Sunteți pe pagina 1din 8

1.

Etiologia arsurilor: Arsura este o boala chirurgicala locala si generala, produsa de multiplii factori vulneranti cu evolutie stadiala bine definite si cu prognostic in fucntie de amploarea si evolutia leziunii locale, de gravitatea complicatiilor si de precocitatea si corectitudinea tratamentului Clasificare: -arsuri termice: produse in urma actiunii caldurii -arsuri chimice: rezulta in urma actiunii unor substante chimice -arsuri electrice: aparute sub actiunea curentului electric a. Arsurile termice: etiologie- flacara >700-800 grade, substante inflamabile,vaporizante sau care se aprind, lichide fierbinti sau substante vascoase aderente ale caror puncte de fierbere nu depasesc 100 grade, prin solide fierbinti. b. Arsurile chimice: etiologie-acizii tari !"l, !#$%&, !'%(, !()%&* sau slabi acetic, o+alic*, baze tari hidro+id de 'a, , sau slabe !idro+id de calciu*, fosfor metallic, pero+izi perhidrol*, substante fotosensibilizante aniline, fluoresceina*, substante iritante vezicante . c. Arsurile electrice: current electric continuu sau alternative, ce poate dega-a temperature mai mare de #000 de grade. 2. Clasificarea anatomoclinica a arsurilor termice: -ia in calcul criteriul profunzimii in functie de lezarea ple+urilor vasculare tegumentare si de posibilitatea de regenerare a pielii. )rofunzimea leziunilor locale este direct proportional cu temperature agentului termic, dar si cu timpul in care acesta a actionat. -e+ista & grade de profunzime: a. gradul I- edem si durere: tulburari de dinamica circulator. si permeabilitate capilara, eliberare de histamina si chinina. "antitatea de energie cu care tegumentul a venit in contact a fosr mica si nu a determinat alterrari ale epidermului superficial. /enomene reversibile, vindecare prin restitution ad integrum in cateva zile. b. gradul II- flictena cu continut clar, edem si durere- sunt distrusse straturile epidermice superficiale pana la stratul bazal germinativ, permitand regenerarea pielii. /lictena este determinta de acumularea lichidului e+travazat in stratul de clivacreat intre elementele coagulate termic si cele neafectate. 0indecare- per primam intentione in 10-1# zile. 1aca se asociaza si infectia se prelungeste timpul de vindecare. c.gradul III- flictena cu continut sanghinolent si derm dupa indepartarea flictinelor* de culoare rosie cu puncte hemoragice pe traiectele trombozante ale vaselor dermice amputate. $unt distruse toate straturile epidermului, inclusive membrane bazala si grosimi variabile din derm. )artea din dermul restant se poate escarifica 2 consecinta a e+tinderii trombozei in vasele acestuia. 3n functie de profunzimea pana la care a actionat factorul lezant, de e+istent si densitatea rezrevelor epiteliale, de calitatea tratamentului , vindecarea naturala , spontana poate fi posibila. 4ste o vindecare cu cicatrici hiper si hipopigmentate , hipo si hipertrofice, frecvent cicatrici retractile.1e aceea pentru regiunile functionale arsurile intermediare nu trebuie conduse la vindecare spontana. 0indecarea in ( saptamani prin proliferarea epiteliului. 0indecarea poate fi amanita de infectii sau erori terapeutice. d.gradul IV- leziunile sunt rezultatul contactului cu surse ce au niveluri termince inalte. Au loc necroze de coagulare la nivelul tuturor straturilor pielii. 3n functie de termperatura la care s-a constituit escara care este mereu uscata, retractile si anestezica, se poate constata o colorare in diverse nuante de la galben la cafeniu escare prin caramerizare* la alb-cenusiu prin calcinare.5a nivelul escarelor, vasele sanguine trombozate in h.poderm pot fi vizibile prin transparenta 6 tatua-. 4scarele arsurilor profunde sunt ireversibile prin afectarea tuturor straturilor pielii. 1 3. Determinarea suprafetei arse: $e foloseste metoda 7allace regula lui 8*- suprafata corpului este impartita in 11 regiuni, fiecare reprezinta 89. :embrele superioare reprezinta fiecare 896> 18 9

:embrele pelvine reprezinta fiecare 1896> (;9 <egiunea anterioara a trunchiului 189 <egiunea posterioara a trunchiului 189 )erineul, organelle genital 19 "ap si gat -8 9. $e poate masura cu palma bolnavului care reprezinta 19 din suprafata sa corporala.

4. Indicele prognostic al arsurilor termice: -reprezinta produsul dintre suprafata arsa si profunzime. -se calculeaza inmultind suprafata arsa cu gradul cel mai mare al arsurii. -3)- 0-&0 evolutie fara complicatii -3)- &0-;0 evolutie cu posibile complicatii -3)- ;0-80 evolutie cu complicatii in =09 din cazuri -3)- 80-100 evolutie cu complicatii ma-ore -3)- 100-1&0 posibil decese -3)- 1&0-1;0 deces in =09 din cazuri -3)- 180- #00 predomina decesele -3)> #00 decesele sunt regula -3) este agravat de varsta e+trema, situatii fiziologice pubertate, sarcina*, patologii organice diabet, neoplazii, denutritie*, traumatisme associate. 5. Primul ajutor in arsurile termice: -primul a-utor se acorda la locul accidentului. :asurile constau in scoaterea rapida din mediul termic, dus departe la aer curat si culcat orizontal, stingerea focului de pe haine cu mi-loacele e+istente, e+plorarea functiilor vitale respiratorii, circulatorii si sustinerea lor masa- cardiac, respiratie artificiala* -aplicarea unui prosop udat in apa rece peste zonele arse pentru diminuarea durerii si a gradientului termic -daca prezinta si alte traumatisme se va proceda la hemostaza provizorie si imobilizarea fracturilor -daca este posibil se administreaza analgezice 30 o+.gen si perfuzii cu solutii cristaloide. -transportul la spital este obligatoriu pentru orice arsura cu suprafata > de =9. ) timpul transportului nu se dau alimente sau lichide pe cale orala. ;. tadiul I al !olii arsului: -boala arsului este o reactive generala a organismului la agresiunea termica. -stadiul 3- primele ( zile , perioada socului postcombustional, se caracterizeaza prin grave pierderi si dislocari lichidiene. $anctiunea corecta, la timp si eficienta este conditia esentiala a supravietuirii. -daca tratamentul este correct bolnavul ar trebui sa prezinte la finele acestei perioade parametric circulatori si respiratori cat mai aproape de normal, constienta prezenta, absenta agitatiei psihomotorii, diureza restabilita =0ml>h*, transit intestinal reluat. 7. tadiul II al !olii arsului: -zilele &-#1- perioada metaagresionala, dismetabolica. -catabolismul ce se desfasoara in conditii de hipo+ie, organe suprasolicitate si in prezenta unor reziduuri to+ie provenite direct din leziunea locala. -este caracterizat printr-o serie de etape: zilele &-;- remiterea edemelor, daca bolnavul a fost correct ingri-it , ce determina criza poliurica atentie la functia cardiac si renala*, ziua 8 se poate face un diagnostic pr?cis al profunzimii leziunilor locale, ziua 1# poate caracteriza debutul decompresiunii renale dupa perioada socului cu 3<A functionala, pot aparea complicatii digestive !1$- poate aparea in orice moment pentru pacientul cu arsuri grave*, "31, complicatiile tromboembolice pot aparea imediat dupa accident si se intend si dupa perioada celor #1 de zile. 5a finalul acestei perioade bolnavul trebuie sa se prezinte astfel: arsurile de gradul ( vindecate, escarole de gradul & detersate complet si inceperea constituirii unui pat granular apt pentru a primi in urmatoarele zile grefa de piele. 8. tadiul III al !olii arsului: -zilele #1-;0 6perioada chirurgicala -in conditia in care bolnavul a fost bine ingri-it local si general, intra intr-o perioada de echilibru metabolic foarte fragil. 2

-grefarea intre zilele #1-#8 asigura o buna evolutie a bolnavului si este un test care confirma ca tratamentul a fost correct condus. -in conditiile in care tratamentul local modern al arsurii , std ( se suprapune peste stadiul #, formarea plagii granulare fiind consideerata o complicatie locala. ". tadiul I# 6socul cronic -este o modalitate de evolutie cauzata de pierderea momentului operator de o ingri-ire necorespunzatoare sau de o arsura e+treme de grava. -el intra in perioada socului cronica , daca la ;0 de zile de la accident prezinta plagi granulare pe regiuni intinse. -consecutiv e+istentei acestor plagi, se instaleaza grave stari de denutritie, prabusirea imunitara, dezechilibre metabolice. -la copiii mici, arsuri grave, la malnutriti, varstnici, persoana tarate socul cronic se poate instala inaintea celor ;0 de zile. -starea generala se caracterizeaza prin : case+ie, areactivitate, adinamie apatie, anore+ie, subfebrilitate, plagi hipersecretante, fetide, fara tendinta de reparare, singura sansa ptr bolnav fiind grefarea ce trebuie efectuata in cel mai scurt timp dupa reechilibrare. 1$.%ratamentul local in arsurile termice: -scopul: - crearea de conditii de asepsie care sa permita plagii si tesuturilor vechine o buna evolutie, diminuarea pierderilor lichidiene si prevenirea tulburarilor ischemice, limitarea agravarii leziunii, limitarea resorbtiei de to+ine, diminuarea fenomenelor algice, evitarea reactiilor alergice sau hipersensibilizante, protective antibacteriana, grabirea detersarii escarelor si obtinerea unui pat granular optim si cat mai apt pentru grefare, protectia asistenta si diri-area epitelizarii, vindecarea sa se produce cat mai repede, cu minimum de sechele estetice sau functionale, cu dezvoltarea minima de tesut scleros sau cheloidian. - variante de tratament local: a.tratament local classic este predominant conservative, cu epitalizare spontana controlata a leziunii de gradul # si ( , detersarea complete a escarelor de gradul &, cu grefare cat mai rapida dupa ziua #1 cu autogrefe. !.te&nicile de e'ci(ie) grefare imediata) precoce sau sec*entiala sunt forme de tratament chirurgical agresiv. 4+emplu: electrocutiile, arsurile chimice, escare termice de gradul & si acoperirea cu grefe este obligatorie. Alegerea variantei de tratament se face dupa #& de h dup ace pacientul este reechilibrat biologic. c.prelucrarea primara a le(iunilor de arsura: toaleta locala 2 masura importanta de desocare, plaga de arsura reprezinta o cale de acces pentru germenii din e+terior. @ot pe aici au loc pierderi importante de lichid si protein -leziunea primara , propriu-zisa este o sursa din care se resorb enz.me lizozomale, Ainine, endoto+ine microbiene si de aceea prelucrarea primara se face in cel mai scurt timp. d.inci(iile de decompresiune: consecutive arsurii in zona imediat subiacenta se constituie un edem care determina fenomene ischemice la nivelul lo-elor ine+tensibile, e+emplu la abdomen si torace cu limitarea e+cursiilor toracice. -pentru evitarea complicatiilor se fac incizii de decompresiune. -principiile de efectuare: in a+ul segmentului, din tesut sanatos pana in tesut sanatos, pe linia mediana a fiecarei lo-e interesate, intereseaza epidermal si dermul 3n arsurile profunde se poate a-unge in plan fascial cu respectarea retelei venoase e. inci(ii de circum*alare: ptr arsurile prezentate tarziu, negli-ate, infectate. 11.%ratamentul medical in arsurile termice: +. supra*eg&erea parametrilor clinici: - diureza (0-=0 ml>h, @A, pulsul, respiratia: ritm respirator normal, se administreaza %# pe sonda nazala, aspectul mucoaselor si tegumentelor: trebuie sa fie umede, calde, roze,turgorul cutanat sa arate un grad mai bun de elasticitate a tesuturilor. Bolnav constient, linistit, cooperant, fara sa acuze dureri. "lisme zilnice pentru eliminarea continutului bacterian intestinal si suprinderea la timp a !1$. ,.E'amene paraclinice utile: !b, !t, glicemie, uree sangvina, electroliti, rezerva alcalina, gaze sangvine, p! sangvin, )0". C.-eec&ili!rarea &idroelectrolitica: se incepe la a-ungerea bolnavului la spital ptr evitarea socului h.povolemic si a 3< -cantitatea de lichide necesare in primele #& h se calculeaza dupa formula: ml>#&h6 suprafata arsa 9 C Ag corp C gr arsurii. -solutiile perfuzate: cristaloide =09, 'ac5, glucoza izotona, <inger iodat si macromolecule =09: de+tran &0, manitol, sange. 3

-ingredientele solutiei perfuzate: 1>(coloizi sangele reprezinta D din cantitatea de macromolecule , restul e de+tran &0, #>( cristaloide, solutiile vor fi isotone si izoterme. -<itmul administrarii: in primele 8h- D din cantitatea>#&h, in continuare E la fiecare 8h. -mi-loacele de reglare a ritmului de perfuzie- diureza normal (0-=0ml>h* 3n urmatoarele #& h se administreaza aceleasi cantitati de lichide repartizate uniform pe durata zilei. D.+sigurarea respiratiei si o'igenarea tesuturilor: -obligatorie la cei care au inhalat fum, gaze to+ice, la cei into+icati cu "%#, "%. -urgenta : resuscitare cardiorespirator., eventual traheostomie -in caz de leziuni mucosae sau e+tramucoase a "< 2 intubarea cu respiratie asistata. E.Pre*enirea infectiilor: -vaccin antitetanic -tesuturile devitalizate sunt e+cizate, se prepara cultura din plaga arsa, se administreaza antibiotic cu spectru larg. .. /portul nutritional: - initial la bolnavii cu stare grava- perfuzii cu glucoza -se recomanda reluarea cat mai precoce a alimentarii per os dupa #&-&8h, cu glucide 7=9, proteie #=9, apro+imativ (000cal>zi. 0.+ ocierea altor tratamente: este obligatorie ptr prevenirea sau tratarea complicatiilor, anticoagulante heparina*, antienz.me pancreatice gardo+, tras.lol*, insulin, pansamente gastrice, antiacide, antagonisti histaminici. 'u se administreaza corticoizi sunt de-a in e+ces prin e+citarea corticosuprarenalei si produc perturbari in redresarea socului, sedative pot masca o agravare a socului, agitatie arsului fiind data de hipo+ie, analgetice vasculare: tip "A ptr ca arsul nu este depresat vascular si pot produce anuria prin microtromboze si necroze celulare, procaine 2 produc intreruperea mecanismelor vasopresoare, unguente peste arsura- produc cruste si favorizeaza infectiile anaerobe. C1I-/-0I+ +- I23-: -se aplica tuturor arsurile ce nu se vindeca spontan in ( saptamani, cuprinde arsurile intermediare si profunde (-&. -cuprinde e+cizia grefare precoce si grefarea plagilor granulare. a. E'ci(ia: grefare precoce- indepartearea escarei si acoperirea patului viabil rezultat cu autogrefe sau substituenti de grefe. -indicatii- arsuri profunde gr &, arsuri intermediare profunde gr (,arsuri chimice si arsuri electrice -contraindicatii- instabilitate hemodinamica , anemie cu !b F7g>dl, !t F#=9, hipoproteinemie F&g>dl. !. 0refarea plagilor granulare: -varianta de treatment chirurgical al arsurilor mai veche, dar este o interventie cae se practica in tara noastra si datorita prezentarii tardive la medic multora dintre pacientii cu arsuri profunde. -placa granulara este rezultatul evolutiei natural a arsurilor de gradul & sau a celor intermediare profunde. @esutul granular este un tesut con-unctivo vascular, cu mare capacitate proliferative, format din vase de neoformatie si numerosi fibroblasti. -o plaga granulara ideala ptr grefat trebuie sa fie rosie, de consistenta ferma, cu granulatii plane, lucioase fara secretii sau fibrina. 12.%ratamentul modern in arsurile termice: 3. A-uns in spital, arsul este investigat conform principiilor @rauma 5ife $Gport, astfel trebuie respectat AB"-ul sa aiba caile respiratorii libere, sa respire normal, sa aiba circulatia normal*, apoi se cauta leziuni associate : cardiovasculare, respiratorii, cerebrale, fracturi etc. 33. @ratamentul leziunii locale de arsura: -se stabileste suprafata arsa, gradul arsurii, 3) - acoperirea ranii cu comprese sterile, membrele arse se tin ridicate -spalarea ranii 4

-pacientul trebuie mentinut cald si la o temperature constanta -se administreaza antibiotic de spectru larg -vaccinare antitetanica, antialgice 30 333.Hrefare precoce 30.3nternare 0.Hrefare intre zilele #1-#8 asigura o buna evolutie a bolnavului 03. Hrefarea plagilor granulare prin metode modern ce folosesc culture celulare in vitro ce pot fi: autoAeratinocitele de cultura, piele artificiala formata din derm rezultat prin cultivarea fibroblastilor pe retele resorbabile sintetice, cultivarea firbroblastilor in geluri de collagen associate cu epiderm epidermal se poate obtine prin cultivarea in vitro a Aeratinocitelor provenite de la pacienti*. 13. 4asuri de prim ajutor in arsurile c&imice: )rimul a-utor in a.c. consta in indepartea agentului chimic si spalarea cu -et de apa a zonei interesate pentru a diminua concentratia substantei vulnerante. -arsuri cu var nestins se inlatura praful de pe corp se fac spalaturi abundente -arsurile cu !"l infiltrative cu "a gluconic diluat -arsurile cu fosfor alb se spala regiunea cu sulfat de cupru 19 -zona afectata se prote-eaza cu pansamente sterile imbibate cu sol antiseptice. 14. Clasificarea arsurilor c&imice: - Arsurile provocate de acizi: !"5, !#$%&, acid azotic, fosforic, acetic, o+alic* -au actiune deshidratanta acizii minerali*, escara se instaleaza brutal, este profunda dar fi+a, uscata si cartonata -acizii organici si derivatii lord au leziuni mai torpide cu escare moi si culori palide. -leziunile se aprofundeaza daca substanta chimica nu este neutralizata si este slab delimitate. -resorbtia substantelor se insoteste de into+icatia sistemica cu 3< si hepatica. +rsurile pro*ocate de !a(e: -hidro+id de 'a, ,, "a -hidro+izii alcalini se combina cu protein rezultand proteinati active si fenomene de deshidratare si incalzirea prin procese e+otermice. 3onii participa si ei la aprofundarea leziunii initiale -escara 2umeda se lichefiaza rapid si se elimina lent si incomplete. -culoarea arsurilor- cenusiu->negru in functie de timpul de actiune +- /-I2E pro*ocate de fosforul al!: -in contact cu aerul dega-eaza nivele inalte de energie termica -liposolubilitatea marcata cu patrundere profunda in tesut -disociaza intens apa rezultand pentoo+id de fosfor, rezultand acid fosforic. -fenomenele generale grave: insuficienta hepatica cu icter fulminant, hipoproteinemie, hematuria, oliguria, hipo"a -ptr detectarea fosforului alb se foloseste sulfat de cupruu care se innegreste fara a fi insa metabolizat. 15.DIagnosticul in arsurile c&imice: -semne locale: durerea cu intensitate mare la acizii tari, slaba in arsurile cu baze -aspectul leziunii: acizii tari 2 mumificarea tesuturilor cu neecroze si escare groase, escare de culoare galbuie !"l, cenusii !#$%&, portocalii rosietice ac azotic. -baze tari- escare cu marginile beante ce difuzeaza catre suprafata cu nuante cenusiu mat -acizii slabi- leziuni torpide progressive, cu aspect de supuratie -fosfori, anh.dride- leziunile cu aspect de deshidratare, arsura ce progreseaza rapid cu rezorbtie in circulatia agentului chimic. -substante vezicante: vezicule, flictene, edeme. 5

$emne generale: -sunt direct proportionale cu gravitatea arsurii -sufocare: prin spasm bronsic ca urmare a inhalarii de vapori dega-ate de substante chimice. -leziunile organice la distanta- hepatia to+ica, nefroza, produsa in urma absortiei in circulatia sangvina a agentului chimic. )araclinic: -glicemie, ionograma, hemoleucograma, proteinemii, e+pl specific resp- "0 -e+pl pt determinarea insuf hepatice BB,H%@ H)t* si insuf renale diureza produsii azotai in sange urina*, ptr a detecta arsurile chimice produse de fosforul alb se aplica sulfat de cupru ce se va innegri. 15.%ratamentul arsurilor c&imice in spital: -Tratament general: -calmarea durerii analgetice ma-ore mialgin* -tratament sau combaterea socului a insuficientei respiratoii, a alterarii functiilor hepatices au renale. -in 3<A- dializa -tratament local: -indepartarea agentului chimic si spalarea cu -et de apa a zonei interesate ptr diminuarea subsntatelor vulnerante. $e spala pe suprafata mare sit imp indelungat -arsuri cu var nestins: se inlatura 3 praful de pe corp apoi se fac spalaturi abundente cu apa -arsuri cu !"5 infilatratii cu "a gluconic diluat -arsuri cu fosfor: se spala regiunea cu solutie sulfat de cupru 19 si se fac e+cizii cu grefare imediata -zona arsa se prote-eaza cu pansamente sterile imbibate in solutie antiseptic 4+cizia zonei de necroza urmata de grefarea imediata se face de urgenta in arsurile provocate de anh.dride, fosfor si aniline mai ales in zonele functionale. 16. 4asuri de prim ajutor in arsurile electrice: -scoaterea victimea de sub tensiunea electrica cu gri-a pentru a nu se electrocuta si salvatorul -resuscitarea cardiorespirator. -dupa reluarea fct vitale, victim este transportata la spital unde se vor mentine respiratia si circulatia. 17. .i(iopatologia arsurilor electrice: -electrocutia defineste acele leziuni aparute prin pasa-ul electronilor prin tesuturi -subiectul fiind interpus in circuitul electric -pe langa dega-area termica pasa-ul curentului electric determina si tulburari ale mebrranelor celulare cu implicatii in fct $'" si ale cordului -la nivelul vaselor de sange "31. @romboza, necroza peretilor cu hemoragie , ischemierea teritoriului distal -la nivelul inimii rar leziuni de necroza directa, tromboza vasculara cu ischemie si necroza secundara a miocardului, desincronizare totala a pacemaAer-ului aritmii rezultand stop cardiac -la nivelul muschilor coagularea proteinelor, effect coagulant cu pierderea viabilitatii musculare, are o mare e+tensie. 5eziunii musculare prin coagulare 3 se adauga si patul vascular regional rezultand delimitarea unui larg teritoriu necroticischemic, mediu propice pentru culturile microbiene. -4io(ita necro(anta: are character e+tensive, este sediul unei infectii cu "lostridium -la nivelul oaselor: necroza->carbonizare -la nivelul nervilor leziunile constau in coagulare a proteinelor cu pierderea complete functionala. 3ntre aspectul e+terior al leziunii si distrugerile din profunzime nu e+ista corespondenta directa, uneori poti fi decelate minime marci electrice cutanate, leziuni cauzatoare de moarte fiind in acest caz preponderant functionala. 4+ista numeroase cazuri cu aspect al leziunii e+terne impresionant: -marcile electrice sunt reprezentate de adevarate cratere tisulare, cu carbonizarea tuturor tesuturilor si despicarea invelisului cutanat. -membrul intreg sau parti din el pot fi carbonizate , calcinate sau mumificate. 6

Bolnavul electrocutat este: -in stare de soc, cu disfunctii neuro-psihice, respiratorii, cardiovasculare, renale. -se descriu alterari marcate ale constantelor biologice: deshidratare cu hemoconcentratie, anemie severa, hipoproteinemie,hipo'a, hipo"l, retentive azotata si aidoza. :ioglobina din celulele lezate , prin precipitare da bloca-e ale tubilor renali. 1". %ratamentul medico-c&irurgical al arsurilor electrice: -la spital se continua manevrele de resuscitare cardiovasculara si se face reechilibrarea hidroelectrolitica si volemica pana la revenirea la normal. -in situatiile anurice produce prin precipitarea mioglobinei in tubii renai se recurge la dializa. -tratamentul local se face imediat ce pacientul poate suporta interventia chirurgicala -necrectomia- tratament local essential , element de desocare si prevenire a agravarii leziunii. 4+cizia zonelor necrozate se face pana in tesutul macroscopic normal. 1atorita evolutivitatii leziunilor produse de curentul electric, sunt necesare mai multe interventii de e+cizie a escarelor. -Amputarea segmentelor devitalizate pana in tesut apparent normal cu lasarea deschisa a bonturilor care vor fi saturate secundar sau se fac plastii -asistarea eliminarii escarei in zone unde nu se pot face necrectomii -datorita cicatricilor vicioase sau bonturilor de amputatie dureroase interventile reparatorii se fac dupa 8-1#luni cannd se reface vascularizatia zonei respective. 2$.%raumatismele inc&ise ale mainii si degetelor: -reprezinta o urgenta chirurgicala -traumatismele inchise reprezinta lezarea traumatica a elementelor profunde ale mainii cu conservarea intacta a tegumentelor. "lasificare: entorse, lu+atii, fracture, rupturi de tendoane, leziuni vasculare -entorsele sunt leziuni traumatice a capsule si ligamentelor articulare cu pastrarea raportului dintre epifizele comple+ului articular in limite normale -lu+atiile: leziuni traumatice articulare in care suprafatele articulare isi pierd raporturile lor normale. $unt insotite frecvent de fracture, la nivelul corpului lu+atiile se produc la interlinia dintre cele # randuri de oase metacarpiene. -fracturile 2 discontinuitate la nivelul oaselor mainii, instalate bruc in urma unui traumatism. -rupturi de tendoane: rare, mai frecvente rupturile de tendoase e+tensoare. 21.Entorsele degetelor si mainii . 4anifestari clinice si diagnostic: - sunt leziuni traumatice a capsule si ligamentelor articulare cu pastrarea raportului dintre epifizele comple+ului articular in limite normale -anatomia patologica: destinderea capsulei si a ligamentelor, lezarea totala sau partial a aparatului lig-capsula -hemartroza, leziuni de cartila- articular cu>fara lez de tendoane cu >fara desinsertii sau fragmente osoase. 1pv clinic: - $ubiectiv: durere intense, accentuate de miscarile mainii, obiectiv- articulatie lezata tumefiata cu edem si hematemeza , putand sa apara echimoze, miscarea pasiva posibila pana la un anumit nivel, articulatie imobila antalgic in pozitia de distensie ma+ima a capului articular. )araclinic:AnamnezaIe+ clinicIe+ paraclinic -<+ fata si profil, stabilirea diag pozitiv, stabilirea diag diferential intre entorsa si fractura -nu arata leziune osoasa. 22.Entorsele mainii 8 tratament: -imobilizarea razei digitale afectate sau a articulatiei carpiene pe atela gipsata cu mana ridicata timp de 10-1& zile. 23. 2u'atiile mainii si ale degetelor. 4anifestari clinice si diagnostic: -sunt afectiuni traumatice articulare in care suprafetele articulare isi pierd raportul lor normal. -la nivelul carpului lu+atiile se produc la interlinia dintre cele # randuri de oase metacarpiene -dizlocarile pot fi anterioare sau posterioare -sunt insotite frecvent de fracturi. 7

1pv clinic: -durere violenta, cu intensitate constanta -articulatia este mult tumefiata deformata -mana este imobila cu degetele in semifle+ie. -periarticular se pot observa echimoze, hematoame, escoriatii. )araclinic: <+ fata si profil pune diagnosticul 24. 2u'atiile degetelor si manii. %ratament: -reducerea nu este usoara - se tractioneaza in a+ mana , actionand pelinia de lu+atie in sensul invers celui de producer - imobilizarea pe atela gipsata antebrala 2metacarpiana , lasand libera articulatia metacarpo falangiana timp de ( saptamani.