manifest prin senzaie de

e)EDEMUL GLOTIC reprezint inflamaia se

sufocare cu lips de aer ; apare mai ales la bolnavii alergici, cu astm, accidente; se intervine de

urgen deoarece se poate produce stop respirator. Necesit tratament de urgent prin administrare
de HHC in perfuzie, antihistaminice, tonice cardiace. în cazul când bolnavul nu räspundela
tratament medicamentos se intervine chirurgical efectuâdu-se traheostomie.

f DISPNEEA se întâlne_te în toate bolile pulmonare, în caz de corpi strini

endobron_ici _i traumatisme toraco-pulmonare.
INTERVEN IILE ASIS> MED:

dezobstruarea cäilor respiratorii,

administrare de oxigen pe masc sau cateternazal.

METODE DE INVESTIGA II
a) EXAMENE DE LABORATOR din sânge, urin, examene bacteriologice,
citologice, micologice din sput (tehnica recoltrii descris la modulul pneumologie).

b) METODE IMAGISTICE;
RADIOLOGICE: - radiografia pulmonar i toracic din fa sau profil, radioscopia

toracic _i pulmonara, tomografia, CT(computer tomografia), bronhografia cu substan de

113
contrast, esofagoscopia/esofagografia, aortografia, flebografiile toracice (radiografia venelor
toracice), limfografia.
SCINTIGRAFICE: - scintigrama pulmonar care se efectueaz cu substane
radiofarmaceutice (izotopi) marcate _i injectate IV.
RMN

c)INVESTIGAII ENDOSCOPICE
fibroscopia/bronhoscopia
mediastinoscopia/ toracoscopia
>esofagoscopiaa

d) INVESTIGAII PRIN BIOPSIE

biopsia pleural
biopsia traheo-bronsic se
recolteaz în timpul bronhoscopiei
biopsiile puimonare prin toracotomie
biopsiile ganglionare se recolteaz din ganglionii mrii de volum.

e) PROBE FUNC IONALE RESPIRATORII.

spirograma cu testele cele mai utilizate: capacitatea vital (CV), volum expirator maxim pe
secund(VEMS), debit ventilator maxim pe minut.
teste farmacodinamice
teste de efort.

ALTE EXAMENE:
electrocardiograma (EKG) este obligatorie; electroencefalograma(EEG);
presiunea venoas;
analize de laborator în vederea operaiei : TS, TC, timp Quick, fibrinogen, glicemie, VSH,
hemoleucograma, probe hepatice.

g PROBE BIOLOGICE:

reactia Cassoni pentru depistarea chistului hidatic; IDR la tuberculin

114
 h) TORACOSCOPIA

DEFINI TIE: Toracoscopia este examenul endoscopic al organelor din cu_ca toracic.
Prin toracoscopie cavitatea
se vizualizeaz spaiul pleural, toracic, diafragmul, mediastinul,
pericardul, coastele, pleura visceral, plmânul, coloana vertebral.
Toracoscopia se efectueazä cu un endoscop rigid numit toracoscop prevzut cu sistem optic
_i surs de lumin.

SCOPUIL:
explorator - de punere a diagnosticului;

terapeutic - de efectuare a unor mici intervan ii chirurgicale _i administrare de medicamente

local
INDICAII DIAGNOSTICE'.
pleurezii cronice
mase pleurale(tumori) far revrsat lichidian pneumotorax spontan;

>tumori mediastinale; altele.

INDICAII TERAPEUTICE:
evacuarea depozitelor de fibrin , a membranelor piogene, înl turarea aderenelor;

evacuarea cheagurilor intrapleurale _i oprirea sângerrii; extragerea corpilor strini

intrapleurali; simpatectomie sau vagotomie toracic;

fenestra ie pericardic (operaie prin care se creeaz un orificiu);

abla ia i coagularea leziunilorparenchimatoase pulmonare mici numite blebs- uri

pleurodez chimic reprezintä introducere de talc steril sau tetraciclin în spaiul pleural

altele.
PREGTIREA BOLNAVULUI (PROTOCOL):
recoltarea hemoleucogramei, trombocite, TS, TC, timp Quick; grup sanguin _i Rh;
EKG, Rdf. Toracic
m surarea funciilor vitale: puls, TA, a greutjii corporale;

La sfar_itul toracoscopiei se recomandã totdeauna drenaj pleural, de aceea se vor pregti

borcanele de aspiraie _i sistemul de aspiraie. Cu o sear înainte se administreaz un sedativ

diazepam _i 1 tb de codein. în ziua examin rii bolnavul nu va mânca.

115
 ÎNGRIJRI DUP:
pacientul va fi monitorizat puls, TA;
> asigur buna funcionare a drenului aspirativ; se administreaz
se
antalgice pentru
combaterea durerii; se verific pansamentul din
jurul tubului de dren.
INTERVENIILE ASISTENTEI MEDICALE
a) DELEGATE:
dezobstruarea cilor respiratorii;
pregtirea materialelor _i bolnavilor pentru investigaii specifice( drenaj pleural,
toracoscopie),
pregtirea preoperatorie;
ingrijiri postoperatorii; recoltarea analizelor de laborator; administrarea medicaiei,
oxigenoterapia,
prevenirea complicaiilor prin mobilizare, tapotaj, masaj; monitorizarea funciilor vitaie,
supravegherea drenurilor _i pansamentului.

b) PROPRII SAU AUTONOME:

îngrijiri igienice, asigurarea confortului _i poziiei bolnavului, masaj, ajutarea bolnavului;
alimentarea _i hidratarea bolnavului administrare de oxigen în caz de dispnee educaia
sanitar a bolnavilor.

cINTERVEN II ÎN URGEN
Dezobstruarea cilor respiratorii superioare nazo faringiene _i aspiraia secreiilor
Intuba ia oro- faringian sau nazo - faringian

Intuba ia oro - traheal (1OT) reprezint introducerea unei sonde în c ile respiratorii

pentru a permite p trunderea aerului _i a oxigenului; de asemenea se pot introduce

medicamente în caz de stop respirator sau anestezie general

Traheostomia de urgen, oxigenoterapia

> Ventilaie mecanic
>Drenajul pleural al coleciilor lichidiene i gazoase
>Intervenii chirurgicale

116
 d) DEZOBSTRUAREA C RESPIRATORII
Dezobstruarea cilor aeriene superioare supraglotice se
poate efectua rapid cu mijloace
Simple care pot fi efectuate de orice asistent medical cum ar fi:
sustinerea limbii, întoarcerea capului într-o parte, a_ezarea
pacientului în decubit lateral
(poziie de siguranä);
curarea cavitii orale de secreii, corpi strini, cu
degetul protejat de mnu_, cu ajutorul
unei comprese de tifon sterile;
secreiile pot fi aspirate cu
aspiratorul prin intermediu unei sonde Nelaton steril de unic
folosin,
refacerea permeabilitii cilor respiratorii se realizeaz prin hiperextensia capului,
deschiderea gurii, curarea cavitii bucale _i faringiene, susinerea limbii cu ajutorul unei
pipe
oro-
faringiene (Guedel) sau nazo faringiene
Intuba ia oro traheal (10T) este efectuat de medic.

ROLUL ASISTENTEI ESTE DE A PREGTI MATERIALELE I

BOLNAVUL I DE A SERVI MEDICUL.

MATERIALE NECESARE
laringoscop cu lam dreapt sau scurt _i surs de lunmin;
t u b u r i sau sonde de intuba ie endo - traheale din cauciuc sau material plastic prev zute cu

mandren
> sering steril de 10 ml pentru umflarea man_etei traheale; gel cu xilin pentru anestezia

de contact; soluie de xilin pentru anestezia faringelui i a corzilor vocale; deprttor de gur;

mandrene _i pense speciale;

>la nevoie, se asigur aparat de ventilaie manualä(Ambu), surs de oxigen, aspirator

puternic.

117
 ROLUL ASISTENTEI în timpul tehnicii este de a pregti bolnavul:
s îndepärteze protezele dentare mobile; curätarca oro - faringelui de secretii:

a_ezarea pacientului în decubit dorsal cu capul în extensie ridicat faá de planul umerilor
pe o perm mic;

servirea medicului cu instrumente specialec.

INTERVENTILE ASIS. MED:

supravegherea functiilor vitale;

meninerea permeabil a sondei prin aspirarea secreiilor cu ajutorul unui cateter de
aspiraie ori de câte ori este ncvoie;
toaleta cavitjii bucale _i aspirarea secreiilor din gur;
imobilizare în cazul pacienilor agitai pentru a preveni detubarea spontan.

TRAHEoSTOMIA I ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU

TRAHEOSTOMIE

TRAHEOSTOMIA este o operaie de maxim urgen,

efectuat de medici, indiferent de specialitate care const în

deschiderea chirurgical a traheei.

Se impune în urm toarele cazuri:

obstruc ii laringiene prin traumatisme;

corpi strini;
laringit sufocant;
tumori ale laringelui
edem sau spasm glotic (care nu cedeaz la tratament).

Prin traheostomie se creeaz prin incizie pe cale extern un orificiu în trahee prin care se

introduce o canul ; dac nu exist canul traheal la dispoziie, se poate utiliza un tub de cauciuc
de 10-15 cm
lungime cu un lumen suficient prevzut (fixat) cu un ac de siguran înfipt transversal
in captul tubului care rmâne la exterior.

1. INTERVENIILE ASISTENTEI MEDICALE

Pregätirea materialelor i instrumentarului:
materiale de protecie- mnu_i, halate i masc sterile, câmpuri sterile, soluie antiseptic;
trus de resuscitare cardio -

respiratorie, canul traheal

trus steril pentru traheostomie prevzut cu bisturiu, foarfec, pens chirurgical,

prttoare de plag Farabeuf, fire de sutur ( Catgut sau fire de nylon);

seringi_i ace de unic folosin;
substane anestezice ( soluie de Xilin sau Procain 1%);
medicamente în caz de urgente, seringi sterile,câmp steril casolete cu pansament steril;
surs de 02, cateter de aspiraie pentru _ecrei;

2. PREGATIREA BOLNAVULUI:

capul in hiperextensie, iar sub umeri se va pune o

bolnavul este a_ezat în decubit dorsal, cu

pätur fcut sul;

instituirea unei perfuzii cu soluie de ser fiziologic în ritm lent; badijonarea tegumentelor

soluie Betadine.
cu alcool iodat sau

servirea medicului cu materialele necesare în ordinea efectu rii tehnicii _i meninerea

bolnavului în poziia necesar . ingrijiri acordate bolnavului

capului
pot aspira secretile _i falsele membrane cu un aspirator sau
Prin canula de traheostomie
se

cu o sering .

Se supravegheaz functiile vitale;

pozi ionare corect ;
>Se previne deplasarea canulei prin
toaleta local când exist sângerare;
Se efectueaz

interioar în caz de infundare i se spal cu apa oxigenat _i apoi se

Se scoate canula

reintroduce;
de canul .
sanitar a pacienilor purttori
S e face educa ia
se efectueaz dupå câteva zile (4-5 zile), când a trecut pericolul asfixiei.
Scoaterea
canulei

se închide spontan.
Plaga

119
 Bolnavii purttori de canul traheal vor fi supravegheai, deoarece canula se poate astupa i
trebuie curäat cu un mandren i repus.

Pentru ca aerul care p trunde s fic umidifiat, se va aplica în faa orificiului canulei o compres

de tifon umed i se va lega în faa anterioar a gâtului o batist de bumbac. Se va schimba la

intervale de timp regulate. Pentru prevenirea infectiilor se administreaz antibiotice.

DRENAJUL PLEURAL ÎN CHIRURGIA TORACICA

DRENAJUL este un procedeu SISTEMA DE ASPIRAIE ACTIV

chirurgical important _i indispensabil în
chirurgia toracelui.(l) Este efectuat de medicii
chirurgi dup un protocol de specialitate
stabilit de echipa medical.

Drenajul pleural se efectueaz prin MyShared

TORACOSTOMIE.
TORACOSTOMIA reprezint intervenia chirurgical la nivelul perelelui cu_tii toracice
prin care se introduc tuburi de dren cu scopul de evacuare a coleciilor aeriene, lichidiene, purulente
sau mixte.

1. SCOPUL DRENAJULUI:
eliminarea aerului din pneumotoraxul spontan, traumatic;
eliminarea sângelui din hemotorax spontan, traumatic;
eliminarea colectilor purulente din empiemul pleural; drenajul va fi plasat în centrul
colec iei i va fi men inut pân evacuarea complet a con inutului purulent;

reexpansiunea parenchimului colabat (aducerea plämânului la perete); eliminarea

exudatelor postoperatorii,
> eliminarea exudatelor pleurale maligne; restabilirea echilibrului mediastinal.
Indicaii de urgen:
traumatism toracic prin compresiune- pneumotorax sufocant cu supap, volet costal;

pneumotorax spontan sufocant cu fistul bron_ic,

120
 pleurezie purulent acut.
C e l mai folosit tip de drenaj este drenajul aspirativ închis tip Beclaire.

2.
INTERVENIILE ASISTENTEI MEDICALE:
PREGTIREA MATERIAILELOR;
pregtirea
bolnavului fizic _i psihic; servirea medicului cu materialele necesare
Supravegherea i îngrijirea bolnavului cu drenaj toracic.
Materiale necesar sterile:
trusa de intervenie chirurgicalä (bisturiu, lam de bisturiu fin, foarfec, 2 pense Koher, fir
pentru piele, ace);
trocar cu mandren sau dren special trocar toracic
Vygon;
dren pleural cu
seciunea,dreapta" perpendicular pe lungimea tubului, cu orificii laterale
pe ambele fee cu dimensiuni mai mici decât diametrul tubului;
casolet cu
pansamente, comprese de tifon, tampoane de vat sterile, 4 câmpuri sterile;
seringi i ace sterile; xilin 2% 2 fiole de
1Oml; soluie antiseptic betadine; -

sursa de aspiraie pompa de vid actionat prin motor electric sau aspirator montat la staia
-

central pentru fiecare pat; mnu_i sterile; racord steril

pentru fixarea drenului la borcan; eprubete
sterile pentru preleväri acteriologice i citologice; trusa de aspiratie

3. PREG TIREA BOLNAVULUI'.

se recolteaz sânge pentru TS, TC, grup de sânge, Rh; se pregte_te F.O. cu rezultatele

investiga iilor trecute; se efectueazä o radiografie pulmonar în ziua respectivä;

s e administreaz premedicaia recomandat de medic Atropin 0,5 mg IM. cu 30 min.

înainte de intervenie; alegerea locului o face medicul;

4. PREG TIREA LOCULUI:

p r i n spälare, raderea pilozitilor unde este cazul, dezinfecia tegumentului cu alcool iodat;

se a_eaz bolnavul în poziie decubit lateral pe partea sntoas pentru toracostomia de

evacuare a revärsatului pleural; pozitia decubit dorsal se foloseste în drenajul bilateral

5. INTERVEN IILE ASISTENTEI*N TIMPUL TEHNICIL:

121
 supravegheaz funciile vitale, menine bolnavul in poziie,. serve_te medicul; administreaz
medicamentele indicate sau le pregte_te în cazul cand le cere medicul.
> transporta bolnavul la serviciul de radiologie pentru verificare drenajului prin examen
radiologie la cererea medicului.
6. ÎNGRIJIRI APLICATE DUP:
s e a_eaz pacientul în poziie antalgic pozi ie semi_ezâd pe 3 perne pliante; se
supravegheazà functile vitale, se urmàre_te apariia tusei, durerilor, tahicardiei, hipotensiunei,
transpiraiei;
se
efectueaz o radiografie de control fa _i profil pentru verificarea poziiei drenului
supravegherea drenajul se face coninu prin verificarea presiunii, a borcanului colector de secrei,
> se mãsoar cantitatea secreiilor eliminate pe ore (va fi marcat benzi de
cu leucoplast lipite
pe borcan, pe care se noteaz data _i ora;
când nivelul lichidului ajunge la tubul scurt se schimb bateria de aspiraie sau numai
> borcanul de aspiraie dup clamparea (pensare cu o clema) tubului
de dren ; se respectá
regulile de asepsie, se manipuleaz corect materialele, în caz de obstmare a tubului de dren se

schimbtubul cu altul steril.

N u este indicat dezobstruarea prin diverse manevre sau introducere de lichide pe tub
deoarece este risc de infecie.
Mobilizarea bolnavului pentru radiografii sau nevoi personale trebuie fcut sub
supravegherea asistentei, care va deconecta bolnavul de la sursa de aspiraie numai dup ce a
clampat tubul de dren; în nici un caz nu va lsa boinavul s fac singur deconectarea sau vizitatorii,
însotitorii. Capetele tuburilor deconectate trebuie pstrate sterile de aceea vor fi introduse într-o
eprubet cu tinctur de iod, nu vor fi date bolnavului s le tin în mâna sau introduse în buzunarul
de la pijama.

Suprimarea drenului este precedat de pensarea lui timp de 24h _i control radiologie.
Chirurgul va suprima tubul de dren ajutat de asistent care va dezinfecta cu alcool iodat
tegumentele din jur _i va clampa tuburilor. Se obstrueaz cu fir orificiu _i se panseaz steril locul.